Potrivit datelor comunicate de Banca Naţională a României, avansul nominal al creditului neguvernamental s-a accelerat la 3,8% în luna septembrie, faţă de 3,5% în luna anterioară, soldul finanţărilor fiind de 85,289 miliarde de lei. În termeni reali, majorarea din septembrie a fost de 3,75%, comparativ cu 3,55% în august.

     Raportată la valoarea de la sfârşitul primelor nouă luni din 2005, creşterea a fost de 59,6%, cu aproape trei puncte peste ritmul consemnat în perioada ianuarie-august.
     Anualizat, finanţările în lei s-au majorat cu 100,9% (90,5% în termeni reali), la 45,276 miliarde de lei, în timp ce soldul îm-prumuturilor în valută a urcat cu 23,2% (24,1% exprimat în euro), la 40,013 miliarde de lei.
     Creditele în lei acordate populaţiei au consemnat cel mai ridicat ritm de creştere dintre toate componentele creditului neguvernamental, cu un avans de 123,2%. La sfârşitul lunii septembrie, împrumuturile în lei atrase de persoanele fizice însumau 21,450 miliarde de lei, iar suma finanţărilor în monedă naţională destinate firmelor era de 23,826 miliarde de lei, în urcare cu 84,3%.
     În valută, finanţările acordate companiilor deţin cea mai mare ponde-re, cu un total de 25,660 miliarde de lei, deşi, anualizat, au crescut cu doar 13%.
     Creditele în valută atrase de populaţie au urcat cu 47%, la 14,353 miliarde de lei.

Avans record al creditului şi pentru zona euro
     Conform Băncii Centrale Europeane (BCE), în septembrie, volumul creditelor neguvernamentale acordate, în zona euro, a crescut cu 11,4% în termeni anuali, cel mai rapid avans după lansarea monedei euro, în 1999; volumul creditelor pentru companii a crescut cu 12,7%, cel mai accelerat avans înregistrat vreodată în zona euro.
     Evoluţia rapidă a creditării reflectă activitatea economică bună la nivelul celor 12 state din zona euro, deşi încetinirea avan-sului economic în SUA ar fi putut avea un efect negativ asupra acestei regiuni. Informaţiile furnizate de BCE privind avansul volumului creditelor contractate de companiile din zona euro reflectă dezvoltarea investiţiilor corporatiste şi creşterea numărului de fuziuni şi achiziţii. Dezvoltarea rapidă a creditării ar putea îngrijora BCE şi ar putea alimenta speculaţiile privind continuarea politicii de majorare a ratei dobânzii şi anul viitor.
     Creşterea economică din zona euro continuă să fie temperată, comparativ cu creşterea globală, dar datele publicate anul acesta au reflectat o îmbunătăţire a situaţiei economice faţă de prima jumătate a deceniului.
     Avansul produsului intern brut în zona euro a depăşit cu mult creşterea indicatorului economic la nivelul SUA, în trimestrul al treilea. BCE va decide cel mai probabil să menţină rata dobânzii la 3,25% la reuniunea care va avea loc săptămâna viitoare, dar preşedintele instituţiei europene, Jean-Claude Trichet, a sugerat că BCE ar putea opera o nouă majorare a dobânzilor în luna decembrie.

Românii economisesc mai mult în valută
     În ultimul an, BNR arată că valuta a revenit pe prima poziţie în preferinţele de econimisire ale populaţiei, iar valoarea depozitelor noi în devize străine constituite de persoanele fizice în intervalul septembrie 2005-septembrie 2006, a depăşit avansul economiilor în moneda naţională.
     În ultimul an, exprimate în lei, depunerile în valută ale populaţiei au sporit cu trei miliarde de lei, de la 10,6 miliarde, la 13,7 miliarde de lei, în timp ce depozitele în lei au urcat cu numai 2,6 miliarde de lei, de la 16,2 miliarde, la 18,8 miliarde de lei. În intervalul menţionat, depozitele în valută ale persoanelor fizice au avansat cu 35%, iar economiile în lei cu 16,2%. Diferenţa s-a accentuat în ultima perioadă, astfel că, în septembrie 2006, economiile în lei ale populaţiei au urcat cu doar 0,4%, cu mult sub depozitele în valută, care au avut o creştere de 4,2%.
     Spre deosebire de populaţie, în ultimul an, firmele şi-au diminuat cu 2,8% plasamentele în valută, până la echivalentul a 14,9 miliarde de lei. Companiile au considerat mai atractive dobânzile oferite la lei, iar soldul depozitelor în monedă naţională a urcat cu 23%, la 21,4 miliarde de lei.

Excedent bugetar în creştere la 1,7% din PIB
     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că, după primele nouă luni, bugetul general consolidat a consemnat un excedent de 1,7% din PIB, cu 0,1 puncte peste nivelul de la finele lunii august, în condiţiile unor venituri reprezentând 22,8% din PIB, faţă de un nivel al cheltuielilor de 21,1% din PIB.
     Veniturile bugetului consolidat s-au ridicat la 76,5 miliarde de lei, în creş-tere cu 22,1% comparativ cu încasările din perioada similară a anului trecut.
     În aceelaşi interval, cheltuielile au însumat 70,8 miliarde de lei, depăşind cu 17,4% nivelul din primele trei trimestre din 2005.
     Pentru 2006, programul bugetar, actualizat la finele lunii septembrie, prevede venituri totale de 108,6 miliarde de lei, respectiv 32,3% din PIB şi cheltuieli cumulate de 116,8 miliarde de lei, 34,8% din PIB, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro