Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Actualitate
Externe
Comentariul zilei
Sport
Lovitura de colț

Demnitarul de serviciu

Jurnalul Marthei Bibescu
Bucureștii de altă dat'
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic

Utile

Sănătate

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

"Camembert" de Râmnicu-Sărat


Participând la recenta expoziție INDAGRA, familia Béguet este gata să ofere producătorilor români utilaje, dar și savoir-faire pentru brânză franțuzească

     Iminenta intrare în Uniunea Europeană atrage în România tot mai mulți investitori. După mai mult de un secol de prelucrare a metalelor, firma franceză Béguet vrea să împărtășească și românilor din experiența acumulată de-a lungul anilor. Béguet este specializată în producția de utilaje, mașini și instalații folosite în industria alimentară.

     Christian Béguet ne-a declarat că a venit în România, la începutul anului, pentru a sonda piața și pentru a stabili contacte cu producătorii români interesați de o eventuală colaborare. "Am avut contacte la Baia Mare și Ciocănești, iar la Râmnicu Sărat avem deja o colaborare cu o fabrică de produse lactate", a spus Beguet.
     Francezii sunt interesați de proiectele producătorilor români dar sunt gata să vină și în întâmpinarea acestora cu propriile proiecte. "Pot veni cu proiecte proprii și le putem oferii soluții în funcție de resursele de care dispun. De asemenea, putem să le prezentăm și noi proiecte care i-ar putea interesa. Totul depinde de ce doresc producătorii români", a explicat Béguet.
     Christian Beguet ne-a declarat că, în ceea ce privește rezistența pe piață, cheia succesului pentru Béguet a fost flexibilitatea.

Adaptarea, cheia succesului
     "Firma noastră a știut întotdeauna să se adapteze cerințelor pieței. A ținut cont de evoluțiile tehnolgice și s-a adaptat. Uzina Beguet este o afacere de familie. Străbunicul meu a pornit de la construcția de șarete si căruțe. Odată cu apariția aluminiului, bunicul meu a trecut la fabricarea rulotelor din acest metal. Tatăl meu a trecut la construirea de cuve din aluminiu și inox iar acum suntem specialiști în prelucrarea inoxului", ne-a povestit Christian Béguet.
     Uzina Béguet produce instalații si utilaje pentru producerea vinului și a brânzei dar și echipamente folosite în domeniul medical, mai ales în farmacii. Ramura cea mai dezvoltată este cea care produce instalații pentru fabricile de brânză și produse lactate.
     Béguet produce unități de stocare a laptelui - de la 50 la 50.00 de litri, unități pentru încălzirea laptelui - de la 10 la 10.000 de litri, fierbinți sau nu, izolate sau nu, sisteme de tranșare și agitare, sisteme de mulgere, mese de muls, repartitoare, mașini de făcut saramură, mașini de spălat, prese, produse de igienă, materiale de protecție - cizme, mănuși.
     "Avem și un magazin de desfacere, în care comercializăm utilaje și instalații pentru producătorii mai mici. Avem, spre exemplu, vitrine frigorifice pentru producătorii care vând în piețe. Toți clienții noștri sunt importanți, fie că au mai multe fabrici, fie că au doar două-trei vaci!", spune cu mândrie Christian Béguet.
     De altfel, și prima colaborare cu un producător român este tot în domeniul producerii brânzeturilor.
     Este vorba de colaborarea cu firma Meridian Agroind din Râmnicu Sărat. Uzina Béguet a făcut pentru firma românească un camion-laborator echipat cu utilajele necesare producerii brânzei.
     "Firma din Râmnicu Sărat producea iaurt, kefir, brânză proaspătă și vroia să producă și brânză franțuzească. Nu avea, însă, nici tehnologia și nici cunoștințele necesare. Béguet a utilat un camion-laborator cu instalația necesară producerii brânzei, iar în ceea ce privește <<savoir-faire-ul>> i-am pus în legătură cu o fabrică franțuzească de brânzeturi. Astfel, o echipă de angajați au venit în Franța și au urmat un stagiu de pregătire chiar în camionul nostru", a explicat investitorul francez.
     S-a ajuns la această soluție, cu camionul-laborator, pentru că producătorul nu dispunea de resurse dar și pentru că acesta a dorit o perioadă de test pentru a vedea dacă acet tip de brânză "merge" pe piață.
     "Este un caz particular, cu un producător care nu a putut investi prea mult. În prezent, Meridian Agroind a închiriat camionul-atelier. Dacă va considera că este o cerere mai mare și va vrea să se extindă, suntem gata să-i oferim utilaje pentru o fabrică", a spus Christian Béguet.
     "Acesta este doar un exemplu. Totul depinde de ce dorește producătorul român. Nu există reguli stricte, fiecare client este special iar echipamentele se fac în funcție de tipul de brânză produs", a dăugat Béguet.

Probleme românești
     Meridian Agroind este mulțumită de colaborarea cu firma franceză, problemele apar însă, atunci când vine vorba de colaborarea cu firmele românești. Vlad Emil, reprezentantul firmei Meridian Agroind ne-a declarat că a întâmpinat greutăți în ceea ce privește ambalajele. "Pentru că acest tip de brânză are o umiditate mai mare, este necesar un ambalaj special, astfel că acestea trebuie făcute în Franța. Problema este că reprezentanta firmei care produce aceste ambalaje, o firmă românească, ne tot amână. Am făcut comanda din iulie și tot nu avem ambalajele", a spus Vlad Emil. Acesta și-a exprimat speranța că, înainte de sărbătorile de iarnă, vom găsi pe piață brânză franțuzească produsă la... Râmnicu Sărat.

Oana Voinea

Investițiile străine, în creștere

     Investițiile directe cu impact semnificativ în economie, a căror valoare depășește un milion de dolari, au atins în primele 10 luni circa 1,4 miliarde dolari, în creștere cu 40% față de perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS).

     În perioada ianuarie-octombrie 2005, valoarea investițiilor cu impact semnificativ a fost de aproximativ un miliard de dolari. În luna octombrie a acestui an, investițiile directe care depășesc un milion de dolari au totalizat 265,7 milioane de dolari. Potrivit ARIS, în perioada octombrie 2001 - data de intrare în vigoare a legii privind investițiile directe cu impact semnificativ - și octombrie 2006, au fost înregistrate 520 proiecte de investiții de acest tip, a căror valoare angajată este de 6,4 miliarde de dolari. Investițiile directe realizate de companii străine reprezintă aproape 74% din total, respectiv 4,6 miliarde de dolari. Până la sfârșitul lunii octombrie, au fost finalizate 326 proiecte de investiții, în valoare de peste 2,767 miliarde de dolari. Principalele domenii țintă pentru investiții au fost telecomunicațiile, cu 58 de proiecte, în valoare angajată de 1,3 miliarde de dolari, reprezentând 19,45% din totalul investițiilor, industria constructoare de mașini, 41 proiecte cu o valoare angajată de 1,161 miliarde de dolari, reprezentând 16,89 % din total, serviciile - 66 de proiecte în valoare de 811 milioane de dolari, respectiv 11,8% din total, și comerțul - 96 de proiecte, în valoare de 735 milioane de dolari, circa 10,7% din total. (O.V.)

România se va retrage din CEFTA

     Executivul a aprobat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind amendarea CEFTA, care a fost semnat la București în luna septembrie 2006.

     Noul depozitar al Acordului Central de Comerț Liber - CEFTA este Croația, care înlocuiește Bulgaria.
     Modificarea depozitarului acordului se face în contextul aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. După această dată, România și Bulgaria se vor retrage din rândul statelor membre CEFTA. Acordul CEFTA a fost înființat în 21 decembrie 1992, la inițiativa Cehiei, Slovaciei, Poloniei și Ungariei. România a aderat în 1997, urmată de Bulgaria, în 1999 și Croația, în 2003. Macedonia este cel mai nou membru semnând acordul în februarie 2006.
     CEFTA creează o zonă de comerț liber pentru piața produselor industriale între statele semnatare și facilitează comerțul pentru un nomenclator larg de produse agricole. CEFTA dispune de o capacitate de export de circa 57 miliarde euro și de 67 miliarde euro la import.

Bani pentru drumuri

     Banca Europeană de Investiții (BEI) ar putea finanța jumătate din valoarea unui proiect în valoare de 400 de milioane euro, fondurile fiind destinate refacerii infrastructurii de transport degradate de inundații, a informat, luni, instituția internațională. Beneficiarul creditului va fi Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Proiectul constă în repararea drumurilor naționale, inclusiv poduri și viaducte, consolidarea terasamentelor și reconstrucția digurilor.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Echitatea inechitabilă

     Pe măsură ce trece timpul ies la iveală tot mai multe situații ciudate provocate de acțiunea de recalculare a pensiilor. Ideea principală a inițiatorilor acțiunii a constat în punerea în funcțiune a unui mecanism prin care să se elimine inechitățile care au apărut și s-au agravat în materie de pensii în perioada postdecembristă. O idee demnă de toată lauda. Dacă ar fi să judecăm lucrurile într-o manieră radicală, atunci se cuvine să remarcăm că inechitățuile cele mai mari s-au acumulat în perioada postdecembristă întrucât sistemul de salarizare pe baza căruia s-au acordat pensiile era viciat, pe fond. Până și noțiunea de "salariu" fusese repudiată, fiind înlocuită - cum bine se știe - cu "retribuție". Dar ar însemna să pretindem aproape imposibilul dacă vom considera că se cere reexaminată integral modalitatea de salarizare în condițiile economiei de comandă și ale regimului totalitar. Bine ar fi fost - ca soluție radicală - să se păstreze diferențele înregistrate până în 1990 în materie de pensii, ca punct de plecare în recalculări. Practic, majoritatea celor care, la 1 ianuarie 1990, aveau pensii la nivelul și peste nivelul mediu al salariului (mă rog, al retribuției) se află, în prezent, cu toată recalcularea de care s-a făcutși continuă să se face atâta caz, sub nivelul salariului mediu actual. Când s-a declanșat operațiunea de recalculare s-a precizat că vor fi aplicate două principii: egalitatea și unicitatea. Ambele, însă, au fost încălcate în sute și chiar mii de cazuri (avem în vedere memoriile depuse la casele de pensii). Este dificil de sintetizat și de sistematizat principalele tipuri de inechități. Dar despre câteva se poate vorbi chiar și în aceste condiții fără teama de a comite erori. Una vizează eludarea situației în care unii salariați au prestat activități încadrate în grupele considerate, în diferite perioade, munci grele. Explicația este de tot râsu-plânsu: anumite activități care, în urmă cu ani și ani, erau definite drept "munci grele", astăzi nu se mai găsesc în nomenclator: ori au dispărut, ori se includ în alte grupe. De asemenea, s-au operat egalizări doar din pricina faptului că pe cartea de muncă nu au fost trecute salariile pentru anumite perioade. Pentru cei aflați în această situație, s-a recurs la cea mai simplă metodă: s-a luat în calcul salariul mediu din respectiva perioadă. Nu mai puțin absurdă este decizia care a afectat și afectează mulți pensionari potrivit căreia nu s-a luat și nu se ia în considerare faptul că în faza finală a regimului totalitar au fost anulate multe sporuri. Din aceste motive, acțiunea se cere continuată, iar acolo unde se constată erori, să fie reparate, chiar cu plata retroactivă. Dacă este vorba despre recalculare, atunci recalculare adevărată să fie!

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.