Vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării, a declarat, sâmbătă, că militarii români din Irak "şi-au îndeplinit misiunea" şi i-a criticat pe preşedintele Traian Băsescu şi pe ministrul Apărării, democratul Sorin Frunzăverde, pentru refuzul de a retrage trupele în ţară.

     "De ce nu vrea Traian Băsescu să ne retragem, nu ştiu. Probabil, crede că i se va face statuie în faţa Casei Albe, probabil, vrea să ajungă să fie invitat de Bush la ranch-ul din Texas. Nu ştiu, pentru că un argument serios şi credibil nu are", a afirmat, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, Atanasiu.
     El a spus că atât ministrul Apărării, Sorin Frunzăverde, cât şi preşedintele Traian Băsescu dezinformează opinia publică când afirmă că România este în Irak pe o misiune ONU. "Noi suntem în Irak pe o misiune de tip coaliţie. Toţi militarii noştri care sunt acum în Irak, cu excepţia a trei instructori, sunt pe misiune de tip coaliţie", a explicat Atanasiu.
     Fostul ministru al Apărării a adăugat că România şi-a îndeplinit misiunea în Irak deoarece armata irakiană este bine pregătită şi a preluat zonele de responsabilitate în care acţionau militarii români.
     Un alt motiv pentru care ar trebui retrase trupele din Irak este şi faptul că România nu participă la reconstrucţia ţării după război, ci mai mult a participat cu donaţii la dotarea armatei irakiene.
     Potrivit lui Atanasiu, România a făcut două donaţii importante, în 2005 şi 2006, pentru dotarea armatei irakiene cu echipamente militare, arme şi muniţii.
     Liberalul nu a dorit să ofere alte informaţii despre aceste donaţii motivând că sunt secrete de serviciu, însă a spus că, în 2005, a discutat cu secretarul de stat american Donald Rumsfeld despre participarea ulterioară a României la reconstrucţia Irakului, primind promisiuni de la acesta care, în final, nu s-au materializat, nicio firmă românească neavând contract în prezent în Irak.
     "În condiţiile acestea, în care dezarmarea de arme de distrugere în masă a Irakului este înfăptuită, pentru că nu au fost găsite aceste arme şi e clar că nu există pe teritoriul irakian astfel de arme, în condiţiile în care noi, România, nu avem un avantaj economic prin participarea noastră acolo, în condiţiile în care Irakul are acum o armată mai numeroasă decât cea a României şi Guvernul irakian susţine că e capabilă să preia toate misiunile şi să asigure securitatea pe acele zone pe care noi operăm, considerăm că avem misiune îndeplinită în Irak", a spus
     Vicepreşedintele PNL a afirmat că, în perioada în care era ministru al Apărării Naţionale, costurile operaţiunii din Irak erau în jur de 90 de milioane de dolari pe an, iar acum, prin retragerea unora dintre militari, ar putea fi undeva la 60 de milioane.Teodor Atanasiu a precizat că, în prezent, în acest teatru de operaţiuni sunt circa 1600 de militari români.
     Vicepreşedintele liberal a amintit că PNL intenţionează să introducă propunerea de retragere din Irak în dezbaterea Parlamentului şi, mai mult, să propună o iniţiativă legislativă prin care participările militare ale României şi retragerea militarilor din teatre de operaţiuni să fie decisă de Parlament.

     "Cine stârneşte vânt, culege furtună", a spus Vosganian, care a adăugat că agenţiile internaţionale de rating, organisme financiare internaţionale şi UE au atras foarte serios atenţia că ar trebui oprită această dispută.
     "Oamenii şi-au dat seama că nu porneşte de la PNL", că PNL încearcă, "pe cât posibil", să nu escaladeze conflictul, dar că nici nu poate să nu reacţioneze, pentru că ar da sentimentul că este un partid timorat sau că are ceva de ascuns.
     "Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor sunt conduse de oameni apropiaţi preşedintelui ţării şi care, în orice moment, ar putea să demaşte un ministru liberal, dacă ar fi cazul", a spus Vosganian.

Capitolul II
Principiul dominoului

1. Frământările din prima jumătate a anului 1989
     O asemenea propunere, care-l viza pe ideologul Partidului Comunist şi făuritorul statului sovietic, părea de-a dreptul senzaţională. În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii republicilor unionale criticau puterea centrală şi cereau extinderea autonomiei acestora, reprezentanţii Ţărilor Baltice sugerând chiar independenţa acestor state. Pe acest fond, scriitorul rus Valentin Rasputin s-a adresat deputaţilor baltici: "Ce ar fi ca Rusia să iasă din Uniune, dacă de toate nenorocirile voastre voi pe ea o acuzaţi? (...) Credeţi-mă, m-am săturat să fim un ţap ispăşitor şi să suportăm injurii şi scuipături". Spusele lui Rasputin i s-au părut lui Gorbaciov o glumă proastă: cine-şi putea imagina că Rusia putea ieşi din Uniunea Sovietică şi astfel să pună capăt acestui imperiu? Dar, peste doi ani, "profeţiile" scriitorului rus aveau să devină realitate. Nu mai puţin surprinzătoare a fost propunerea lui Andrei Saharov de a se anula articolul 6 din Constituţia U.R.S.S., care prevedea rolul de avangardă al P.C.U.S. Dar Gorbaciov, care conducea şedinţa, a replicat că propunerea academicianului Saharov depăşeşte regulamentul şi a anunţat, pentru a evita dezbaterile pe această temă, că se va lua o pauză. La relurea lucrărilor, tema nu a mai figurat pe ordinea de zi. Însă nu dezbaterile din Congres şi comentariile din pauze, care depăşeau limitele imaginate de el, îl îngrijorau cel mai mult pe Gorbaciov, ci mişcările naţionale din teritoriile anexate de U.R.S.S. În regiunea autonomă Nagorno-Karabah - enclavă cu populaţie majoritar armeană, aflată pe teritoriul Azerbaidjanului - au izbucnit conflicte sângeroase între cele două etnii (armeni şi azeri). Pentru calmarea spiritelor, în ianuarie 1989, s-a constituit un "Comitet de Conducere Specială", care a preluat toate prerogativele puterii asupra acestei enclave, subordonând-o direct organelor centrale de la Moscova. Eforturile de normalizare a situaţiei nu au dat rezultate, astfel că în Nagorno-Karabah au continuat confruntările interetnice.

(va urma)

     Regele Mihai venea la castel cu avionul (mecanicul Aurică Nicolae fiind plătit cu 2 000 lei lunar), având amenajată o pistă de aterizare. Existau doi administratori: unul al castelului - dr. Ioan Popescu, şi altul al domeniului - Octavian Cioflec. Domeniul a fost înscris în Asociaţia Proprietarilor de Păduri din Bucureşti, condusă de Vasile Rădulescu-Mehedinţi şi de prinţul Constantin Grigore Cantacuzino. O parte a terenurilor de la Săvârşin (823 ha) au fost arendate, la 1 aprilie 1943, lui Vasile Vasiliu, administratorul Casei Regale, pentru 1 000 lei anual.

Regele revine la Săvârşin, după 54 de ani
     După abdicarea regelui Mihai, castelul de la Săvârşin a fost repartizat Ministerului de Interne, obiecte de artă (cu excepţia unei părţi din argintărie şi a 50% din mobilier şi covoare) revenind Muzeului de Artă din Bucureşti. Degradat în timp, castelul a fost renovat de ultimul dictator comunist (pentru a vâna în zonă) şi îşi va redobândi în mare măsură aspectul de odinioară. După 1990, castelul va fi administrat de Regia Autonomă a Protocolului de Stat până în 2001, când va redeveni proprietate a regelui Mihai I. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.