Funcţionarii publici din Alianţa Federativă Sed Lex au intrat, ieri dimineaţă, în grevă de avertisment între orele 8 - 10. Ei sunt hotărâţi să recurgă la greva generală din 20 noiembrie, dacă revendicările înaintate guvernului nu sunt soluţionate.

     Peste 50000 de sindicalişti au oprit activitatea în domenii ca statistica, pensii, vamă, protecţia muncii şi administraţia financiară. În Bucureşti, circa 10000 de funcţionari publici au oprit activitatea, cu excepţia celor din primării şi de la Prefectură.
     Vasile Marica, preşedintele Alianţei Sed Lex, afirmă că puterea executivă nu a prezentat niciun proiect al legii salarizării care să respecte creşteri salariale şi sporurile solicitate. Reamintim că sindicaliştii au solicitat o lege a salarizării, care să permită creşteri salariale de aproximativ 60 % şi alte sporuri specifice funcţiei. Marica ne-a declarat: "În 15 noiembrie nu vor fi negocieri între Guvern şi funcţionarii publici, aşa cum s-a anunţat, pentru că nu au primit nimic oficial în acest sens". Liderul de sindicat a mai spus: "De fiecare dată ne prind sărbătorile cu acţiuni de protest, iar Guvernul nu face nimic în acest sens".

Situaţia din ţară
     Greva funcţionarilor din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad a afectat populaţia, deoarece ghişeele la care se pot plăti impozite, amenzi sau alte taxe au fost închise. Arădenii au aşteptat în stradă nemulţumiţi de protest. Ion Secariu ne-a declarat: "Pentru cinci lei cât am de plătit o taxă pentru cazier am stat două ore la poartă, după care la coadă la ghişeu, pentru că am venit de la ţară şi nu puteam să revin în altă zi".
     Peste 300 de funcţionari braşoveni din administraţia publică au participat la greva de avertisment, în timp ce zeci de persoane au aşteptat finalizarea protestului la cozi, în faţa Direcţiei de Muncă, Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau Casei de Pensii Braşov.
     Aproape 2000 de sindicalişti din Cluj şi Timiş au fost în grevă. Salariaţii Direcţiei Finanţelor Publice Bihor, Administraţiilor Financiare Locale din judeţ, angajaţii Direcţiei Regionale Vamale Oradea, ai Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor au participat la protest.
     La Direcţia Regională Vamală, salariaţii au încetat total orice activitate în sediul din Oradea al instituţiei, precum şi la vămile de interior din Oradea, Satu-Mare, Zalău şi Cluj. Sindicalista Daniela Cucu ne-a declarat: "Se fac controale mai amănunţite decât de obicei, deoarece vameşii nu pot întrerupe total activitatea în punctele vamale de frontieră". Astfel, la Vama Borş s-au format cozi de circa trei-patru ori mai mari decât într-o zi de lucru normală.
     Vameşii arădeni au controlat doar 30% din maşinile care au ieşit din ţară, însă într-un ritm mult mai lent decât de obicei, aceasta fiind forma de protest aleasă. Poliţiştii de frontieră spun că activitatea a fost afectată doar la ieşirea din ţară.
     În punctele de frontieră arădene Nădlac, Turnu, Văşand şi Curtici, dar şi în vămile de interior, lucrează circa 450 de vameşi, însă doar jumătate au fost de serviciu în perioada grevei, oprind parţial lucrul.

Cătălin Nistor

     Secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), Theodora Bertzi, a declarat că iniţiatorii colocviului, având ca temă de discuţie adopţiile europene, în care România a reprezentat principala preocupare, nu pot avea o poziţie obiectivă pentru că fiecare dintre ei fie a fost adoptat, fie a înfiat un copil, şi reacţionează pe un fond emoţional. Preşedintele Fundaţiei SERA Franţa, Francois De Combret, a afirmat, în încercarea de a forţa autorităţile române să revină asupra legislaţiei în acest domeniu, că legea din 2004 privind adopţiile din România include un articol care este împotriva Convenţiei Naţiunilor Unite şi a Convenţiei de la Haga, pentru că interzice adopţia internaţională. Pentru a fi mai convingător, el a citat raportul UNICEF din 2004, potrivit căruia peste 9.000 de copii sunt abandonaţi anual în România, deşi acest raport a fost dezbătut de nenumărate ori de autorităţile române. Ca replică, Theodora Bertzi a declarat că datele din raport nu sunt reale, argumentând că raportul conţine date colectate în perioada 2002 - 2003 din 14 judeţe alese la întâmplare. Ea spune că definiţia copilului abandonat folosită de acest raport, care susţine că un copil care este singur timp de o săptămână este considerat abandonat, nu există în legislaţia internaţională. În spitalele româneşti majoritatea copiilor internaţi sunt singuri, fără părinţi. Aceşti copii figurează în raport ca abandonaţi. Ea a precizat că 30 la sută dintre copii au fost număraţi de două ori, o dată în maternitate şi încă o dată în spital, la secţia de pediatrie. Theodora Bertzi spune că în 2004 existau aproximativ 4.600 de copii abandonaţi în maternităţi şi pediatrii, dintre care două treimi au fost reintegraţi. În 2005 s-au înregistrat 2.500 de copii abandonaţi, iar în 2006, până în prezent, numărul micuţilor abandonaţi este de aproximativ 1000.

Laurenţiu Nicolae