Politica de eventuale alianţe electorale, modul în care vor fi aleşi vicepreşedinţii partidului şi atribuţiile lor, precum şi priorităţile ofertei electorale ale PSD figurează printre întrebările din chestionarul intern adresat membrilor partidului.

     Biroul Permanent Naţional a adoptat, ieri, varianta finală a chestionarului destinat consultării membrilor partidului despre oferta şi politica electorală a PSD, ca şi despre unele modificări ce vor fi aduse Statutului.
     Chestionarul cuprinde 12 întrebări, prima dintre ele referindu-se la ierarhia priorităţilor în programul de guvernare, între variantele de răspuns figurând creşterea veniturilor populaţiei, alocarea de bugete mai mari pentru sănătate, reforma sistemului de educaţie, programe pentru sprijinirea agriculturii, dezvoltarea infrastructurii.
     O altă întrebare se referă la opţiunea pentru eliminarea cotei unice şi reintroducerea sistemului de impozitare progresivă.
     Şi politica pre-electorală a partidului face obiectul întrebării "Consideraţi că, la următoarele alegeri, PSD ar trebui să candideze singur sau ar trebui să candideze într-o platformă a stângii, împreună cu alte partide neparlamentare, sindicate, forumuri etc?"
     Variantele de răspuns la această întrebare sunt: "PSD să candideze singur", "PSD să candideze într-o platformă a stângii", respectiv "Nu ştiu, nu răspund", la care se adaugă o rubrică dedicată dezvoltării răspunsului.
     Cele mai multe dintre întrebări vizează posibilele modificări ale Statutului.
     Membrilor PSD li se cere să îşi exprime preferinţele în legătură cu durata mandatului conducerii partidului (2, 4 ani sau altă durată), cu specificul funcţiilor de vicepreşedinte la nivel naţional (un număr de vicepreşedinţi aleşi pe regiuni de dezvoltare şi alţi vicepreşedinţi specializaţi pe domenii de activitate sau vicepreşedinţi aleşi prin vot şi fără niciun criteriu prestabilit), ca şi cu modul de alegere a vicepreşedinţilor (în Congres sau în Consiliul Naţional).
     De asemenea, membrii PSD sunt chestionaţi în legătură cu intenţia instituirii unui Comitet al Preşedinţilor (ca for politic de decizie, compus din conducerea naţională şi preşedinţii organizaţiilor judeţene).
     Alte întrebări vizează eventuala stabilire de criterii precise şi transparente pentru evaluarea internă a candidaturilor membrilor PSD pentru funcţiile din partid sau din administraţia publică (variante de răspuns fiind pregătirea profesională, experienţa de conducere, imaginea publică, integritatea morală, respectarea legilor, aprecierea colegilor de partid).
     Un alt set de întrebări se referă la proiectul PSD de a continua procesul de descentralizare administrativă în eventualitatea în care revine la guvernare, rolul prefectului în perioada următoare.
     Consultarea internă a membrilor PSD trebuie să se desfăşoare până pe 26 noiembrie, urmând să fie analizate în Congresul extraordinar din 10 decembrie.
     Până atunci, filialele judeţene trebuie să organizeze Conferinţe extraordinare la care să stabilească delegaţii la Congres, să desfăşoare acest referendum intern şi să îşi precizeze opţiunile cu privire la variantele de modificare a Statutului.
     La Conferinţele judeţene nu se vor desfăşura însă şi alegeri pentru funcţiile de conducere la nivel judeţean, actualele echipe urmând să îşi continue mandatul de patru ani. Asupra unora dintre problemele supuse chestionarului intern, liderii centrali au deja formată o opinie.
     Majoritatea lor agreează, de exemplu, stabilirea mandatului conducerii naţionale la patru ani, formula cu opt vicepreşedinţi, care să reprezinte regiunile de dezvoltare şi alţi patru sau cinci care să aibă atribuţii politice precise şi concrete, precum şi varianta ca toate funcţiile de conducere (inclusiv cea de secretar general) să fie alese prin vot direct de către Congres.

* Editura GaramonD, 2004

     În interiorul ei se află mormintele domnitorului Barbu Ştirbey, al soţiei acestuia, Elisabeta, al lui Alexandru, al Mariei Ştirbey, al prinţului Barbu Ştirbey, fiul lor, şi ale altor membri ai familiei.

Tânărul moştenitor
     La 2 martie 1895 Alexandru Ştirbey încetează din viaţă, lăsând în urmă şapte copii, dintre care doar prima fiică, Eliza, reuşise să-şi întemeieze o familie, căsătorindu-se cu celebrul om politic Alexandru Marghiloman, în 1890. La nici douăzeci şi trei de ani împliniţi, fiul cel mare al lui Alexandru Ştirbey, prinţul Barbu Ştirbey, devenea moştenitorul domeniului de la Buftea şi tutorele fraţilor săi mai mici. Sub administrarea lui Barbu Ştirbey palatul de la Buftea revine la viaţă, găzduind unele recepţii şi baluri despre care s-a vorbit mult în epocă. Noul proprietar şi-a iubit cu pasiune domeniul, poate şi pentru faptul că aici se născuse, pe 4 noiembrie 1872, şi îşi petrecuse anii fericiţi ai copilăriei. În plus, fiind un pasionat agricultor, prinţul Barbu Ştirbey şi-a putut experimenta metodele de exploatare intensivă a pământului pe moşia de la Buftea. Îl moştenea, astfel, pe tatăl său, care şi-a supravegheat atent numeroase moşii şi le-a valorificat produsele prin prelucrarea lor în cadrul fabricii de conserve pe care o înfiinţase în 1870 lângă parcul palatului. Barbu Ştirbey va crea la Buftea una din marile ferme model ale ţării, înfiinţând pepiniere de viţă americană, o lăptărie, o moară sistematică, şi construind în 1902 o fabrică de vată şi pansamente. Este primul mare proprietar funciar care a introdus în Vechiul Regat, pentru prima dată, cultura bumbacului şi a orezului. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.