Preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber - candidat pentru unul din posturile de judecător la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg (CJCE) - a acuzat foarte dur, luni, într-o conferinţă de presă, abuzurile care s-ar fi făcut în procesul de nominalizare a judecătorilor români la CJCE şi Tribunalul de Primă Instanţă ale UE.

     Renate Weber a reclamat că "regulile jocului" s-au schimbat pe parcursul procedurii de selectare a candidaţilor pentru cele două posturi de judecători la instanţele europene care revin României prin tratatul de aderare. Ea acuză faptul că procesul nominalizării acestor judecători ar fi trebuit să se încheie în data de 27 octombrie şi că din comisia de intervievare a făcut parte ministrul Justiţiei Monica Macovei, precum şi un secretar de stat din acelaşi minister, doi secretari de stat din MAE, directoarea Direcţiei Afaceri Europene din MJ şi o directoare din Ministerul Integrării Europene (MIE). Renate Weber mai subliniază că participanţii la interviu au fost puşi într-o situaţie jenantă de a trage bileţele ca la bacalaureat. Deşi rezultatele trebuiau comunicate pe 27 septembrie, Weber a spus că a primit un e-mail prin care a fost anunţată că a fost selectată şi ea, dar că pentru o decizie finală va mai fi invitată la o nouă întâlnire.

"Flagrant abuz de putere"
     "Mi se pare inadmisibil să ne întoarcem în asemenea mod în timp, la momentul la care se organizau atâtea concursuri câte era nevoie până la momentul la care, în final, să iasă câştigător cel pe care ni-l dorim. Este un flagrant abuz de putere din partea Ministerului Justiţiei", a declarat Renate Weber. Liderul FSD a mai ţinut să precizeze că nu se retrage din cursa pentru ocuparea unuia din cele două posturi, dar că nu va participa la un al doilea interviu, în cazul în care acesta va fi organizat. Ea a ţinut să precizeze că, din câte cunoaşte, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost implicat în vreun fel în această procedură de selecţie. Weber nu a putut preciza cine sunt ceilalţi doi candidaţi admişi după interviu, alături de ea. În încheiere, preşedintele FSD a mai precizat că, în cazul în care "abuzul continuă", îşi rezervă dreptul de a le relata tuturor diplomaţilor din ţările UE, acreditaţi la Bucureşti, culisele procedurii de selecţie a reprezentanţilor României în magistratura europeană.

"Tentativă de influenţare!"
     În replică, Monica Macovei apreciază declaraţiile Renatei Weber ca tentativă de influenţare a procesului de selecţie şi o atitudine de desconsiderare a celorlalţi candidaţi. "Ministerul Justiţiei nu se va abate de la această procedură de selecţie obiectivă şi va organiza în zilele următoare, împreună cu MAE şi MIE, interviurile finale". Luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, anunţa că: "primul-ministru a discutat astăzi (luni-n.r.) cu ministrul Justiţiei, Monica Macovei, despre sesizarea făcută de doamna Renate Weber (...) pentru a asigura finalizarea selecţiei în cel mai scurt timp. Primul-ministru a solicitat de la bun început ministerelor implicate în procedura de selecţie să gestioneze procesul într-un mod corect, astfel încât să nu existe dubii asupra persoanelor susţinute de Guvern pentru posturile respective". Deşi Guvernul trebuie - potrivit legii - să desemneze cei 2 judecători, Macovei a declarat: "Eu fac parte din comisia de interviuri şi voi lua decizia. Deci în nici un caz nu sunt eu unul din cei doi candidaţi, nici nu s-ar putea aşa ceva", a afirmat Macovei.

Weber a fost numai avocat
     Preşedintele FSD Renate Weber a fost, pentru un an, în perioada decembrie 2004-decembrie 2005, consilier al preşedintelui României pe probleme de legalitate şi constituţionalitate. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, Renate Weber este avocat încă de la terminarea studiilor, din anul 1979. În anul 2000 însă, Renate Weber a fost judecător ad-hoc la CEDO de la Strasbourg, intrând chiar în cauza Rotaru contra României, un dosar în care statul român era dat în judecată din cauza legii de funcţionare a SRI.

     Curtea are în componenţă 15 judecători (câte unul din fiecare stat membru) şi opt avocaţi generali numiţi de către statele membre, de comun acord. Avocaţii generali acordă asistenţă Curţii în îndeplinirea atribuţiilor sale, prezentând în şedinţe deschise, în condiţii de completă imparţialitate şi independenţă, avize referitoare la speţele deduse Curţii. Integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, impune autorităţilor să se supună hotărârilor date de Curtea de la Luxemburg, aşa cum sunt respectate deciziile CEDO de la Strasbourg.
     Potrivit articolului 46 din Tratatul de aderare a României şi Bulgariei, doi judecători din aceste ţări sunt numiţi în cadrul CJE şi doi judecători sunt numiţi în cadrul Tribunalului de Primă Instanţă (TPI). Mandatul unuia dintre judecătorii Curţii de Justiţie încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012. Pe de altă parte, mandatul unuia dintre judecătorii TPI numiţi încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.
     Judecătorii români interesaţi şi-au putut depune candidaturile până la data de 15 septembrie, la Direcţia Afaceri Europene din Ministerul Justiţiei (MJ). Pentru a fi numit judecător la CJCE şi TPI trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, printre care să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal, să se bucure de o bună repitaţie profesională şi morală, să nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu a colaborat cu acestea (urmând să dea o declaraţie pe proprie răspundere). Totodată, magistratul trebuie să aibă o cunoaştere aprofundată a instituţiilor europene şi a jurisprudenţei CJCE.

     După mai multe runde de scandaluri, ieri, deputaţii au dat votul final la legea privind înfiinţarea Agenţiei naţionale de Integritate în varianta adoptată de comisia juridică. Deşi iniţial deputaţii alianţei PNL-PD se declaraseră împotriva raportului comisiei, ieri ei au acceptat să voteaze în această variantă pe motiv că înfiinţarea ANI este necesară.
     Proiectul de lege privind ANI, considerat una dintre priorităţile legislative pentru integrarea europeană, a suferit modificări de fond în timpul dezbaterilor din Comisia juridică a Camerei, prin votul deputaţilor PSD, PRM, UDMR şi ai PC, spre nemulţumirea ministrului Justiţiei, Monica Macovei şi a unor organizaţii ale societăţii civile. Printre aceste modificări s-au aflat şi eliminarea posibilităţii ca ANI să verifice nu averile demnitarilor, ci doar declaraţiile de avere, ca şi eliminarea posibilităţii de a fi verificate averile preoţilor.
     Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ar fi trebuit înfiinţată - conform promisiunilor Executivului de la Bucureşti, făcute Comisiei Europene - până la 1 iulie 2005, termen depăşit cu mult.

Să râdem cu Monica Macovei!
     Nemulţumită de modul cum a fost modificat de către comisia juridică a Camerei Deputaţilor, ministrul Justiţiei Monica Macovei şi-a exprimat dorinţa să retragă proiectul din Parlament. Numai că, ministrul Justiţiei a ignorat prevederile în vigoare, care spun că, "în cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de una dintre Camere, retragerea nu mai poate fi cerută din momentul sesizării celeilalte Camere", ori a aruncat pe piaţă un fel de avertisment.
     Monica Macovei a precizat că va avea mai întâi o discuţie în cadrul guvernului, "despre ceea ce se întâmplă în parlament şi cum funcţionează majoritatea parlamentară, în principal când este vorba despre măsuri anticorupţie".
     În opinia sa, nu este neapărat nevoie de o presiune externă pentru a adopta proiectul ANI în forma propusă de MJ. "Suntem la noi acasă şi ar trebui să fim capabili să adoptăm un proiect de lege şi să facem o astfel de agenţie. Este clar că e nevoie să se facă ceva, pentru că aşa cum merg lucrurile, adică prost, există posibilitatea să ajungem la sancţiuni în domeniul justiţiei, cum prevede Tratatul de aderare", a spus Macovei.

"Înfrântă" chiar de PNL şi PD
     După votul din Cameră,deputatul PC Petru Călian a declarat că Monica Macovei, iniţiatoarea proiectului legii ANI, a fost "înfrântă" prin faptul că actul normativ, în forma modificată de Comisia juridică, a fost votată şi de deputaţii PNL şi PD. "Doamna ministru Macovei a primit un vot negativ atât din partea PNL, cât şi din partea propriului partid", a adăugat el. Călian a mai apreciat că votul "pentru" al PNL şi PD este o recunoaştere a faptului că amendamentele aduse asupra legii de deputaţii PSD, PRM, UDMR şi PC sunt corecte. Dan Voiculescu a declarat, la rândul său, că parlamentarii PC au privit de la început această lege ca "o formă fără fond". El a mai spus că PC nu este interesat de această lege şi că la Senat nu se vor implica, la dezbateri, întrucât PC doreşte o lege "mai puternică", el făcând trimitere la proiectul conservatorilor referitor la confiscarea averilor ilicite. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, şi el, că PNL a votat "cu inima îndoită" acest proiect de lege. Democratul Ioan Oltean a declarat, la rândul său, că şi PD este nemulţumit de forma finală a proiectului şi că speră în înţelepciunea senatorilor. (Cornelia Drăghici)

Pagină realizată Dan Florea
dan.florea@azi.ro