Marius Oprea a declarat presei că a pus la dispoziţia procurorului Dan Voinea documente prin care se dovedeşte că, în 1995, România a livrat Iranului rachete sol-aer în valoare de aproximativ 9 milioane de dolari, încâlcând astfel embargoul la care această ţară era supusă de NATO.

     "Este vorba de un contract încheiat în 1995 de Romtehnica şi Guvernul iranian care prevedea livrarea echipamentelor necesare pentru dotarea a două regimente cu rachete sol-aer. Statul român se angaja inclusiv să instruiască militarii iranieni pentru a şti să folosească acest tip de rachete care se amplasează şi se lansează de pe camioane", a spus Oprea.
     Valoarea contractului era de 8.904.034,96 de dolari, din care 7.394.563,63 era costul efectiv al echipamentelor militare, res-tul fiind cheltuieli de instruire a militarilor ira-nieni.
     "Nu cred că Romtehnica, care era regia autonomă a statului, putea să încheie un contract care încălca flagrant embargoul impus de comunitatea internaţională Iranului fără acordul CSAT, a şefului Marelui Stat Major sau al ministrului Apărării de atunci. De aceea, îi solicit procurorului Dan Voinea (general magistrat, şef al Secţiei Parchetelor Militare-n.r.) să înceapă ancheta prin audierea fostului preşedinte de atunci, deci şi şef al CSAT, Ion Iliescu", a precizat Marius Oprea.
     El a mai precizat că alte persoane care ar putea să cunoască detalii despre această operaţiune sunt Gheorghe Tinca, fost ministru al Apărării Naţionale, generalul Du-mitru Cioflină, fost şef al Statului Major General, colonelul Toma Anton, fost director al Romtehnica, şi colonelul Costică Lapteş, fostul şef al Grupului Industrial al Arma-tei- Regie Autonomă (GIARA).
     Potrivit lui Marius Oprea, din 1994 România a semnat un parteneriat pentru pace cu NATO, ceea ce înseamnă că, prin încheierea acestui contract, oficialii statului român au încâlcat înţelegerea şi au pus în pericol stabilitatea internaţională.
     "Există o dispoziţie scrisă semnată de unul dintre şefii de la Romteh-nica prin care se atrage atenţia salariaţilor ca să nu se vorbească în fabrică despre delegaţia străină ca fiind din Iran, ci să se folosească sintagma +delegaţia din Egipt;. Aceasta este cea mai bună dovadă că embargoul a fost încălcat cu bună ştiinţă", a spus Oprea.
     Despre dovezile pe care le deţine, Marius Oprea a precizat că le are de la sfârşitul anului 2000, cu două luni înainte de a-şi termina mandatul de consilier al fostului preşedinte al României, Emil Constan-tinescu.
     "Denunţul îl fac în calitate de fost consilier al preşedintelui Constantinescu pentru că documentele le am din perioada în care mă ocupam încă de CNAICO (Con-siliul naţional anticorupţie de la Cotroceni-n.r.). Atunci am aflat că acest contract nu mai există nici în arhivele Romtehnica şi atunci m-am decis să fac o copie pentru că mi-a fost frică să nu dispară după încetarea mandatului preşedintelui Constantinescu", a spus Oprea.
     El a precizat că l-a informat pe fostul şef al statului român despre demersul său prin asistentul personal al acestuia, Dorin Marian, dar nu a crezut de cuvinţă să-l înştiinţeze şi pe premierul Călin Popescu Tăricea-nu, al cărui consilier personal este în prezent.
     Marius Oprea a ţinut să sublinieze că, potrivit legii, el a fost obligat să păstreze tăcerea asupra informaţiilor deţinute timp de cinci ani după încetarea mandatului său la Cotroceni, dar acum perioada a expirat.

     El aşteaptă o decizie oficială, neavând, deocamdată, cunoştinţă despre verdictul Colegiului decât din informaţiile furnizate de presă, care a citat surse din Colegiu.
     Senatorul social-democrat s-a arătat convins că va avea câştig de cauză în demersul său.
     Pe de altă parte, el a caracterizat decizia CNSAS ca fiind "ilegală", argumentând că, din moment ce Colegiul nu a avut probe în acest sens, nu poate da o astfel de soluţie.
     Mihăilescu a mai acuzat şi faptul că decizia Colegiului a fost luată sub presiuni politice, care s-ar fi manifestat după cele patru-cinci şedinţe în care a fost analizat cazul său, dar s-a amânat verdictul.
     Senatorul PSD a apreciat, totuşi, recunoaşterea CNSAS că nu există informaţii şi dovezi care să clarifice dacă a făcut sau nu poliţie politică, dar că nu este "sub nicio formă" de acord cu decizia Colegiului CNSAS cum că ar fi fost ofiţer sub acoperire al fostei Securităţi.
     "Nu am avut un asemenea statut, nu am semnat niciun angajament cu fosta Securitate, nici nu am semnat vreo informare, nici nu am primit vreo misiune, nici nu am fost trimis în străinătate", a declarat el.