| Stănoiu acuză plastografia! |

Rodica Stănoiu susține
că cele 18 note informative care i se atribuie
nu îi aparțin și că
ar fi fost plastografiate, având drept model
scrisul său din perioada de după 1990
|
Fostul ministru al Justiției, senatorul
Rodica Stănoiu, a declarat, într-o emisiune televizată, că o persoană care este și
acum implicată în viața publică a avertizat-o, când era ministru, că dosarul ei de
la Securitate a fost modificat chiar de acea persoană.
Stănoiu a precizat, la Antena 3, că acest avertisment l-a
primit după ce se pornise campania împotriva ei și că aceeași persoană i-a spus că
a refuzat să participe la modificarea dosarului lui Corneliu Vadim Tudor.
Rodica Stănoiu a afirmat că dosarul "Sanda", care
există la CNSAS, este unul de urmărire și conține 1600 de pagini, referitoare la
perioada 1978-1982. "Dosarul celălalt de informator, mi s-a fabricat în perioada
2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui adjunct de la un serviciu secret. Radu
Timofte nu a știut nimic despre acest lucru", a afirmat Stănoiu, care a susținut
că și alte dosare de Securitate au fost modificate în aceeași perioadă.
Rodica Stănoiu a declarat că cele 18 note informative care i se
atribuie nu îi aparțin și că ar fi fost plastografiate, având drept model scrisul
său din perioada de după 1990.
"Toată plastografia este făcută după scirsul ce-l aveam
în anii '90. A existat o perioadă în viața mea când am avut un scris diferit,
deoarece am avut o operație la coloana vertebrală.
Aceste note care mi se atribuie copiază acel scris. Ceea ce mi
se pare incredibil este că în acele note există două sau trei scrisuri diferite",
a spus Stănoiu. Ea a mai declarat că, în unele note, numele unor cetățeni francezi
apropiați sunt scrise greșit, în timp ce, în alte note, nume de localități europene
sunt și ele scrise într-un stil "mahalagesc"."Cu excepția unei singure
note, care are un ton mai elevat și mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda
este mult prea incultă", a spus Stănoiu, care a precizat că este o bună
cunoscătoare a limbii franceze și n-ar fi făcut asemenea greșeli elementare.
Rodica Stănoiu a mai reclamat și faptul că expertul său
grafolog nu a fost chemat să participe la expertiza făcută la cererea CNSAS, deși
ceruse acest lucru când a fost anunțată că va urma o expertiză. Ea a explicat că
Germina Nagâț, șeful Direcției de investigații a CNSAS, i-a comunicat doar că s-a
finalizat expertiza și nu a anunțat-o să își trimită propriul expert la procedura de
analiză a scrisului, "cum prevede legea".
Stănoiu a spus că i se părea normal ca scrisul de pe notele
informative să fie comparat cu scrisul său din documente din arhiva Institutului de
Cercetări Juridice, unde a lucrat în perioada respectivă.
Ticu și Macovei "controlează" grafologii
Fostul ministru al Justiției a mai afirmat că știe despre o
discuție dintre Constantin Ticu Dumitrescu și actualul ministru al Justiției, Monica
Macovei, în urma căreia - exact în această perioadă a expertizei grafologice - toată
conducerea Institului de Cercetări Juridice a fost înlocuită. Este vorba de institutul
de criminologie în care funcționează grafologii apelați pentru astfel de expertize.
Colegiul CNSAS va da o decizie în privința colaborării Rodicăi Stănoiu cu Securitatea
în ședința de joi, până atunci urmând ca rezultatul expertizei grafice să-i fie
comunicat apărătorului acestuia. Rodica Stănoiu are la CNSAS doar un dosar de urmărit.
Era filată și urmărită de Securitate cu numele de obiectiv "Sanda". Confuzia
a apărut odată cu găsirea, în dosarul de urmărit al altei persoane, tot de gen
feminin, a unor note informative semnate tot "Sanda". Teza Rodicăi Stănoiu
este că aceste note au fost plastografiate cu un scris asemănător cu al său, spre a li
se putea atașa semnătura "Sanda". Adică, urmărita "Sanda" ar fi
devenit, astfel, și informatoarea "Sanda". Pe de altă parte, pentru ca CNSAS
să constate - potrivit legii - existența unui statut de informator și să poată da
decizie în acest sens este obligatoriu ca la CNSAS să existe un dosar de rețea care să
includă: a) angajamentul scris al persoanei în cauză (ca în cazul Monei Muscă); b)
fișa de recrutare întocmită de ofițerul de securitate (ca în cazul Monei Muscă); c)
eventuale note informative date securității de cel recrutat (tot ca în cazul Monei
Muscă, ca să folosim acest exemplu). Or, un asemenea dosar - cu elementele componente
enumerate mai sus - nu există la CNSAS, pe numele Rodicăi Stănoiu.
Singura asociere pe care o face CNSAS (stimulat de conivența
Ticu + Macovei, cum afirmă Rodica Stănoiu) este între urmărita "Sanda" (din
dosarul propriu de urmărire al Rodicăi Stănoiu) și semnătura "Sanda" (pe
niște note din dosarul altei urmărite).
Plastografierea acelor note semnate "Sanda" și
plasarea lor în dosarul altei persoane urmărite s-ar fi făcut de un specialist care
până în 2003-2004, a primit un ordin în acest sens - și care acum, fiind plecat în
străinătate, i-a mărturisit gestul său incriminatei Rodica Stănoiu. Același
specialist în plastrografie ar fi declarat Rodicăi Stănoiu că a refuzat să facă
operațiuni similare în dosarul de urmărit al lui Corneliu Vadim Tudor. |
"Se fabrică dosare
false" |
|
Referindu-se la falsificarea dosarelor de colaborare cu fosta Securitate,
deputatul PRM Daniela Buruiană a susținut că liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, avea,
la SIE, un dosar de 7-8 file, dar la CNSAS a ajuns un dosar de 50 de pagini.
Atât Buruiană, cât și președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, au vorbit, într-o
conferință de presă, despre faptul că dosarele "se fabrică", ei întărind
astfel afirmația făcută de senatorul independent Rodica Stănoiu, conform căreia un
specialist SIE ar fi primit ordin de la adjunctul unui serviciu secret "să
umble" la dosarul său și la cel al liderului PRM.
Daniela Buruiană a arătat că, în calitate de membru al
Comisiei parlamentare SIE, a fost de mai multe ori la SIE și a cerut să vadă dosarul
lui C.V.Tudor. Ea susține că a văzut 7-8 file de dosar, pentru ca, în vară, dosarul
liderului PRM, care a ajuns la CNSAS de la SIE, să aibă 50 de pagini. Buruiană a mai
spus că, în perioada în care era vicepreședinte al Comisiei SRI, a aflat că Vadim
Tudor avea la SRI un dosar de urmărire. La rândul său, C.V.Tudor a ținut să precizeze
că l-a întrebat pe fostul său coleg de facultate, Gheorghe Fulga, fost director al SIE,
dacă are dosar la SIE. "L-am întrebat: <<Eu am
dosar?>> Mi-a răspuns: <<Nu
aveți, sunteți total necunoscut la SIE>>. Am
întrebat doi generali la SIE și mi-au spus că nu există așa ceva, ca, după 4-5 luni,
să apară un dosar, fals în proporție de 90%, că eu am fost ofițer de Securitate și
umblam în uniformă de Securitate", a relatat Vadim Tudor.
El a precizat că în respectivul dosar se menționa că l-ar fi
însoțit pe Nicolae Ceaușescu într-o vizită în SUA, deși nu a fost niciodată în
Statele Unite. "Documentele și dosarele se fabrică", a opinat C.V.Tudor, care
a ținut să precizeze că nu a avut angajament sau note informative date la Securitate,
lucru pe care l-a susținut de multe ori, de-a lungul timpului. Vadim Tudor a vorbit și
despre Liviu Turcu și lista acestuia cu oamenii politici care ar fi colaborat cu
Securitatea. "Lista lui Turcu este reală, dar incompletă", a spus C.V. Tudor,
care a arătat că îl cunoaște pe Liviu Turcu de pe vremea când erau colegi de
facultate. |
Condamnarea comunismului |
|
Președintele Traian Băsescu a trimis președinților celor două Camere câte o
scrisoare prin care anunță că dorește să adreseze un mesaj Parlamentului în 18
decembrie, pe baza concluziilor raportului Comisiei Tismăneanu, care recomandă, cel mai
probabil, condamnarea comunismului din România. În 5 aprilie a.c., Băsescu a decis să
înființeze o comisie prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România,
condusă de Vladimir Tismăneanu, cu scopul de a elabora o sinteză științifică privind
crimele și abuzurile regimului comunist din România, de la instaurarea sa și până la
Revoluția din decembrie 1989. CSAT a aprobat, în acea perioadă, o hotărâre, la
propunerea șefului statului, prin care instituțiile care dețin arhive ale PCR sunt
obligate să le predea Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste.
Accesul la asemenea arhive a stârnit protestele altor reprezentanți ai aceleiași
"societăți civile" care n-au fost chemați să prelucreze, și ei, un
impresionant fond documentar din care - cum se spunea în protest - se vor scie multe
cărți în folos propriu ale celor care sunt în Comisie. Din comisie fac parte Sorin
Alexandrescu, Sorin Antohi (recent dovedit turnător al Securității și impostor în
privința calității de doctor), Mihnea Berindei, Î.P.S. Nicolae Corneanu, Radu
Filipescu, Monica Lovinescu, Sorin Ilieșiu, Gail Kligman, Nicolae Manolescu, Horia Roman
Patapievici, Marius Oprea, Dragoș Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian
Tănase, Constantin Ticu Dumitrescu, Cristian Vasile și Alexandru Zub.Din comisie a
făcut parte și Virgil Ierunca, decedat între timp. |
|