După summitul european tensionat din Finlanda, preşedintele rus, Vladimir Putin, readuce în discuţie ideea înfiinţării unui cartel al statelor producătoare de gaz, din care să facă parte şi Iranul.

     Cu prilejul summitului desfăşurat la Lahti, Putin le-a promis liderilor UE transparenţă şi stabilitate în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze, dar a refuzat să facă un pas decisiv în direcţia deschiderii pieţei energetice ruseşti pentru companiile europene. Liderul de la Kremlin a rezistat presiunilor venite din partea cancelarului german, Angela Merkel, şi a preşedintelui francez, Jacques Chirac, ieşind, ulterior, la atac prin intermediul preşedintelui Comisiei pentru Energie, Transport şi Comunicaţii din Duma de Stat, Valeri Iazev. Numit de cotidianul "Kommersant" "lobbyistul-şef al grupuliui Gazprom" în camera inferioară a Parlamentului rus, Iazev este şi preşedintele Asociaţiei producătorilor de gaz din Rusia, a cărei conducere s-a reunit, luni, la Moscova. "Trebuie să înfiinţăm o alianţă care să includă Turkmenistanul, Kazahstanul, Uzbekistanul, Rusia, Ucraina şi Belarus. Dacă problemele cu programul nuclear iranian vor fi rezolvate, văd şi Iranul în această alianţă", a declarat Valeri Iazev. El a ţinut să precizeze că ideea îi aparţine lui Vladimir Putin. "Uniunea Europeană este un cartel clar definit al consumatorilor de gaz rusesc, care încearcă să ne impună ratificarea Cartei sale a Energiei. Carta nu serveşte intereselor Rusiei, deoarece rezolvă problema accesului la sistemul nostru de conducte", a adăugat Iazev. Practic, acesta nu a făcut altceva decât să repete cele spuse de Putin în Finlanda despre Carta Energiei. Potrivit lui Valeri Iazev, chestiunea creării cartelului producătorilor de gaz va fi dezbătută pe 20 noiembrie, cu prilejul unui forul organizat la Mosocova.
     În mai, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, respingea categoric solicitarea UE privind ratificarea Cartei Energiei. Medvedev a spus că solicitarea Bruxellesului îi reaminteşte de o "abordare comunistă: totul ar trebui împărţit în mod egal".

Probleme pe plan intern
     Gigantul Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, a solicitat statului să intervină pentru a preveni apariţia unei noi crize energetice odată cu venirea iernii, cauzată de nivelul nesatisfăcător al rezervelor de combustibili în mai multe regiuni din Rusia. Grupul rus, care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, a redus, anul trecut, livrările către mai mulţi clienţi europeni, pentru a răspunde nevoilor consumatorilor locali, care s-au confruntat cu o iarnă extrem de aspră. "Nivelul curent nesatisfăcător al rezervelor de combustibili în mai multe regiuni din Rusia rerpezintă un motiv serios de îngrijorare. Există ameninţarea repetării evenimentelor din iarna trecută, când multe regiuni au arătat că nu sunt pregătite să facă faţă unei scăderi accentuate a temperaturilor", se arată într-un comunicat al companiei. În document se mai spune că situaţia actuală necesită intervenţia imediată a autorităţilor.
     Gazprom a anunţat, într-un comunicat, că intenţionează să efectueze investiţii în valoare de 531,78 miliarde ruble (19,82 miliarde dolari) în anul 2007, peste nivelul prevăzut pentru anul 2006, respectiv 373,17 miliarde ruble.
     De asemenea, compania a revizuit în creştere prognoza pentru avansul producţiei de gaze naturale în 2006 cu trei miliarde metri cubi, la 551 miliarde metri cubi. Această sumă include şi o investiţie de 17,1 miliarde ruble la zăcământul de gaze naturale Ştokman. Gazprom a decis, în cursul acestei luni, să renunţe la planul iniţial de colaborare cu investitorii străini la dezvoltarea zăcământului, cel mai important depozit de gaze naturale neexplatat încă. Cheltuielile de capital pentru anul 2007 sunt estimate la 360,56 miliarde ruble, urmând să avanseze la 623,7 miliarde ruble în 2008 şi 703 miliarde ruble în 2009.

     Ministrul de externe, Mihai Ungureanu, şi Geoff Hoon, ministrul britanic pentru afaceri europene, au purtat luni o discuţie privind decizia Guvernului de la Londra de a restricţiona accesul românilor pe piaţa muncii. Potrivit lui Ungureanu, patronatul britanic exercită presiuni pentru a ridica această restricţie, deoarece necesităţile economice nu sunt în acord cu politica guvernamentală. "Există presiune din partea asociaţiei patronatului britanic asupra Executivului de la Londra pe subiectul liberalizării pieţei muncii. Suntem convinşi că nu vom fi în situaţia în care piaţa muncii britanică va ajunge la un surplus de muncitori necalificaţi români. Aşteptăm ca procesul de revizuire după un an să valideze judecata noastră, bazată pe statistici, nu pe ipoteze", a declarat ministrul român, la încheierea întâlnirii cu Hoon. Ungureanu, aflat în vizită de lucru la Londra, a mai discutat cu Hoon şi despre Tratatul Constituţional şi dimensiunea europeană a Mării Negre, ministrul român primind sprijin explicit din partea oficialului britanic pentru iniţiativa creării aşa-numitului "proces Bucureşti", adresat ţărilor pontice, pe modelul "procesului Barcelona", pentru ţările nord-africane. (A.M.PRESS)

Pagină realizată de Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro