Asociaţia Presei Române salută recenta preocupare a Clubului Român de Presă pentru starea morală din această breaslă, dar nu împărtăşeşte anunţata idee a înfiinţării a încă unui "organism de autoreglementare a activităţii în presă".

     Asociaţia Presei Române consideră că tarele de caracter şi de comportament nedeontologic, care există în mod latent în presa română şi care încep să devină din ce în ce mai vizibile - inclusiv până la conflicte cu legea -, constituie, din păcate, şi o expresie a eşecului regretabil pe care însuşi Clubul Român de Presă îl înregistrează, în mod evident, în tentativele pe care le-a manifestat, ani în şir, de a se considera singurul purtător de cuvânt al problemelor presei, de a deţine monopo-lul în dialogul instituţional cu autorităţile statului şi de a crede că simpla enunţare a unor precepte deontologice proprii este suficientă pentru respectarea lor în ansamblul presei româneşti.
     În acest context, înfiinţarea unui nou "organism de autoreglementare" - care, după cum s-a anunţat, ar urma să prescrie "reguli obligatorii pentru jurnaliştii şi patronii (?) din presă" - n-ar însemna decât apariţia unui fel de "Supra - CRP", la fel de ineficient şi necredibil în a impune reguli deontologice cum a fost şi până în prezent.
     Cât despre abilitarea acestui "Supra - CRP" de a emite legitimaţii şi, mai ales, de a le retrage, în caz de abateri, cu interzicerea dreptului de profesare şi, apoi, de a le reînmâna doar după susţinerea unui examen (în faţa cui?) - după modelul permiselor auto - considerăm că avem de-a face cu un eseu frumos, dar inaplicabil.
     Asociaţia Presei Române consideră că problemele breslei sunt mult mai profunde, mai grave şi mai complexe decât a putut arăta episodul arestării gazetarilor şantajişti de la Cluj, datorită căruia s-a redeschis această dezbatere. În sinteză, aceste probleme se referă la:
          * mediul economic şi fiscal deosebit de precar în care funcţionează presa şi care favorizează tentaţii spre comportamente toxice, precum cel din cazul menţionat mai sus;
          * fragilitatea independenţei editoriale în faţa dependenţelor administrative şi de finanţare (exemplul demisiei recente a directorului editorial de la "Adevărul" fiind sugestiv);
          * desfăşurarea activităţii jurnalistice sub tutela patronală a unor grupuri de interese economice tot mai evidente, mai puternice şi mai ofensive - unele în raport cu altele şi ale tuturor în raport cu publicul consumator de presă;
          * legitimitatea multor purtători şi creatori de opinie despre problemele presei, a multor organizaţii şi agenţii de monitorizare a presei, care induc imagini deformate şi neveridice asupra realităţilor de fond cu care se confruntă breasla jurnalistică;
          * precaritatea modalităţilor de formare profesională a jurnaliştilor, lipsa de rigoare, de calitate şi de conţinut practic util al specializărilor universitare pentru această profesie, neimplicarea instituţionalizată a societăţilor de presă în formarea viitorilor jurnalişti conducând la o fractură între acestea şi viitoarea "forţă de muncă" la care vor trebui să apeleze.
     Asociaţia Presei Române are în lucru un Raport autonom şi independent asupra tuturor acestor probleme şi, anticipând concluziile acestuia, susţine, în mod public, următoarele:
          1 Presa are nevoie de reglementări. Toate formele de autoreglementare instituite până în prezent au fost doar paleative, menite să exprime cel mult o preocupare internă demnă de salutat, dar incapabile să stabilească, în mod real, raporturi sistemice şi relaţionale pozitive şi eficiente atât în interiorul breslei, cât şi în conexiunile acesteia cu publicul consumator de presă.
          Prin urmare, considerăm că se impune elaborarea unui proiect de Lege privind exercitarea profesiei de ziarist. Deci, nu o "lege a presei", ci o lege a statutului de ziarist - precum există deja şi în cazul altor profesii liberale (medic, avocat, notar ş.a.).
          2 Presa are nevoie de parteneriat real din partea statului, a administraţiei locale şi centrale. Presa nu poate funcţiona în afara unor reguli impuse de stat, dar are dreptul să-şi spună cuvântul, să negocieze şi să participe la stabilirea, de comun acord, a acestor reguli - îndeosebi în ceea ce priveşte mediul economic şi financiar propriu activităţii de presă.
     În această privinţă, Asociaţia Presei Române va definitiva în curând un tablou cu soluţii - realiste, fezabile - la problemele de această natură, soluţii pe care le va supune atenţiei Guvernului, cu speranţa susţinerii lor de către mediul jurnalistic cel mai larg şi al aplicării lor de către cei în drept.

Preşedintele Asociaţiei Presei Române, Ştefan Ciochinaru

     Demisionarul susţine că gestul său îi vizează în principal pe jurnalişti, care ar trebui să simtă injecţia masivă şi, totodată, nocivă de bani în presă din ultima perioadă.
     Cristian Tudor Popescu: "Au intrat bani foarte mulţi din afara media, acum se practică nişte salarii de-a dreptul scandaloase, nocive funcţionării pieţei în clipa de faţă, se alterează relaţiile de muncă din cadrul breslei. Pe de altă parte, ziariştii se dovedesc foarte vulnerabili, mult mai vulnerabili decât credeam la această presiune de natură financiară pe care o exercită trusturile. Ziarişti care se băteau cu cărămida în piept, vajnici luptători anticomunişti, luptători anticorupţie şi aşa mai departe, la prima strigare cu bani mai mulţi, au dat fuga". Jurnalistul refuză, în prima instanţă, să dea nume, justificând că asta ar transforma demersul său într-o polemică.
     Cristian Tudor Popescu: "Eu nu vreau să pronunţ nume în seara aceasta, pentru că nu vreau să transform demersul meu într-o polemică, într-o încăierare cu cineva, fie el jurnalist, patron sau politician. Ar fi o deturnare a sensului. Demersul meu este adresat presei româneşti. S-a format o nouă cultură acum, o cultură în care se vânzolesc bucăţi de redacţii, redacţii care cu totul se duc peste noapte de colo dincolo, se iau oamenii cu toptanul. Este ceva ce eu n-am mai văzut şi, după părerea mea, este o degradare a condiţiei jurnalistului. Poate că nu înţeleg eu lucrurile, poate că aşa este capitalismul, dar jurnalismul pe care l-am făcut eu necesită, totuşi, o anume stabilitate interioară, nişte principii pe care le reprezintă o anume grupare, un anume ziar. Acest nou tip de jurnalist, mercenar, piesă de schimb, este mult mai uşor de controlat, deci nu mai avem jurnaliştii militanţi, jurnaliştii cu principii, jurnaliştii capabili să-şi dea demisia pentru o chestiune de deontologie, pentru o chestiune de principiu, de meserie. Nu, domnule, deci acum e banul jos, cât este, atât se plăteşte, asta prestăm. Deci a apărut un gen de cinism, a apărut jurnalistul pe care l-am numit jurnalist abţibild, deci se lipeşte pe ce sticlă, pe ce parbriz, pe ce fereastră îi e mai bine şi mai profitabil. Nu interesează ce se vede dincolo prin parbrizul ăla şi prin abţibild. Deci este un gen de presă care pe mine nu mă mai reprezintă şi, de aceea, am considerat că trebuie să-mi dau demisia şi ca un semn de avertizare. Dacă va fi luat în considerare, bine, dacă se va considera că ăsta este viitorul şi că aşa trebuie să meargă lucrurile în continuare, atunci, nu ştiu, eu o să dispar, mă retrag, ca un personaj depăşit, şi asta este".

     "În urma analizei operaţiunii de concentrare economică, Consiliul a decis că tranzacţia, deşi cade sub incidenţa legii concurenţei, nu va avea ca efect restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe teritoriul României. Prin operaţiunea de concentrare economică notificată nu se creează sau consolidează o poziţie dominantă pe piaţă", se arată în comunicat.
     Grupul editorial "Caţavencu" deţine o serie de publicaţii precum "Cotidianul", "Academia Caţavencu", "Idei în Dialog" sau "Tabu", dar şi postul de radio "Radio Guerrilla".

Corina - o floare la butonieră!
     După cum s-a anunţat şi fostul director editorial al cotidianului "Adevărul", dna Corina Drăgotescu, a acceptat oferta lui Vântu, de a lucra în trustul său de presă.
     Potrivit Corinei Drăgotescu, contractul oferit acesta presupune realizarea unui talk-show săptămânal, la "Realitatea TV", participarea în alte emisiuni de comentariu şi analiză, precum şi semnătură în "Cotidianul", ziar pentru care va scrie, pentru început, câte un interviu pe săptămână, având, însă, posibilitatea să contribuie şi cu alte materiale şi comentarii.