"Camembert" de
Râmnicu-Sărat |

Participând la recenta expoziție INDAGRA, familia Béguet este gata să ofere
producătorilor români utilaje, dar și savoir-faire pentru brânză franțuzească
|
Iminenta intrare în Uniunea Europeană
atrage în România tot mai mulți investitori. După mai mult de un secol de prelucrare a
metalelor, firma franceză Béguet vrea să împărtășească și românilor din
experiența acumulată de-a lungul anilor. Béguet este specializată în producția de
utilaje, mașini și instalații folosite în industria alimentară.
Christian Béguet ne-a declarat că a venit în România, la
începutul anului, pentru a sonda piața și pentru a stabili contacte cu producătorii
români interesați de o eventuală colaborare. "Am avut contacte la Baia Mare și
Ciocănești, iar la Râmnicu Sărat avem deja o colaborare cu o fabrică de produse
lactate", a spus Beguet.
Francezii sunt interesați de proiectele producătorilor români
dar sunt gata să vină și în întâmpinarea acestora cu propriile proiecte. "Pot
veni cu proiecte proprii și le putem oferii soluții în funcție de resursele de care
dispun. De asemenea, putem să le prezentăm și noi proiecte care i-ar putea interesa.
Totul depinde de ce doresc producătorii români", a explicat Béguet.
Christian Beguet ne-a declarat că, în ceea ce privește
rezistența pe piață, cheia succesului pentru Béguet a fost flexibilitatea.
Adaptarea, cheia succesului
"Firma noastră a știut întotdeauna să se adapteze
cerințelor pieței. A ținut cont de evoluțiile tehnolgice și s-a adaptat. Uzina Beguet
este o afacere de familie. Străbunicul meu a pornit de la construcția de șarete si
căruțe. Odată cu apariția aluminiului, bunicul meu a trecut la fabricarea rulotelor
din acest metal. Tatăl meu a trecut la construirea de cuve din aluminiu și inox iar acum
suntem specialiști în prelucrarea inoxului", ne-a povestit Christian Béguet.
Uzina Béguet produce instalații si utilaje pentru producerea
vinului și a brânzei dar și echipamente folosite în domeniul medical, mai ales în
farmacii. Ramura cea mai dezvoltată este cea care produce instalații pentru fabricile de
brânză și produse lactate.
Béguet produce unități de stocare a laptelui - de la 50 la
50.00 de litri, unități pentru încălzirea laptelui - de la 10 la 10.000 de litri,
fierbinți sau nu, izolate sau nu, sisteme de tranșare și agitare, sisteme de mulgere,
mese de muls, repartitoare, mașini de făcut saramură, mașini de spălat, prese,
produse de igienă, materiale de protecție - cizme, mănuși.
"Avem și un magazin de desfacere, în care comercializăm
utilaje și instalații pentru producătorii mai mici. Avem, spre exemplu, vitrine
frigorifice pentru producătorii care vând în piețe. Toți clienții noștri sunt
importanți, fie că au mai multe fabrici, fie că au doar două-trei vaci!", spune
cu mândrie Christian Béguet.
De altfel, și prima colaborare cu un producător român este tot
în domeniul producerii brânzeturilor.
Este vorba de colaborarea cu firma Meridian Agroind din Râmnicu
Sărat. Uzina Béguet a făcut pentru firma românească un camion-laborator echipat cu
utilajele necesare producerii brânzei.
"Firma din Râmnicu Sărat producea iaurt, kefir, brânză
proaspătă și vroia să producă și brânză franțuzească. Nu avea, însă, nici
tehnologia și nici cunoștințele necesare. Béguet a utilat un camion-laborator cu
instalația necesară producerii brânzei, iar în ceea ce privește <<savoir-faire-ul>>
i-am pus în legătură cu o fabrică franțuzească de brânzeturi. Astfel, o echipă de
angajați au venit în Franța și au urmat un stagiu de pregătire chiar în camionul
nostru", a explicat investitorul francez.
S-a ajuns la această soluție, cu camionul-laborator, pentru că
producătorul nu dispunea de resurse dar și pentru că acesta a dorit o perioadă de test
pentru a vedea dacă acet tip de brânză "merge" pe piață.
"Este un caz particular, cu un producător care nu a putut
investi prea mult. În prezent, Meridian Agroind a închiriat camionul-atelier. Dacă va
considera că este o cerere mai mare și va vrea să se extindă, suntem gata să-i oferim
utilaje pentru o fabrică", a spus Christian Béguet.
"Acesta este doar un exemplu. Totul depinde de ce dorește
producătorul român. Nu există reguli stricte, fiecare client este special iar
echipamentele se fac în funcție de tipul de brânză produs", a dăugat Béguet.
Probleme românești
Meridian Agroind este mulțumită de colaborarea cu firma
franceză, problemele apar însă, atunci când vine vorba de colaborarea cu firmele
românești. Vlad Emil, reprezentantul firmei Meridian Agroind ne-a declarat că a
întâmpinat greutăți în ceea ce privește ambalajele. "Pentru că acest tip de
brânză are o umiditate mai mare, este necesar un ambalaj special, astfel că acestea
trebuie făcute în Franța. Problema este că reprezentanta firmei care produce aceste
ambalaje, o firmă românească, ne tot amână. Am făcut comanda din iulie și tot nu
avem ambalajele", a spus Vlad Emil. Acesta și-a exprimat speranța că, înainte de
sărbătorile de iarnă, vom găsi pe piață brânză franțuzească produsă la...
Râmnicu Sărat.
Oana Voinea |
Investițiile străine, în
creștere |
|
Investițiile directe cu impact semnificativ în economie, a căror valoare
depășește un milion de dolari, au atins în primele 10 luni circa 1,4 miliarde dolari,
în creștere cu 40% față de perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit
Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS).
În perioada ianuarie-octombrie 2005, valoarea investițiilor cu impact semnificativ a
fost de aproximativ un miliard de dolari. În luna octombrie a acestui an, investițiile
directe care depășesc un milion de dolari au totalizat 265,7 milioane de dolari.
Potrivit ARIS, în perioada octombrie 2001 - data de intrare în vigoare a legii privind
investițiile directe cu impact semnificativ - și octombrie 2006, au fost înregistrate
520 proiecte de investiții de acest tip, a căror valoare angajată este de 6,4 miliarde
de dolari. Investițiile directe realizate de companii străine reprezintă aproape 74%
din total, respectiv 4,6 miliarde de dolari. Până la sfârșitul lunii octombrie, au
fost finalizate 326 proiecte de investiții, în valoare de peste 2,767 miliarde de
dolari. Principalele domenii țintă pentru investiții au fost telecomunicațiile, cu 58
de proiecte, în valoare angajată de 1,3 miliarde de dolari, reprezentând 19,45% din
totalul investițiilor, industria constructoare de mașini, 41 proiecte cu o valoare
angajată de 1,161 miliarde de dolari, reprezentând 16,89 % din total, serviciile - 66 de
proiecte în valoare de 811 milioane de dolari, respectiv 11,8% din total, și comerțul -
96 de proiecte, în valoare de 735 milioane de dolari, circa 10,7% din total. (O.V.) |
România se va retrage din
CEFTA |
|
Executivul a aprobat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind amendarea
CEFTA, care a fost semnat la București în luna septembrie 2006.
Noul depozitar al Acordului Central de Comerț Liber - CEFTA este Croația, care
înlocuiește Bulgaria.
Modificarea depozitarului acordului se face în contextul
aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. După această
dată, România și Bulgaria se vor retrage din rândul statelor membre CEFTA. Acordul
CEFTA a fost înființat în 21 decembrie 1992, la inițiativa Cehiei, Slovaciei, Poloniei
și Ungariei. România a aderat în 1997, urmată de Bulgaria, în 1999 și Croația, în
2003. Macedonia este cel mai nou membru semnând acordul în februarie 2006.
CEFTA creează o zonă de comerț liber pentru piața produselor
industriale între statele semnatare și facilitează comerțul pentru un nomenclator larg
de produse agricole. CEFTA dispune de o capacitate de export de circa 57 miliarde euro și
de 67 miliarde euro la import. |
Bani pentru drumuri |
|
Banca Europeană de Investiții (BEI) ar putea finanța jumătate din valoarea unui
proiect în valoare de 400 de milioane euro, fondurile fiind destinate refacerii
infrastructurii de transport degradate de inundații, a informat, luni, instituția
internațională. Beneficiarul creditului va fi Compania Națională de Autostrăzi și
Drumuri Naționale din România (CNADNR). Proiectul constă în repararea drumurilor
naționale, inclusiv poduri și viaducte, consolidarea terasamentelor și reconstrucția
digurilor. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Echitatea inechitabilă |
|
Pe măsură ce trece timpul ies la iveală tot mai multe situații ciudate provocate de
acțiunea de recalculare a pensiilor. Ideea principală a inițiatorilor acțiunii a
constat în punerea în funcțiune a unui mecanism prin care să se elimine inechitățile
care au apărut și s-au agravat în materie de pensii în perioada postdecembristă. O
idee demnă de toată lauda. Dacă ar fi să judecăm lucrurile într-o manieră
radicală, atunci se cuvine să remarcăm că inechitățuile cele mai mari s-au acumulat
în perioada postdecembristă întrucât sistemul de salarizare pe baza căruia s-au
acordat pensiile era viciat, pe fond. Până și noțiunea de "salariu" fusese
repudiată, fiind înlocuită - cum bine se știe - cu "retribuție". Dar ar
însemna să pretindem aproape imposibilul dacă vom considera că se cere reexaminată
integral modalitatea de salarizare în condițiile economiei de comandă și ale regimului
totalitar. Bine ar fi fost - ca soluție radicală - să se păstreze diferențele
înregistrate până în 1990 în materie de pensii, ca punct de plecare în recalculări.
Practic, majoritatea celor care, la 1 ianuarie 1990, aveau pensii la nivelul și peste
nivelul mediu al salariului (mă rog, al retribuției) se află, în prezent, cu toată
recalcularea de care s-a făcutși continuă să se face atâta caz, sub nivelul
salariului mediu actual. Când s-a declanșat operațiunea de recalculare s-a precizat că
vor fi aplicate două principii: egalitatea și unicitatea. Ambele, însă, au fost
încălcate în sute și chiar mii de cazuri (avem în vedere memoriile depuse la casele
de pensii). Este dificil de sintetizat și de sistematizat principalele tipuri de
inechități. Dar despre câteva se poate vorbi chiar și în aceste condiții fără
teama de a comite erori. Una vizează eludarea situației în care unii salariați au
prestat activități încadrate în grupele considerate, în diferite perioade, munci
grele. Explicația este de tot râsu-plânsu: anumite activități care, în urmă cu ani
și ani, erau definite drept "munci grele", astăzi nu se mai găsesc în
nomenclator: ori au dispărut, ori se includ în alte grupe. De asemenea, s-au operat
egalizări doar din pricina faptului că pe cartea de muncă nu au fost trecute salariile
pentru anumite perioade. Pentru cei aflați în această situație, s-a recurs la cea mai
simplă metodă: s-a luat în calcul salariul mediu din respectiva perioadă. Nu mai
puțin absurdă este decizia care a afectat și afectează mulți pensionari potrivit
căreia nu s-a luat și nu se ia în considerare faptul că în faza finală a regimului
totalitar au fost anulate multe sporuri. Din aceste motive, acțiunea se cere continuată,
iar acolo unde se constată erori, să fie reparate, chiar cu plata retroactivă. Dacă
este vorba despre recalculare, atunci recalculare adevărată să fie! |
|