Prima pagină format PDF | Abonamente | Editorial | Arhiva | Angajări | Redacția | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre

Eveniment

Viața de lângă noi
Opinia ta contează

Actualitate

Externe

Sport

Demnitarul de serviciu

Revoluția Română
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic

Utile

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

"A fost anul politicii, nu al guvernării!"


Tăriceanu speră ca, după integrare, politica să nu mai inflameze spiritele,
iar 2007 să fie "anul guvernării"

     Liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu s-a pronunțat, în discursul rostit, sâmbătă, la Conferința PNL București, în favoarea menținerii și consolidării Alianței DA, dar s-a declarat îngrijorat de semnalele primite de la PD despre colaborarea acestuia cu PLD.

     "Guvernul pe care îl conduc raportează: Misiune îndeplinită!", a afirmat premierul la începutul discursului, în aplauzele liberalilor bucureșteni.
     Referitor la Congresul Extraordinar al PNL din ianuarie, Tăriceanu a spus că acesta nu este destinat exclusiv lui Theodor Stolojan. "Le urez celor care au plecat drum bun și cale bătută! De altfel, aș vrea să aruncăm la coș sistemul de vot pe listă consacrat de campionul democrației pe sticla televizoarelor, Stolojan", a menționat liderul liberal, afirmându-și speranța că "va fi o dispută civilizată", la care i-a încurajat să participe pe tinerii liberali".
     "Referitor la Guvern, din păcate, anul 2006 a fost al politicii. Sper ca 2007 să fie anul guvernării", a adăugat liderul PNL.
     Despre aprecierile făcute de Traian Băsescu la adresa lui Varujan Vosganian, premierul a repetat că "nu este normal să facem interpretări, opiniile personale se exprimă într-un cadru informal" și nu instituțional.
     Tăriceanu a afirmat că liberalii se pronunță pentru "menținerea și consolidarea Alianței D.A.", care "nu este o înțelegere între două persoane, așa cum a lăsat să se înțeleagă Stolojan.
     Sunt îngrijorătoare, însă, semnalele pe care le primim de la PD. Le reamintim democraților că PLD nu este liberal. Chiar Stolojan a recunoscut că este total străin de liberalism", a arătat premierul, menționând că liberal-democrații nu sunt nici populari, ci, mai degrabă, "populiști" și "demagogi".
     "PLD este, de fapt, un partid al veleitarilor, cu trecut de stânga, securist, dispuși să trădeze. Îi sfătuiesc pe cei de la PD să fie grijulii. N-am să le contest niciodată meritele lui Stolojan și Flutur în constituirea Alianței. Acum, însă, par a fi sabotorii Alianței și ai guvernării", a conchis Călin Popescu Tăriceanu.

Strategia "Golden Blitz"
     Președintele PNL București, Ludovic Orban, consideră că PLD face parte dintr-o strategie pusă la punct la "Golden Blitz", prin care se dorește crearea unui partid prezidențial.
     Potrivit acestuia, "presiunea pe Guvernul Tăriceanu va crește.
     Cred că PD va încerca să spargă Alianța și să refacă o alianță cu cozile de topor și cu coloana a cincea, care au fugit din PNL.
     Mai este posibil ca PD să se retragă de la guvernare sau să voteze o moțiune împotriva Guvernului Tăriceanu", a adăugat Orban.
     El a afirmat că PNL are la dispoziție două variante: "fie obținem sprijinul Parlamentului pentru un guvern minoritar liberal, fie facem pasul normal, și anume posibilitatea constituirii unui nou Parlament prin alegeri anticipate", a tranșat Orban.

"În pat cu dușmanul!"

     La conferința de sâmbătă a liberalilor bucureșteni, Crin Antonescu a spus că unii lideri ai PNL, "nu foarte mulți, au știut din momentul încheierii Alianței că vom fi în pat cu dușmanul. Din cauza asta, am încercat să insistăm pe un contract prenupțial mai riguros. Majoritatea dintre noi, luați de valul dragostei - care se știe că este oarbă - au neglijat acest lucru", a declarat Antonescu. Despre cei plecați la PLD, Antonescu apreciază că "facem eforturi extraordinare să botezăm nimicul", acordând prea multă importanță "unor oameni care nu înseamnă nimic din punct de vedere politic". El a opinat că, la Congres, trebuie introdusă competiția. Avem nevoie de introducerea votului nominal în partid, dar dacă acesta nu va fi folosit în spiritul lui, ci va fi confiscat de noi cooperative, nu vom ajunge prea departe", a adăugat Antonescu. "Nu vreau să-l flatez pe premierul Tăriceanu, cu care am multe și dese diferențe de păreri, dar seamănă cu prim-miniștrii din țările UE. Restul nu mai spun", a declarat Antonescu.

"Sunt puteri nevăzute!"

     Senatorul UDMR Verestoy Attila a declarat, sâmbătă, că, deși unii parlamentari maghiari știu că le sunt ascultate convorbirile, ei nu pot interveni, existând suspiciunea că aceste ascultări exced condițiile legale.
     "Știm care telefoane sunt ascultate, dar nu de serviciile secrete, ci de Parchet", a spus Verestoy, adăugând că denigrarea liderilor din ultima perioadă a fost posibilă pentru că maghiarii au permis să se întrevadă că se bat între ei pentru interese diferite.
     "În aceste acțiuni participă puteri pe care nu le vedem, chiar dacă avem locuri în comisii de supraveghere.
     Planurile sunt elaborate de ateliere din spatele paravanului, care au existat întotdeauna.
     Sper ca acele proiecte de lege care rezolvă anumite situații să delimiteze foarte bine competențele care pot să controleze.
     Să închidem acea nișă prin care se poate pătrunde în comunitatea maghiară", a mai spus senatorul UDMR Verestoy Attila.
Ioan Scurtu:

Revoluția Română din decembrie 1989
în context internațional*

Capitolul I

Criza regimului socialist - totalitar
     El nu s-a referit niciodată la reformarea comunismului sau că Uniunea Sovietică ar fi un stat comunist. Analiza documentelor elaborate de partidele care conduceau aceste țări arată limpede că nici unul, dar absolut nici unul, nu aprecia că se aflau în fruntea unor țări comuniste sau că ar construi societatea comunistă. Niciun lider din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, România, Polonia, R.D. Germană, Ungaria sau Uniunea Sovietică nu afirma că regimul politic din țara lor ar fi unul comunist. Se spune că Mihail Gorbaciov ar fi încercat să reformeze regimul comunist prin perestroika și glasnosti. În realitate, Gorbaciov nu s-a referit absolut niciodată, dar absolut niciodată, la reformarea comunismului. În decembrie 1989, același Mihail Gorbaciov afirma: "Cercetările noastre actuale au drept scop găsirea unei modalități mai puțin dureroase, poate un mijloc optim de a da socialismului o față umană, un chip de om". Așadar, după mai mult de șapte decenii de la preluarea puterii politice, P.C.U.S nu aprecia că asigurase evoluția Rusiei (Uniunii) Sovietice pe calea comunismului. Deoarece se folosește în mod curent expresia: "În decembrie 1989 a fost răsturnat regimul comunist din România", menționăm că Raportul prezentat la Congresul al XIV-lea al P.C.R., din noiembrie 1989, de Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R. aprecia că acel Congres marca trecerea României la o nouă etapă de dezvoltare: "la realizarea fazei superioare a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și crearea condițiilor necesare înfăptuirii în viață a principiilor de muncă și viață comuniste".
     Momentul trecerii la construirea comunismului era mai îndepărtat față de cel stabilit în 1974. Programul - directivă adoptat la Congres prevedea dezvoltarea economico-socială a României până în anii 2000-2010, "în vederea îndeplinirii neabătute a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltare și înaintarea României spre comunism".

(va urma)

Castelul Peleș din Sinaia (XIX)

     Pe 26 septembrie 1933, după oficierea unui serviciu divin, au fost dezvelite cele două statui: a regelui Carol I (realizată de Oscar Han) și a reginei Elisabeta (autor: Oscar Spaethe), ambele stropite cu agheasmă de patriarhul Miron Cristea. A urmat o masă de onoare, pe platoul din fața castelului, în cinstea celor aproape șase sute de invitați, cărora - în încheierea manifestării - li s-a oferit medalia comemorativă "Peleș", realizată de sculptorul Ion Jalea.

Un rege pragmatic la Castelul Peleș: Carol al II-lea
     După serbările semicentenarului, regele Carol II-lea a continuat lucrările de amenajare a castelului, el constituind o serie de dependințe și dotând Peleșul cu alte utilități pentru a-i spori confortul. Și tot Carol al II-lea este cel care va acorda și alte valențe - mai practice, economice - castelului clădit de înaintașul său. Pasionată de grădini și flori, regina Elisabeta ordonase construirea unei florării la Peleș, lucrare executată în 1908 de firma Pietro Axerio. Niciodată, însă, regina-poetă Carmen Sylva nu s-a gândit să cultive aceste flori în scop mercantil, pentru a fi vândute. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate și conace din România, 2003).

Mulțumim editurilor Garamond și Fundației Culturale Române
pentru bunăvoința de a ne pune la dispoziție volumele.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.