Cursul valutar:
1 EURO - 3,5091 RON; 1 DOLAR -
2,7326 RON |
Colectarea veniturilor
crește, dar nu cât trebuie |
Potrivit
lui Varujan Vosganian,
până în 2010,
volumul veniturilor bugetare va fi de cel puțin 38% din PIB, comparativ cu 35%,
în prezent
|
Varujan Vosganian, președintele Comisiei
pentru Buget Finanțe din Senat, este nemulțumit de gradul de colectare a veniturilor la
bugetul de stat.
Potrivit lui Vosganian, bugetul de stat al României
înregistrează pierderi de două-trei miliarde de euro pe an din cauza neîncasării
impozitelor, a contribuțiilor de asigurări sociale și a taxei pe valoarea adăugată
(TVA).
"România pierde 2-3% din Produsul Intern Brut pe an din
cauza diferitelor forme de evaziune fiscală sau a imposibilității de a asigura o bună
colectare a veniturilor la bugetul de stat", a declarat Varujan Vosganian, în cadrul
unui seminar organizat de revista "Finanțe și afaceri".
Vosganian consideră, însă, că există resurse de creștere a
bugetului și speră la o mai bună colectare a veniturilor.
"Până în 2010, volumul veniturilor bugetare va fi de cel
puțin 38% din PIB, comparativ cu 35%, cât este acum, în special printr-o mai bună
colec-tare a TVA, unde avem resurse de 0,8-1% din PIB", a spus senatorul.
Industrializarea agriculturii ar putea duce, de asemenea, la
creșterea veniturilor la bugetul de stat. Vosganian consideră că, în anii următori,
agricultura va contribui la veniturile bugetare cu aproximativ 1% din PIB. O altă metodă
de creștere a veniturilor bugetare ar fi mărirea taxelor de mediu la nivelul Uniunii
Europene. "Nu este vorba de o mărire a taxelor ci de o aplicare a principiului
poluatorul plătește", a explicat Vosganian. "Prin scăderea economiei gri și
reducerea evaziunii în domeniul alcoolului, tutunului și pâinii, se vor asigura resurse
reale de creștere a veniturilor la buget, care pot fi orientate spre piața de
capital", a precizat Vosganian. El a adăugat că, în ceea ce privește datoria
publică, în următorii cinci ani, România are resurse de creștere de cel puțin 20-30
miliarde de euro. "Totuși, nu intenționăm să majorăm niciun impozit fundamental
în perioada următoare", a subliniat Vosganian.
Totodată, președintele Comisiei pentru Buget Finanțe din Senat
s-a arătat nemulțumit de modul în care România a încheiat mai multe contracte de
concesiune a resurselor naturale, în special a celor de petrol. Vosganian a explicat că,
în Bulgaria, veniturile obținute din concesionarea resurselor asigură 0,8% din PIB, în
timp ce, în România, nu reprezintă mai mult de câteva zecimi, deși țara noastră
dispune de resurse care care ar putea asigura 0,6% din PIB.
Oana Voinea
oana.voinea@azi.ro |
Unicredit păstrează marca
Țiriac |
Anul viitor, HVB Țiriac Bank și UniCredit România, filialele românești ale grupului,
vor fuziona sub denumirea UniCredit Țiriac Bank. În țările cu mărci locale puternice,
Unicredit Group folosește valoarea existentă a brandului, îmbinând brandul local cu
brandul-umbrelă. Unicredit consideră că noua denumire este ideală, întrucât, în
România, "cu numele Țiriac, avem un brand local puternic care arată originile
locale". Cele două instituții bancare au anunțat, la începutul lunii octombrie,
că au început operațiunile de integrare, programate pentru finalizare la jumătatea
anului viitor, managementul noii entități urmând să fie format, în principal, din
reprezentanți actuali ai băncilor, cu excepția a doi membri ai conducerii HVB Țiriac,
care vor avea responsabilități în afara grupului. Președintele HVB Țiriac Bank, Dan
Pascariu, va ocupa poziția de președinte al consiliului de administrație al grupului
rezultat din fuziunea celor două bănci, iar actualul președinte executiv al Unicredit,
Răsvan Radu, va deține funcția de președinte executiv al viitoarei instituții de
credit. Banca nou formată va avea active totale de 3,3 miliarde de euro, 132 de sucursale
și peste 600.000 de clienți, situându-se astfel pe locul patru în sectorul bancar
românesc.
Unicredit Group deține cea mai puternică rețea bancară din
regiune, o dată cu integrarea HVB Group, inclusiv a Bank Austria Creditanstalt și a
subsidiarelor sale din Europa Centrală și de Est, ajungând circa 3.000 de sucursale în
17 țări din regiune. Majoritatea băncilor deținute de grupul italian în regiune
urmează să funcționeze sub numele UniCredit Bank, întrucât procesul actual de
integrare a subsidiarelor din Europa Centrală și de Est reprezintă o oportunitate de
standardizare a imaginii generale a brandului în regiune. |
 |
Profitul Société Générale
a crescut cu 12% |
|
În trimestrul al treilea, Société Générale (SG), a cincea bancă din zona euro, în
funcție de capitalizarea de piață, a consemnat un profit net de 1,27 miliarde de euro,
cu 12% peste valoarea aferentă perioadei similare a anului 2005. Profitul operațional a
crescut cu 10%, la 2,05 miliarde de euro. Raportul dintre costuri și venituri s-a
îmbunătățit la 61,1%, în urma unui control strict al cheltuielilor. Profitul diviziei
internaționale de retail banking a fost influențat pozitiv de achizițiile recente.
Totodată, banca franceză a raportat o scădere a tranzacțiilor cu titluri de valoare,
asemeni competitorilor europeni Crédit Suisse, Deutsche Bank și UBS. De la începutul
anului, acțiunile SG s-au apreciat cu circa 26%, depă-șind avansul de 19% înregistrat
de indicele european al sectorului de profil, DJ Stoxx. |
Activele Raiffeisen mai mari
cu 18% |
|
La sfârșitul lunii septembrie, activele Raiffeisen Bank România se plasau la 3,57
miliarde de euro, în creștere cu 17,9% față de finele anului trecut. Rețeaua
teritorială a instituției de credit din România era, la 30 septembrie, de 245 de
unități, iar numărul de angajați se plasa la 4.708 persoane. În primele nouă luni
ale anului, Raiffeisen International a obținut, din regiunea sud-est europeană, un
profit înainte de plata impozitelor de 205,4 milioane de euro, cu 47,2% peste nivelul
consemnat în perioada similară a anului tercut. Activele totale ale subsidiarelor din
regiune se plasau la 16,56 miliarde de euro, în urcare cu 29,9% față de sfârșitul
lunii septembrie a anului trecut. La nivelul întregului grup, profitul după plata
impozitelor a crescut cu 82,5%, la 611,3 milioane de euro, iar valoarea activelor s-a
majorat cu 23,7%, la 50,32 miliarde de euro. |
Profit de 5 miliarde de euro
pentru ING |
|
Profitul total al grupului olandez de servicii financiare ING, a crescut, în primele
nouă luni, la 55,54 miliarde de euro, de la 52,54 miliarde de euro, în perioada
similară a anului trecut. Profitul net al grupului a urcat la 5,59 miliarde de euro, de
la 5,37 miliarde de euro. În trimestrul al treilea, profitul net a scăzut însă cu 16%,
la 1,57 miliarde de euro, de la 1,88 miliarde de euro, în aceași perioadă a anului
trecut, ca urmare a unor costuri excepționale și a nivelului mai scăzut al dobânzilor.
În domeniul de retail banking, în România, ING și-a mărit numărul de sucursale la
104, în timp ce numărul de clienți a urcat la 248.000. Totodată, divizia ING
Asigurări de Viață a obținut, în primele nouă luni ale anului, un profit înainte de
impozitare, de 11 milioane de euro, față de șapte milioane, în aceeași perioadă a
anului trecut. Instituția financiară a subscris prime brute de 89 milioane de euro,
comparativ cu 77 milioane de dolari în primele nouă luni ale anului 2005. |
Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de