Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viața de lângă noi
Opinia ta contează
Politică
Externe
Comentariul zilei

Justiție

Sport
Finanțe/Bănci
Infobusiness
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile

Sănătate

Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Piața auto a accelerat cu 14% în primele nouă luni


Cu 72.172 de unități vândute, Dacia rămâne pe prima poziție în clasamentul vânzărilor pe mărci, urmată de Daewoo și Renault

     Potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA), în primele nouă luni ale acestui an, piața auto a crescut cu 14%, ajungând la 214.224 unități vândute, evoluție rezultată din creșterea cu 18,2% pe segmentul autoturismelor și scăderea cu 8,6% pe zona vehiculelor comerciale.

     Cele 185.978 de autoturisme vândute până la sfârșitul lunii septembrie reprezintă o creștere cu 18,2% față de intervalul similar din 2005, în timp ce volumul vânzărilor vehiculelor comerciale s-a restrâns cu 8,6%, la 26.786 unități. Importurile de autoturisme au ajuns la 96.018 de unități, avansul de 32,9% fiind superior creșterii cu 5,7% a numărului de autoturisme provenite din producția internă, care s-a oprit la 89.960 de unități.
     Pe mărci de autoturisme, Dacia rămâne pe prima poziție (72.172 unități și o cotă de piață de 38,8%), următoarele cinci poziții fiind ocupate, în ordine, de Daewoo (17.788 unități și 9,6% cotă de piață), Renault (15.189 unități și 8,2%), Skoda (14.963 unități și 8%), Volkswagen (10.647 unități și 5,7%) și Peugeot (7.727 unități și 4,2%). În luna septembrie, vânzările de autoturisme au totalizat 22.007 de unități, cu 17% mai mult față de luna anterioară, iar cele pe zona comercială au urcat spectaculos, cu 49,8%, la 3.445 unități.

Europa de Est devine noul Detroit
     Într-un dintre articolele apărute în Sunday Times, centrul și estul Europei sunt considerate că un nou Detroit, centrul de tradiție al industriei auto americane, odată cu relocarea activităților unor mari constructori, interesul acestora pentru această zonă fiind ilustrat și de intenția Ford de a prelua uzina de la Craiova.
     Ford, unul dintre principalii constructori care nu dețin centre de producție în Europa Centrală și de Est, este interesat să cumpere uzina de la Craiova, preluată recent de guvernul român de la grupul Daewoo pentru 60 milioane de euro. Constructorul american este interesat de preluare întrucât uzina produce atât automobile, cât și motoare. Ford ar putea concura pentru unitatea de la Craiova cu General Motos (GM) și compania chineză Chery Automobile. Prezența acesteia reprezintă o surpriză, însă muți analiști apreciază că statul asiatic va deveni principalul producător de autovehicule cu prețuri reduse.
     Costurile de producție din România sunt considerate cele mai scăzut din regiune. Sunday Times compară Europa Centrală și de Est cu Detroitul de la începutul secolului XX, când producătorii auto americani și-au început activitatea în acest oraș; nivelul scăzut al costurilor asociate forței de muncă este principalul factor care influențează relocarea producției în statele foste comuniste.
     În plus, guvernele vest-europene susțin că statele estice oferă facilități substanțiale producătorilor străini, pentru stabilirea unor centre locale de producție.
     Grupul francez PSA Peugeot Citroën, care va opri, în luna ianuarie 2007, activitatea uzinei din Ryton, Marea Britanie, pentru a reloca producția modelului Peugeot 207 la Trnava, în Slovacia, a primit un ajutor de dezvoltare regională de 15%, maximul permis, în valoare de 105 milioane de euro, investiția totală fiind de 700 milioane de euro.
     La rândul lor, oficialii GM recunosc că reducerea costurilor este singurul motiv pentru relocarea producției în est. "Dacă rata salariului din vestul Germaniei reprezintă 100%, procentajul este de 75% în Marea Britanie, 40% în Spania și 15% în Polonia", a precizat Carl-Peter Forster, președinte al diviziei din Europa a GM.
     De asemenea, trebuie avut în vedere că grupul german Volkswagen deține, de 15 ani, compania cehă Skoda, transformată dintr-un producător ineficient, într-una dintre cele mai profitabile divizii, cu o producție anuală de 500.000 de unități. Volkswagen are activități de producție și în Slovacia, unde salariile reprezintă circa 85% din suma acordată angajaților vest-germani.
     Deschiderea de unități de producție în țările foste comuniste reprezintă, de asemenea, o alternativă pentru producătorii asiatici, precum Toyota sau Kia, care evită astfel plata taxelor vamale și își reduc costurile de transport.

Jones Lang LaSalle deschide o reprezentanță
în România

     Jones Lang LaSalle, una dintre cele mai mari companii de management și consultanță imobiliară la nivel mondial, intenționează să deschidă, anul viitor, o reprezentanță în România.
     Compania se află în căutarea unui sediu în Capitală și va începe activitatea, cel mai probabil, în luna ianuarie a anului viitor. Jones Lang LaSalle furnizează servicii de consultanță pentru achiziții și vânzări de proprietăți, investiții și management imobiliar, fiind prezentă cu 125 de reprezentanțe în peste 50 de state. Compania administrează active imobiliare evaluate la 36,8 miliarde de dolari și a realizat, în 2005, venituri totale de 1,4 miliarde de dolari. Printre clienții Jones Lang LaSalle se numără Microsoft, Bank of America, ABN Amro, Whirlpool, Deutsche Bank și General Motors.
     Principalele companii internaționale de consultanță prezente pe piața imobiliară din România sunt Colliers, CB Richard Ellis și DTZ Echinox.

Divizia imobiliară a grupului Erste
investește într-un mall

     Companiile Euro Mediterranee Consulting (EMCT) și Sparkassen Immobilien, divizia de investiții imobiliare a grupului Erste Bank, vor investi până la 150 milioane euro pentru construirea unui centru comercial de peste 200.000 metri pătrați, în zona de sud a municipiului București.
     Autorizația de construcție pentru complexul Sun Plaza a fost obținută, iar lucrările vor începe în luna decembrie, urmând ca proiectul să fie finalizat în primăvara anului 2008. Sun Plaza va fi dezvoltat în două etape, prima fază a investiției fiind estimată la 100 milioane de euro. Valoarea cumulată a proiectului va ajunge la peste 150 milioane de euro prin viitoarele dezvoltări rezidențiale și de birouri.
     Investiția va fi dezvoltată în sectorul 4 al Capitalei, la intersecția șoselelor Calea Văcărești, Olteniței, Berceni și Vasile Nițu. Complexul va fi conectat de stația de metrou Piața Sudului. Proiectul, cu o suprafață construită de aproximativ 208.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de 76.000 metri pătrați, va fi structurat pe patru etaje, dintre care două vor fi alocate locurilor de parcare. Terenul, aflat în proprietatea privată a statului și administrat de Sala Polivalentă, a fost concesionat pe o perioadă de 49 de ani. Sun Plaza va cuprinde un hipermarket Cora cu o suprafață de vânzare de 11.300 de metri pătrați un magazin de bricolaj bauMax de 12.300 metri pătrați, precum și un magazin de mobilă Mobexpert, desfășurat pe 10.300 metri pătrați.
     De asemenea, dezvoltarea imobiliară va include peste 170 de magazine, facilități de petrecere a timpului liber, restaurante, cafenele și un cinematograf multiplex cu 15 săli și 3.000 de locuri. Suprafețele disponibile au fost deja închiriate în proporție de 60%.

Cea mai mare investiție străină din Suceava

     Vice prim-ministrul, Bogdan Pascu, a participat, ieri, la Rădăuți, în județul Suceava, la ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcție a fabricii Egger. "Este foarte important că am reușit să aducem o astfel de investiție în zonă. Vor fi create 700 de noi locuri de muncă. Mă bucur că pot lua parte, nu numai la lansarea pe piața românească a unei companii de prestigiu în domeniul prelucrării lemnului, ci și la generarea unor efecte economice pozitive importante, atât pentru comunitatea locală cât și pentru economia națională", a declarat Pascu. România a devenit o piață de interes pentru investitorii străini datorită dezvoltării economice pozitive din ultimii ani, competenței și calității forței de muncă, resurselor naturale, poziției geostrategice, precum și datorită aderării la UE, la 1 ianuarie 2007.
     Cu o valoare totală estimată la 500 de milioane de euro, acest proiect reprezintă cea mai importantă investiție străină din zonă. Aproximativ 60% din producția realizată în România va fi destinată exportului, iar, pentru aceasta, vor fi folosite numai materii prime provenite din operațiunile de igienizare a pădurilor, din așchii provenite de la gaterele din zonă și din lemne industriale de valoare redusă.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Efecte colaterale

     Nota euforică în care oficialitățile au prezentat proiectul de buget pentru anul viitor este de natură a provoca numeroase îngrijorări. Nu suntem departe de faza în care se va promite lapte și miere. Ceea ce nu s-a explicat, încă, se poate rezuma la celebra replică a lui Moromete: "Pe ce vă bazați, domnilor?". Dat fiind faptul că partea cea mai mare a banilor alocați pentru diverse domenii provine din taxele și impozitele plătite de noi, contribuabilii, avem întreaga îndreptățire să știm CUM au fost fundamentate prevederile proiectului, prezentat în cea mai nefericită manieră propagandistică.
     Aparent, creșterile salariale și în materie de pensii, anunțate de proiectul bugetului, sunt mai mult decât binevenite, în condițiile în care majoritatea populației trăiește în jurul (sub și puțin peste) pragului de sărăcie. Revendicările salariale din ultimul timp ar justifica astfel de majorări. Dacă, la primul nivel de percepere a unei măsuri de genul măririi veniturilor din salarii și pensii, totul pare în regulă, în înaltele sfere decizionale lucruile se pun în alți termeni. Acolo sus există date numeroase care permit să se evalueze corect situațiile, inclusiv unele tendințe care se conturează de pe acum, iar măsurile care urmează să fie adoptate se cer examinate și prin prisma efectelor colaterale. Este, oare, bine ca principalul motor al creșterii economice - în continuiare - să fie consumul? Este doar una dintre întrebările obligatorii. S-a văzut că acest fenomen a dus, înainte de toate, la mărirea considerabilă a deficitului comercial, o parte tot mai mare din cererea solvabilă fiind acoperită cu importuri. Apoi, se impune respectarea riguroasă a raportului dintre creșterea veniturilor salariale și dinamica productivității muncii. Or, nerespectarea acestei corelații duce, inevitabil, la mărirea ratei inflației. Cu alte cuvinte, ceea ce se primește în plus se duce pe mărfurile și serviciile mai scumpe. Eludarea efectelor colaterale, inclusiv în privința introducerii cotei unice (unul dintre efectele cele mai grave a fost și este adâncirea polarizării sociale), ne poate rezerva, anul viitor, surprize mult mai neplăcute decât în 2006. Desigur, nimeni nu poate să prevadă totul, dar nu de ieri sau de alaltăieri există știința economică. În momentul în care vorbim despre știință, ne gândim că, de regulă, o anumită cauză produce obligatoriu un anumit efect. Și acesta este valabil, totodeauna, când sunt întrunite anumite condiții. Or, exemplele date, ca și multe altele, arată că era posibil să se prevadă efectele colaterale negative și să se acționeze în consecință. Aici nu mai este valabilă zicala cu "unde dai și unde crapă". În astfel de cazuri se știe precis unde "va crăpa". Și, din păcate, "a crăpat" taman acolo unde doare mai mult și mai tare, în "coșul zilnic" al majorității.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.