Într-un interviu acordat agenţiei oficiale de presă Moldpres, preşedintele moldovean Vladimir Voronin acuză Bucureştiul de intoleranţă faţă de "minoritatea etnică a moldovenilor" din România, compusă din 10 milioane de persoane.

     Preşedintele Voronin a acordat acest interviu după ce, joia trecută, o delegaţie din România, care s-a prezentat ca fiind alcătuită din membri ai "Comunităţii Moldovenilor din România", a efectuat o vizită la Chişinău, unde s-a întâlnit cu şeful statului şi a fost primită în Parlament.
     Voronin critică, în interviul citat, faptul că "în România, lista etniilor permise este strict limitată", iar moldovenii nu figurează printre acestea, fapt ce împiedică "legalizarea ca minirotate naţională a circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească".
     Urmând logica teoriei privind minoritatea moldovenilor, Voronin a criticat decizia recentă a Curţii române de Apel, care a declarat legitim războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei de sub ocupaţia sovietică, achitându-l parţial pe mareşalul Ion Antonescu.
     "Istoria nu poate fi supusă revizuirii. Desigur, putem regreta că Moldova a fost cândva divizată, că majoritatea moldovenilor au rămas de partea cealaltă a Prutului. Principalul e altceva - în Europa modernă frontierele de stat nu pot şi nu trebuie să fie un obstacol pentru ca oamenii să-şi manifeste propria identitate naţională", a spus preşedintele moldovean.
     În concluzie, Voronin le promite celor "10 milioane de moldoveni" din dreapta Prutului că le va acorda prioritate la obţinerea cetăţeniei moldoveneşti şi, bazându-se pe bunele relaţii cu Bucureştiul, şi-a exprimat speranţa că autorităţile române vor sprijini intenţiile Chişinăului.
     "Comunitatea Moldovenilor din România" se defineşte ca organizaţie pentru "apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români care au originea etnică moldovenească şi de a asigura reprezentarea lor pe plan local şi central".
     Judecătoria Iaşi a decis, în luna ianuarie, înscrierea organizaţiei "Comunitatea Moldovenilor din România" în Registrul special aflat la grefa judecătoriei, după ce a analizat dosarul 299/PJ/2006, Parchetul Iaşi declarând recurs în 12 februarie. Delegaţia "Comunităţii Moldovenilor din România", condusă de Claudiu Alexa, consilier local al municipiului Huşi, şi preşedinte al Comunităţii, a fost primită cu aplauze în Parlamentul Republicii Moldova, după ce s-a întâlnit cu Voronin. Invitaţi la televiziunea naţională de la Chişinău, reprezentanţii organizaţiei au susţinut că sunt discriminaţi în România, oferind drept argument faptul că moldoveanul Mihai Răzvan Ungureanu a fost dat afară din Guvernul de la Bucureşti.

     Şova a precizat că regimul de la Tiraspol nu a fost singurul care a refuzat invitaţia la ultima rundă de negocieri în format 5+2, programată să se desfăşoare la mijlocul acestei luni, o atitudine similară fiind abordată şi de reprezentantul Rusiei. El a cerut, în prealabil, amânarea rundei de negocieri, potrivit lui Şova.
     Întrebat în legătură cu data şi condiţiile în care ar putea fi reluate negocierile, ministrul moldovean al Reintegrării a anunţat că în intervalul de timp imediat următor ar putea fi convocată o nouă întâlnire în format 3+2, adică între părţile mediatoare (Rusia, Ucraina şi OSCE) şi cele cu statut de observator (Statele Unite şi Uniunea Europeană). El şi-a exprimat speranţa pentru o rundă de discuţii în format complet, cu participarea Chişinăului şi Tiraspolului, pe parcursul lunii martie. Şova nu a exclus însă nici posibilitatea ca negocierile să rămână suspendate pe o perioadă nedeterminată de timp. "Trebuie să apreciem lucrurile realist şi nu putem exclude că este posibil ca situaţia actuală să se menţină o a-numită perioadă de timp. Evenimentele din următoarele luni ne vor arăta cum va evolua situaţia, dar vreau să menţionez că o posibilă tărăgănare a soluţionării problemei transnistrene nu corespunde poziţiei Chişinăului", a subliniat oficialul moldovean.
     Pe de altă parte, Vasile Şova a exclus posibilitatea revenirii la ideea unei federaţii. "Dacă e să fim sinceri, noi am mers în această direcţie, care s-a dovedit a fi nu tocmai potrivită. În 2002-2003 am depus eforturi maxime pentru a găsi o soluţie în acest sens, însă ne-am convins că o formă care nu corespunde conţinutului nu poate să funcţioneze", a explicat el. "Din această cauză, o abordare sistemică, ce stipulează competenţe extinse pentru regiune şi garanţii internaţionale care să ofere siguranţa că aceste competenţe vor crea condiţii pentru dezvoltarea regiunii în cadrul unui singur stat, este astăzi prioritară. În această direcţie ne desfăşurăm activitatea", a adăugat Şova.
     Negociatorii în problema conflictul transnistrean s-au întâlnit ultima dată în format complet, 5+2, acum un an.