În ultimii ani metodele de diagnostic ale medicinii nucleare au făcut progrese remarcabile în detecţia cancerului, a unor boli de inimă, neurologice şi psihiatrice. Între tehnicile medicale de vârf imagistica medicală şi medicina nucleară sunt cele mai performante pe plan diagnostic şi terapeutic.

Ce este imagistica medicală, care sunt tehnicile ei şi unde se aplică?
     Imagistica medicală este un domeniu nou al medicinii, ce a revoluţionat acţiunea de diagnosticare. Ea ne oferă date, prelucrate pe calculator şi ne permite să vedem imagini din interiorul corpului. Vedem organele şi putem să localizăm precis leziuni de ordinul a 2-3 mm. Scintigrafia a fost prima tehnică imagistică apărută. După ea au urmat ecografia, tomografia computerizată şi apoi, rezonanţa magnetică.
     Tehnicile imagistice abordează întreaga patologie şi de ele beneficiază toate specialităţile clinice. România dispune în prezent de întreaga dotare în acest sens. Aici, avem aparatura necesară şi medicii specialişti. Nu avem de ce ne plânge, problema e alta-lipsa de dotare din domeniul medicinii nucleare.

Medicina nucleară foloseşte aceleaşi tehnici şi aparate ca şi cea imagistică? Sunt ele acelaşi lucru?
     Medicina nucleară este cu totul altceva. Sunt mulţi care le confundă. Poate şi din această cauză nu suntem suficient de bine înţeleşi. Numărul de laboratoare de aici a scăzut de la 31, la 26, iar condiţiile impuse de apropiata aderare vor face ca probabil şi altele să fie închise din acest motiv. Se lucrează cu "aparate istorice", vechi de 30 de ani şi bune de muzeu. Medicina nucleară este un domeniu diferit de imagistica medicală. El ne poate aduce informaţii suplimentare faţă de aceasta şi ne ajută să stabilim cu precizie un diagnostic, sau să instituim un tratament riguros. Tehnicile medicinei nucleare sunt altele: tomoscintigrafia, tomografia pozitronică şi mai recent, de 4-5 ani, imagistica de fuziune.

Apreciaţi că în ţările dezvoltate există posibilitatea diagnosticării precoce a cancerului, cu patru-cinci ani înainte, folosind PET-CT. Ce este el?
     PET-CT, este unul dintre cele mai performante aparate de diagnostic existente azi în lume. El ne permite diagnosticări la dimensiunile mici, sub 2mm, şi localizate foarte precis. Astfel se poate pune în evidenţă şi cancerul abia apărut la nivelul de celulă, spre deosebire de radiologie unde tumoarea se detectează la mai mult de 3cm, sau în rezonanţă magnetică, la 2-3 mm.
     El e format dintr-un un tomograf cu emisie de pozitroni (PET), cuplat cu un computer tomograf(CT) ce scanează radiologic.
     Pentru a înţelege marele avantaj oferit de acest aparat trebuie să cunoaştem ce oferă cele două metode de investigaţie: CT şi PET.
     Dacă pacientului i se face o tomografie computerizată (CT), de aici rezultă imaginea anatomică întreagă cu organele. Pe această imagine se vede o eventuală tumoare, dacă ea există, şi unde e ea localizată, la ce organ. Dar CT nu vede la dimensiuni mai mici de 2mm, şi nici nu poate să spună dacă tumoarea este canceroasă, sau nu.
     Aici intervine contribuţia tomografului cu emisie de pozitroni (PET), şi a scintigrafiei.
     Scintigrafia este o investigaţie deosebit de simplă şi comodă pentru pacient.
     Practic se injectează un produs biologic activ (glucoză, aminoacizi,) care a fost marcat cu un radioizotop. Acest produs, se duce şi se fixează la nivelul leziunii, chiar dacă aceasta este doar de mărimea unei singure celule, sau molecule. Aici emite radiaţii câteva minute, sau ore (până la 18 ore) după care se stabilizează, şi se elimină, prin urină.
     Deci se face o injecţie, se aşteaptă 3 ore ca să se localizeze, apoi se observă imaginea. Ea dă toate informaţiile de la nivel celular-molecular. Metoda permite depistarea tumorilor foarte, foarte mici, pe care, nu am avea cum să le punem în evidenţă prin alte metode.
     Problema este că în imaginea corpului poate să apară un punct luminos, care reprezintă leziunea, dar el nu e localizat precis cu PET, deoarece în această imagine nu apar şi organele.
     Cea mai nouă şi extraordinară metodă este imagistica de fuziune PET-CT propusă de un american, care a venit cu ideea suprapunerii celor două imagini: cea cu organele obţinută cu CT şi cea la nivel celular molecular, dată de PET.

De unde se ştie că tumoarea este sau nu de natură canceroasă?
     Cancerul debutează la nivelul unei gene, apoi celulele se înmulţesc anarhic, nefiind recunoscute de corp. Se ştie că celulele canceroase consumă de 40-50 de ori mai multă glucoză decât cele sănătoase. Astfel, dacă pacientului i se injectează glucoză marcată cu izotopi, ea va fi captată în cantitate mai mare de celulele canceroase "flămânde". Pe imaginea scintigrafică tumoarea canceroasă apare ca un spot luminos uşor de identificat.
     Folosind scintigrafia moleculară cu glucoză şi aminoacizi marcaţi şi imagistica de fuziune PET-CT, se determină dacă există o tumoare, unde se află ea precis, la ce organ, de ce natură este şi ce mărime are. Astfel, se pot vedea leziunile încă de la apariţie, cu câţiva ani înainte ca ele să poată să fie detectate prin radiografie, tomografie, sau rezonanţă magnetică.

Câte aparate PET-CT există în România?
     În România nu există încă nici unul. Avem 75 de medici specialişti în medicină nucleară, dar nici unul nu a lucrat cu PET-CT. În ţările dezvoltate există peste 1500 de astfel de aparate. În pofida solicitărilor repetate ale conducerii societăţii noastre şi ale comisiei tehnice a MS, nu s-au alocat până în prezent fondurile necesare pentru achiziţionarea aparaturii performante.

     La noi s-a sărbătorit "Săptămâna Mondială a Diabeticului. Începând cu 8 noiembrie, la Palatul Naţional al Copiilor s-a desfăşurat un program de conferinţe "În dialog cu pacienţii", susţinut de companii farmaceutice. Tot în cadrul acestui eveniment, s-au făcut testări gratuite de glicemie. Din păcate, dintr-un număr de 10 copii, patru au fost găsiţi cu diabet.
     În programul evenimentului a fost cuprinsă şi o ceremonie pentru decernarea de premii. La oferirea acestora au contribuit mai multe firme, iar sponsorii au ajutat la achiziţionarea de cărţi din domeniu. Astfel, sâmbătă, 11 noiembrie, în cadrul unei adunări la care au participat medici, specialişti, pacienţi şi familiile lor, Fundaţia Paulescu, prin Prof. dr. C.I.Tîrgovişte a acordat premii şi diplome cu titlul "Învingător împotriva diabetului". Marea bucurie a cuprins nu doar pacienţii, ci şi medicii şi asistentele, care au pus suflet în a-i ajuta, sprijinii, încuraja, căci rezultatul, deşi priveşte pacientul, el este rodul muncii unei echipe, în care fiecare îşi are rolul lui. Au urcat pe scenă, au fost aplaudaţi şi felicitaţi, 20 de pacienţi, dintre cei mai "cu vechime în câmpul luptei cu boala", care de peste 25 de ani au reuşit să se menţină în afara unor complicaţii majore. A fost şi un prilej, ca aceşti curajoşi să se recunoască pe ei înşişi învingători în faţa vieţii. Aşa cum spunea şi profesorul Tîrgovişte, "atunci când reuşesc, aceştia, o fac, cu mai multe merite decât cei normali. Boala trebuie bine urmărită şi înţeleasă. Ea nu e de dorit, dar când există, cu efort şi atenţie se poate desfăşura o activitate şi individul să se realizeze în plan profesional şi familial".
     Dintre premianţi, pe primul loc, cu o "istorie" de 51 de ani de diabet fără complicaţii majore s-a situat o pacientă, care trăieşte cu această boală de la 16 ani. În acest timp, a reuşit să se menţină între reperele vieţii normale ca profesor universitar ce predă, cercetează şi are cercetări internaţionale.
     "Se poate duce o viaţă activă, pozitivă, productivă în societate şi foarte aproape de cea normală, a declarat unul dintre premianţi, care în cei 30 de ani de diabet "a cunoscut"45.000 de injecţii cu insulină.
     Ceea ce impresiona la aceşti oameni era seninătatea de pe chip. Cei mai mulţi arătau mult mai bine decât oamenii despre care spunem că sunt sănătoşi. Nimic din înfăţişarea lor nu dădea impresia că duc cu ei o boală grea.
     După lansarea cărţii "Descoperirea Insulinei şi N.C.Paulescu", profesorul Tîrgovişte a adăugat că "trebuie intervenit cu acţiuni de prevenire a acestui flagel, care este diabetul. Factorii politici mondiali trebuie să caute soluţii pentru stoparea acestuia. Ar trebui să se găsească şi cauza prioritară a diabetului zaharat. Ar fi bine ca un român să fie cel care să o descopere, restabilind dreptul României de a se bucura de recunoaşterea pe care N.C.Paulescu - adevăratul descoperitor al insulinei ar fi meritat-o".

Pagină realizată Carmen Simion