Miniştrii de Externe din statele membre UE s-au reunit, ieri, la Bruxelles, pentru a discuta despre propunerile privind un nou parteneriat cu Rusia în domenii-cheie: energie, comerţ şi drepturile omului. Polonia a avertizat însă că se va opune încheierii unei înţelegeri dacă Moscova nu renunţă la embargoul asupra importului de produse poloneze din carne şi nu adoptă Carta Energiei.

     Acordul de Parteneriat şi Cooperare (PCA) între forul comunitar şi Rusia expiră la anul, iar oficialii UE intenţionează ca, pe 24 noiembrie, să demareze negocierile în vederea încheierii unei noi înţelegeri cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Până atunci, toate statele membre ale forului comunitar trebuie să ajungă la un consens privind termenii parteneriatului, ceea ce nu va fi deloc uşor dată fiind poziţia Poloniei. Aceasta începe să îi deranjeze chiar şi pe responsabilii de la Bruxelles. "Problema Varşoviei este că pare să nu ştie cum funcţionează UE. În urma negocierilor europene, nimeni nu obţine tot ce vrea, dar nimeni nu pleacă fără să obţină ceva", a declarat un diplomat european, citat de publicaţia electronică "EUobserver".
     La summitul informal desăşurat luna trecută, în Finlanda, Vladimir Putin a declarat că, în forma actuală, Carta Energiei contravine intereselor Moscovei, care nu o va ratifica decât dacă va fi modificată conform cerinţelor sale. De fapt, Rusia nu doreşte să îşi deschidă sectorul energetic pentru investitorii occidentali, aşa cum prevede Carta. Potrivit agenţiei RIA Novosti, unii oficiali europeni ar fi avertizat Kremlinul că, dacă nu adoptă documentul, principalele clauze ale acestuia vor fi introduse în proiectul viitorului Acord de Parteneriat şi Cooperare.

Cum trebuie să discuţi cu Putin
     "Este elementar să rămânem calmi, ataşaţi şi cu simţul unităţii în discuţiile noastre cu Putin", le-a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şefilor de state şi de guverne din UE înaintea întâlnirii avute, în Finlanda, cu liderul de la Kremlin. Dezvăluirea a fost făcută de cotidianul spaniol "El Pais", care a intrat în posesia transcrierilor conversaţiilor purtate cu prilejul summitului de la Lahti. Documentele ar fi fost găsite într-o ladă de gunoi din apropierea Ministerului francez de Externe, susţine publicaţia citată.
     Conform "El Pais", preşedintele francez, Jacques Chirac, a fost cel mai pragmatic dintre participanţii la summit. "Securitatea şi stabilitatea Europei depind, într-o mare măsură, de Rusia", a spus Chirac şi nimeni nu l-a contrazis. La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat că Rusia trebuie determinată să adopte "poziţii mai constructive" pe parcursul reuniunii. Singurul care a adus în discuţie respectarea drepturilor omului în Rusia a fost premierul spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero.

Sfatul lui Schroeder
     Fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, apreciază, într-un interviu acordat cotidianului francez "Le Figaro", că Europa are nevoie de o relaţie privilegiată cu Rusia dacă doreşte să îşi păstreze statutul de mare putere alături de Statele Unite şi de ţări precum China şi India. "Elitele ruse gândesc după un model european şi nu este în interesul nostru să se schimbe şi să se îndrepte spre Asia. Trebuie să le răspundem pozitiv", argumentează Schroeder. "Vladimir Putin a avut meritul istoric de a reda statului funcţia sa esenţială, aceea de asigurare a securităţii. Un stat funcţional este una dintre premisele democraţiei", subliniază fostul cancelar.
     Evocând relaţiile dintre Franţa şi Germania, fostul cancelar apreciază că nu există o alternativă la "axa franco-germană dacă se doreşte avansarea integrării europene". "Am crezut, la începutul mandatului, că axa franco-germană poate fi transformată într-un triunghi cu Marea Britanie. A fost o eroare şi aşa a rămas. Britanicii gândesc prin prisma Commonwealth şi a medierii între continent şi Statele Unite", a concluzionat Gerhard Schroeder.

Pagină realizată Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro