Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Glosa zilei
Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Sport
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile

Justiție

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

PORTRETUL DE AZI

Regizorul Mihai Măniuțiu

     Mâine, la ora 19.00, pe scena Odeonului, puteți viziona, în premieră la București, spectacolul Teatrului Clasic "Ion Slavici" din Arad, "Iubirea Fedrei", de Sarah Kane, în regia lui Mihai Măniuțiu, montare nominalizată la Gala UNITER.

     Personalitate marcantă a teatrului românesc, regizorul Mihai Măniuțiu montează în ultimul timp mai mult în țară decât la București. În această stagiune a colaborat cu Teatrul Clasic "Ion Slavici", din Arad, unde a montat, în premieră absolută în România, piesa autoarei britanice Sarah Kane, Iubirea Fedrei. Este deja cunoscut scandalul, care a animat paginile cotidianelor arădene, în ceea ce privește așa-zisa obscenitate și imoralitate ce au "îmbrăcat" acest spectacol. Unii dintre reprezentanții Inspectoratului local pentru Cultură și Culte au fost "deranjați" de libertatea prea mare a textului. Cu alte cuvinte, la 17 ani de la evenimentele din decembrie '89 la Arad cenzura funcționa din plin. În cele din urmă, apele s-au liniștit și spectacolul și-a văzut de drumul său. Ba mai mult, la nominalizările pentru Gala Premiilor UNITER, montarea lui Măniuțiu este propusă la secțiunile "Cel mai bun spectacol", "Cea mai bună scenografie" (Doru Păcurar), "Cel mai bun actor în rol principal" (Zoltan Lovas) și "Cea mai bună actriță în rol principal" (Irina Wintze). Bucureștenii au acum prilejul, grație turneului pe care teatrul arădean îl efectuează în Capitală, să vadă acest spectacol controversat. Astăzi, ca o prefață la evenimentul de mâine, la ora 11.00, la sediul UNITER, Mihai Măniuțiu, împreună cu Radu Afrim, prezent și el în turneu cu spectacolul Vis. Toamnă, se întâlnește cu oamenii de teatru. Cu acest prilej, se discută starea actuală a teatrului arădean în contextul mișcării teatrale din România, tendințe, direcții și curente estetice, managementul instituției de cultură în contextul economiei de piață.
     La această dezbatere mai participă regizorul Laurian Oniga, directorul teatrului arădean și Ovidiu Cornea, directorul Festivalului Național de Teatru Clasic.
     Interesantă opțiunea regizorilor noștri pentru dramaturgia acestei autoare cu un destin tragic - s-a sinucis la vârsta de 28 de ani -, mai ales că și Andrei Șerban, dar și Tudor Țepeneag au montat piesele ei: Purificare (nominalizat la Premiile UNITER) și Psychosis: 4,48, un recital al Maiei Morgenstern.

Irina Budeanu

     "Am văzut cum e cărată la lada de gunoi o enciclopedie în treizeci de volume. Proprietarul a dus-o la târg, zicându-și că, la un euro volumul, se va găsi careva s-o cumpere. Omul se lepădă de enciclopedie, întrucât în cei cincizeci de ani, de când o ținea în casă, nu deschisese niciodată un volum. Pe loc, m-am gândit c-ar trebui s-o salvez. O enciclopedie nu e o carte oarecare. E un monument, un totalizator, care prin însă-și dimensiunile sale își reclamă importanța. Împreuna cu proprietarul enciclopediei, am deschis la întâmplare câteva tomuri. Am dat numai peste definiții și prezentări depășite sau care nu ne mai spuneau nimic. Enciclopediile, cu cât vor să fie mai conținătoare, cu atât sunt mai vulnerabile la trecerea timpului. O carte de zece pagini poate să fie la fel de utilă și de proaspătă, în toate privințele, ca în urmă cu două sute de ani când a fost tipărită, dar o enciclopedie e depășită înainte de a-i fi tipărit tot tirajul." Tudor Octavian ("Jurnalul Național", 25 februarie 2007)

MAE dă sarmale pe spirit

     După ce ani de zile Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin ambasadorii săi și centrele culturale, a prezentat în Europa și nu numai străchini, linguri și porturi populare, acum s-a gândit să renunțe la ele. Programul "Fabulospirit", gândit cu multă trudă în birourile din MAE și care va costa cam 2-3 milioane de euro - bani europeni -, semnifică poziționarea României "ca pe o țară cu oameni spirituali, care se bucură de viață, un popor definit prin bogăție interioară și spirit fabulos care are mult de oferit marii familii europene". Într-un cuvânt, s-a renunțat la vestitele sarmale și mămăligă - ce-i drept întâlnite și în Ungaria -, iar cuvântul de ordine este "spirit". Numai că acest "spirit" va fi definit nu de oamenii de cultură care trăiesc în România, despre care nu se poate spune că se bucură de viață, ci de cei din afara granițelor. Potrivit MAE, "conceptul a fost elaborat în decembrie 2006, după evaluarea percepției asupra României în unele state europene, dar și a unor evenimente culturale și după studierea exemplelor statelor care au aderat anterior la UE". Ba mai mult, s-a studiat că "spirit" va fi pentru români caracteristica definitorie așa cum pentru britanici este termenul de "conservator", iar pentru germani, cel de "inginer". Mult au mai trebuit să gândească funcționarii de la MAE și să vină cu o găselniță pentru a cheltui bani europeni. Dacă ne bucurăm așa de mult de viață, atunci cum se se explică faptul că nu avem un sediu modern al Bibliotecii Naționale a României.

Mariana Criș

Radu Muntean la CineClub Next

     Regizorul Radu Muntean este prezent astăzi, la ora 20.00, la cinematograful din CityMall, pentru cea de-a doua ediție a CineClubului NexT, organizat de asociația cu același nume, în memoria lui Cristian Nemescu. Radu Muntean prezintă filmul "Whisky", de Juan Pablo Rebella & Pablo Stoll, câștigător al TIFF 2006. După proiecție urmează o discuție cu publicul, moderată de un critic de film. Intrarea este liberă. (I.B.)

Simpozion internațional de arhitectură

     Astăzi are loc, la Universitatea de Arhitectură, simpozionul internațional "Metamorfoza unei metropole". Timp de șapte ore, începând cu ora 10.00, vor avea loc o serie de conferințe ce au ca temă transformarea arhitecturală a Bucureștiului. Participă invitați din țară și străinătate, precum Peter Derer (președinte UAR - foto), Alexandru Sandu, Elke Mittmann, Anne-Marie Cousin, Alexandru Beldiman, Matthias Muffert. (M.C.)

Răzvan Țupa la Desant

     Teatrul Desant inițiază un program prin care își propune să facă o analiză a vieții culturale românești. Prima întâlnire are loc astăzi la ora 19.00 și este dedicată internetului cultural. Dezbaterea este moderată de Răzvan Țupa, care are ca invitați, pe lângă cei prezenți în sală, și personalități în video-conferință pe internet. Conceptul și coordonarea programului aparțin lui Răzvan Țupa, Adriana Zaharia, Bianca Boitan și Dragoș Olea. (R.N.)

"Secretul Florii de Aur" și
"Omagiu profesorului George Oprescu"

Secretul Florii de Aur
     Editura Herald a publicat "Secretul Florii de Aur" și "Cartea Conștiinței și Vieții", două texte fundamentale ale doctrinei daoiste. Textele au circulat o bună perioadă în cercuri restrânse și în tiraje extrem de mici, fiind obscure până în ani '30, când au fost descoperite și traduse de Richard Wilhelm. Cele două lucrări nu sunt strict filosofice, situându-se undeva la granița dintre știință și religie, prezentând moduri practice de evoluție spirituală. "Secretul Florii de Aur sau Arta Prelungirii Vieții" reia învățături maiestrului Lu Zi (sec. IX), întemeietorul religiei Elixirului de Aur al Vieții și considerat unul dintre cei 8 Nemuritori. "Cartea Conștiinței și Vieții" a fost redactată în 1794, de către Liu Hua-Yang, și dezvăluie de asemenea o serie de secrete ale practicii dao.

Omagiu profesorului George Oprescu
     "Omagiu profesorului George Oprescu", apărut la Editura Academiei Române, reprezintă discursul de recepție al acad. Dan Grigorescu, rostit la 3 martie 2006 în ședință publică. Readucând în memorie traseul vieții acestei mari personalități care a fost istoricul de artă George Oprescu (1881-1969), Dan Grigorescu - și el un nume important al domeniului - aduce un elogiu mentorului său.
     Unul dintre cei mai mari colecționari de artă români, George Oprescu a donat Academiei Române, în 1945, o colecție impresionantă de 7000 de gravuri, de la Hokusai la Rembrandt, de la Durer la Piranesi, care a fost prezentată în diverse expoziții. Lucrarea cuprinde și răspunsul dat acad. Dan Grigorescu de către regretatul Virgil Cândea.

Radu Nichitescu

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.