Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va începe în 14 decembrie dezbaterile în procesul în care fostul premier Adrian Năstase este acuzat de fapte de corupţie.

     Alături de Adrian Năstase, a fost trimisă în judecată şi soţia acestuia, Dana Năstase, precum şi Irina Jianu, fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) şi Mihail Vasile, administrator la SC Eurografica SRL Bucureşti.
     Potrivit DNA, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, Adrian Năstase a comis mai multe infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea 78 /2000, antrenând şi alte persoane.
     Năstase este acuzat de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora fostul premier ar fi obţinut, în total, suma de 48.116.210.938 de lei (1.370.324,69 euro).
     Astfel, fostul premier ar fi obţinut mită de la Irina Jianu în scopul de a o menţine în funcţia de inspector general de stat la ISC şi de a o numi în această funcţie după ce instituţia a trecut în subordinea Guvernului.
     Anchetatorii au stabilit că , în perioada 2002-2004, soţii Năstase ar fi introdus în România, ilegal, prin intermediul societăţii SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziţionate din China. Bunurile reprezentau materiale de construcţie, obiecte şi instalaţii sanitare, piese de mobilier, articole electrice şi electrocasnice, dar şi obiecte de decor şi uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în Bucureşti, str. Muzeul Zambaccian nr. 16, sector 1 şi str. Cristian Tell, nr.15, sector 1 precum şi imobilul din comuna Cornu, judeţul Prahova.
     Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără acte, fiind transportate şi depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, soţii Năstase ar fi apelat la firma Vertcon din Bacău, pentru a ascunde identitatea reală a beneficiarilor şi pentru a crea aparenţa că importurile se efectuează cu respectarea legislaţiei vamale.
     Irina Jianu ar fi întocmit documente false - facturi, certificate de calitate şi conformitate, packing list-uri - pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse şi vămuite în România.
     Toate activităţile legate de achiziţionarea acestor bunuri din Republica Populară Chineză, depozitarea lor temporară la sediul Ambasadei României din China, ambalarea, supravegherea încărcării în containere şi organizarea transportului pe parcurs extern a fost asigurată de Ioan Păun, în scopul numirii şi menţinerii sale în funcţiile de consul general, şef al Consulatului General al României la Hong Kong (R.P. Chineză). dar şi pentru menţinerea în misiune permanentă în străinătate.
     Anchetatorii au mai stabilit că Năstase ar fi încercat să-l determine pe Ioan Păun să nu declare autorităţilor tot ce ştie privind faptele de corupţie legate de introducerea ilegală în ţară a unor bunuri provenind din China şi să nu predea ori să distrugă înscrisurile pe care le deţine în acest sens.
     Adrian Năstase mai este acuzat că, în perioada campaniei prezidenţiale din 2004, ar fi folosit în mod abuziv influenţa şi autoritatea pe care le deţinea, în calitate de preşedinte al partidului de guvernământ PSD, obţinând finanţarea nelegală a campaniei sale electorale, cu suma totală de 28.689.048.329 lei vechi (817.049,19 euro).
     Astfel, în perioada alegerilor prezidenţiale din 2004, la cererea expresă a Irinei Jianu, SC Vertcon SA ar fi achitat din patrimoniul său suma de 365.597.020 lei vechi pentru campania electorală a lui Adrian Năstase, care candida la funcţia de preşedinte.
     Totodată, din fondurile SC Eurografica SRL Bucureşti au fost remise lui Năstase 28.323.451.309 de lei vechi. Administratorul firmei, Vasile Mihail Cristian a dispus achitarea, către furnizorii materialelor electorale - caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu sigla "Adrian Năstase -Preşedinte" sau "PSD +PUR Adrian Năstase - Preşedinte" - a contravalorii acestora din fondurile societăţii. Cheltuielile au fost disimulate sub forma unor cheltuieli publicitare proprii ale firmei. (MEDIAFAX)

"O făcătură politică"
     Deputatul PSD Adrian Năstase consideră că trimiterea sa în judecată reprezintă o "acţiune politică ce a început după alegeri" şi că dosarul său este o "făcătură". Năstase a declarat, luni, că de doi ani este obiectul şi ţinta principală a DNA, pe bani publici cheltuiţi "aiurea". El a spus că nu şi-a văzut rechizitoriul, întrucât DNA a anunţat întâi presa, dar că bănuieşte că este vorba despre "Eurografica şi afişe". Năstase a precizat că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, modificat în 2003, pentru judecarea sa nu este nevoie de o măsură specială la nivelul Parlamentului.

     "M-am mirat că, după ce m-au chemat în grabă mare, zile întregi, să văd dosarul, au aşteptat zile înainte să trimită rechizitoriul", a declarat fostul preşedinte PSD.
     Năstase afirmă că nu a văzut rechizitoriul întocmit în dosar. "Eu nu le-am văzut, nu le-am primit. Asta arată încă o dată cum lucrează DNA. Încă de la început povestea aceea cu sursele judiciare ne-a arătat jocul politic.
     Era normal ca în primul rând noi să avem acces la ce scrie acolo, să vedem rechizitoriul.
     În ceea ce priveşte însă toată povestea asta vreau să vă spun că de la început a fost o imensă manipulare, care, la început, a pornit de la termopanele din Zambaccian, acum nu mai este vorba de Zambaccian, este vorba de afişe electorale, este vorba de tot felul de obiecte care au venit din China sau nu au venit. (...) Am impresia că este vorba de termopanele de la Cornu, nu de cele din Zambaccian.
     Deci, să vedeţi cum lucrează băieţii aştia. Şi, de pe altă parte, ceea ce s-a întâmplat este şi absolut revoltător: felul în care un învinuit a fost transformat în martor. S-au făcut, bănuiesc, diverse înţelegeri care au dus la schimbarea unor mărturii. Un personaj a fost trimis la mine cu microfoane puse ca să mă înregistreze, să creeze diverse mărturii.
     Efectiv nu au cum să dovedească nimic, nici dare de mită, nici luare de mită şi, atunci, în acest efort extraordinar, se cheltuiesc din banii publici sume imense, pe salarii imese, cu eforturi imense şi care înseamnă, până la urmă, nişte lucruri care nu dovedesc în nici un fel ceea ce au vrut de la început: sistemul ticăloşit, sistemul corupt al PSD şi Adrian Năstase - cel mai mare corupt din România.
     Ei bine, nu este aşa şi chiar o să vedem şi o să dovedim în instanţă toate aceste lucrări pentru că, până la urmă, Irina Jianu nu a fost numită de către mine în postul respectiv, ca atare în nici un caz nu se poate justifica mita pentru că nu se poate justifica esenţialul, iar pe de altă parte, în ceea ce priveşte afişele electorale, eu nu eram candidat independent, contractul ca atare a fost semnat de la partid, e o chestiune comercială", a declarat fostul premier al României.
     Adrian Năstase a condamnat modul în care informaţiile au "răsuflat" în presă, înainte de a fi anunţaţi protagoniştii dosarelor. "Asta nu înseamnă justiţie corectă, nu înseamnă stat de drept. În România nu există încredere în ceea ce priveşte acţiunea procurorilor de la DNA", a apreciat Adrian Năstase, care s-a declarat mulţumit că dosarul va ajunge în instanţă.

     "În conformitate cu Statutul PNL, se poate în orice moment, decide un astfel de congres, dar el nu poate fi impus din afară de anumite grupuri de interese sau de presiune politică", a declarat purtătorul de cuvânt Varujan Vosganian. El a menţionat că rezoluţia Comitetului Executiv a fost adoptată cu 16 voturi "pentru" şi doar două abţineri.
     Potrivit acestui document, orice persoană care îşi asumă ideologia şi identitatea liberală, principiile consacrate de tradiţia PNL, respectă în mod democratic hotărârile adoptate de forurile statutare şi conducerea în exerciţiu poate deveni membru PNL. "Toate aceste valori sunt valabile inclusiv în cadrul reprimirii în PNL a domnului Theodor Stolojan, în cazul în care acesta îşi manifestă această intenţie", a completat senatorul liberal.
     De asemenea, rezoluţia conducerii liberale arată că "adeziunea la aşa-zisa platformă sau oricare alt proiect politic din afara PNL este incompatibilă cu calitatea de membru".
     Întrebat dacă toţi cei care şi-au manifestat public adeziunea la platformă vor fi sancţionaţi, Vosganian a subliniat că doar în cazul unei semnături se poate discuta de adeziunea la platformă.
     "Comitetul Executiv îşi exprimă, în acelaşi timp, susţinerea pentru Călin Popescu Tăriceanu, în dubla sa calitate, de preşedinte al PNL şi prim-ministru al României", se mai arată în rezoluţia votată de Comitetul Executiv liberal.
     Vicepreşedintele Dan Radu Ruşanu propusese, vineri, la Deva, organizarea unui congres extraordinar al partidului în care să fie înfiinţată funcţia de preşedinte executiv, printre persoanele indicate de acesta, ca posibili candidaţi, numărându-se Theodor Stolojan, Teodor Meleşcanu sau Crin Antonescu.
     Liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu declarase, la rându-i, la Suceava, că nu se va opune convocării unui Congres extraordinar al partidului, dacă sunt voci care propun acest lucru şi dacă iniţiativa întruneşte adeziunea necesară în Delegaţia Permanentă.
     Theodor Stolojan a declarat, vineri, pentru Mediafax, că va candida la şefia PNL doar în condiţiile în care Călin Popescu Tăriceanu şi grupul din jurul acestuia se vor retrage de la şefia PNL, în cazul în care tot mai mulţi liberali vor adera la platforma de reformă.
     Fostul preşedinte al PNL Valeriu Stoica a declarat, sâmbătă, agenţiei Mediafax, că preluarea ad-interim a preşedinţiei PNL de către Gheorghe Flutur este singura garanţie că un Congres extraordinar va permite desfăşurarea unei competiţii oneste, la adăpost de manipulările curentului "petroliberal".