Piața auto a accelerat cu 14%
în primele nouă luni |

Cu 72.172 de unități vândute, Dacia rămâne pe prima poziție în clasamentul
vânzărilor pe mărci, urmată de Daewoo și Renault
|
Potrivit datelor Asociației Producătorilor
și Importatorilor de Autovehicule (APIA), în primele nouă luni ale acestui an, piața
auto a crescut cu 14%, ajungând la 214.224 unități vândute, evoluție rezultată din
creșterea cu 18,2% pe segmentul autoturismelor și scăderea cu 8,6% pe zona vehiculelor
comerciale.
Cele 185.978 de autoturisme vândute până la sfârșitul
lunii septembrie reprezintă o creștere cu 18,2% față de intervalul similar din 2005,
în timp ce volumul vânzărilor vehiculelor comerciale s-a restrâns cu 8,6%, la 26.786
unități. Importurile de autoturisme au ajuns la 96.018 de unități, avansul de 32,9%
fiind superior creșterii cu 5,7% a numărului de autoturisme provenite din producția
internă, care s-a oprit la 89.960 de unități.
Pe mărci de autoturisme, Dacia rămâne pe prima poziție
(72.172 unități și o cotă de piață de 38,8%), următoarele cinci poziții fiind
ocupate, în ordine, de Daewoo (17.788 unități și 9,6% cotă de piață), Renault
(15.189 unități și 8,2%), Skoda (14.963 unități și 8%), Volkswagen (10.647 unități
și 5,7%) și Peugeot (7.727 unități și 4,2%). În luna septembrie, vânzările de
autoturisme au totalizat 22.007 de unități, cu 17% mai mult față de luna anterioară,
iar cele pe zona comercială au urcat spectaculos, cu 49,8%, la 3.445 unități.
Europa de Est devine noul Detroit
Într-un dintre articolele apărute în Sunday Times, centrul și
estul Europei sunt considerate că un nou Detroit, centrul de tradiție al industriei auto
americane, odată cu relocarea activităților unor mari constructori, interesul acestora
pentru această zonă fiind ilustrat și de intenția Ford de a prelua uzina de la
Craiova.
Ford, unul dintre principalii constructori care nu dețin centre
de producție în Europa Centrală și de Est, este interesat să cumpere uzina de la
Craiova, preluată recent de guvernul român de la grupul Daewoo pentru 60 milioane de
euro. Constructorul american este interesat de preluare întrucât uzina produce atât
automobile, cât și motoare. Ford ar putea concura pentru unitatea de la Craiova cu
General Motos (GM) și compania chineză Chery Automobile. Prezența acesteia reprezintă
o surpriză, însă muți analiști apreciază că statul asiatic va deveni principalul
producător de autovehicule cu prețuri reduse.
Costurile de producție din România sunt considerate cele mai
scăzut din regiune. Sunday Times compară Europa Centrală și de Est cu Detroitul de la
începutul secolului XX, când producătorii auto americani și-au început activitatea
în acest oraș; nivelul scăzut al costurilor asociate forței de muncă este principalul
factor care influențează relocarea producției în statele foste comuniste.
În plus, guvernele vest-europene susțin că statele estice
oferă facilități substanțiale producătorilor străini, pentru stabilirea unor centre
locale de producție.
Grupul francez PSA Peugeot Citroën, care va opri, în luna
ianuarie 2007, activitatea uzinei din Ryton, Marea Britanie, pentru a reloca producția
modelului Peugeot 207 la Trnava, în Slovacia, a primit un ajutor de dezvoltare regională
de 15%, maximul permis, în valoare de 105 milioane de euro, investiția totală fiind de
700 milioane de euro.
La rândul lor, oficialii GM recunosc că reducerea costurilor
este singurul motiv pentru relocarea producției în est. "Dacă rata salariului din
vestul Germaniei reprezintă 100%, procentajul este de 75% în Marea Britanie, 40% în
Spania și 15% în Polonia", a precizat Carl-Peter Forster, președinte al diviziei
din Europa a GM.
De asemenea, trebuie avut în vedere că grupul german Volkswagen
deține, de 15 ani, compania cehă Skoda, transformată dintr-un producător ineficient,
într-una dintre cele mai profitabile divizii, cu o producție anuală de 500.000 de
unități. Volkswagen are activități de producție și în Slovacia, unde salariile
reprezintă circa 85% din suma acordată angajaților vest-germani.
Deschiderea de unități de producție în țările foste
comuniste reprezintă, de asemenea, o alternativă pentru producătorii asiatici, precum
Toyota sau Kia, care evită astfel plata taxelor vamale și își reduc costurile de
transport. |
Jones Lang LaSalle deschide o
reprezentanță
în România |
Jones Lang LaSalle, una dintre cele mai mari companii de management și consultanță
imobiliară la nivel mondial, intenționează să deschidă, anul viitor, o
reprezentanță în România.
Compania se află în căutarea unui sediu în Capitală și va
începe activitatea, cel mai probabil, în luna ianuarie a anului viitor. Jones Lang
LaSalle furnizează servicii de consultanță pentru achiziții și vânzări de
proprietăți, investiții și management imobiliar, fiind prezentă cu 125 de
reprezentanțe în peste 50 de state. Compania administrează active imobiliare evaluate
la 36,8 miliarde de dolari și a realizat, în 2005, venituri totale de 1,4 miliarde de
dolari. Printre clienții Jones Lang LaSalle se numără Microsoft, Bank of America, ABN
Amro, Whirlpool, Deutsche Bank și General Motors.
Principalele companii internaționale de consultanță prezente
pe piața imobiliară din România sunt Colliers, CB Richard Ellis și DTZ Echinox. |
Divizia imobiliară a
grupului Erste
investește într-un mall |
Companiile Euro Mediterranee Consulting (EMCT) și Sparkassen Immobilien, divizia de
investiții imobiliare a grupului Erste Bank, vor investi până la 150 milioane euro
pentru construirea unui centru comercial de peste 200.000 metri pătrați, în zona de sud
a municipiului București.
Autorizația de construcție pentru complexul Sun Plaza a fost
obținută, iar lucrările vor începe în luna decembrie, urmând ca proiectul să fie
finalizat în primăvara anului 2008. Sun Plaza va fi dezvoltat în două etape, prima
fază a investiției fiind estimată la 100 milioane de euro. Valoarea cumulată a
proiectului va ajunge la peste 150 milioane de euro prin viitoarele dezvoltări
rezidențiale și de birouri.
Investiția va fi dezvoltată în sectorul 4 al Capitalei, la
intersecția șoselelor Calea Văcărești, Olteniței, Berceni și Vasile Nițu.
Complexul va fi conectat de stația de metrou Piața Sudului. Proiectul, cu o suprafață
construită de aproximativ 208.000 metri pătrați și o suprafață închiriabilă de
76.000 metri pătrați, va fi structurat pe patru etaje, dintre care două vor fi alocate
locurilor de parcare. Terenul, aflat în proprietatea privată a statului și administrat
de Sala Polivalentă, a fost concesionat pe o perioadă de 49 de ani. Sun Plaza va
cuprinde un hipermarket Cora cu o suprafață de vânzare de 11.300 de metri pătrați un
magazin de bricolaj bauMax de 12.300 metri pătrați, precum și un magazin de mobilă
Mobexpert, desfășurat pe 10.300 metri pătrați.
De asemenea, dezvoltarea imobiliară va include peste 170 de
magazine, facilități de petrecere a timpului liber, restaurante, cafenele și un
cinematograf multiplex cu 15 săli și 3.000 de locuri. Suprafețele disponibile au fost
deja închiriate în proporție de 60%. |
Cea mai mare investiție
străină din Suceava |
Vice prim-ministrul, Bogdan Pascu, a participat, ieri, la Rădăuți, în județul
Suceava, la ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcție a fabricii Egger.
"Este foarte important că am reușit să aducem o astfel de investiție în zonă.
Vor fi create 700 de noi locuri de muncă. Mă bucur că pot lua parte, nu numai la
lansarea pe piața românească a unei companii de prestigiu în domeniul prelucrării
lemnului, ci și la generarea unor efecte economice pozitive importante, atât pentru
comunitatea locală cât și pentru economia națională", a declarat Pascu. România
a devenit o piață de interes pentru investitorii străini datorită dezvoltării
economice pozitive din ultimii ani, competenței și calității forței de muncă,
resurselor naturale, poziției geostrategice, precum și datorită aderării la UE, la 1
ianuarie 2007.
Cu o valoare totală estimată la 500 de milioane de euro, acest
proiect reprezintă cea mai importantă investiție străină din zonă. Aproximativ 60%
din producția realizată în România va fi destinată exportului, iar, pentru aceasta,
vor fi folosite numai materii prime provenite din operațiunile de igienizare a
pădurilor, din așchii provenite de la gaterele din zonă și din lemne industriale de
valoare redusă. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Efecte colaterale |
Nota euforică în care oficialitățile au prezentat proiectul de buget pentru anul
viitor este de natură a provoca numeroase îngrijorări. Nu suntem departe de faza în
care se va promite lapte și miere. Ceea ce nu s-a explicat, încă, se poate rezuma la
celebra replică a lui Moromete: "Pe ce vă bazați, domnilor?". Dat fiind
faptul că partea cea mai mare a banilor alocați pentru diverse domenii provine din
taxele și impozitele plătite de noi, contribuabilii, avem întreaga îndreptățire să
știm CUM au fost fundamentate prevederile proiectului, prezentat în cea mai nefericită
manieră propagandistică.
Aparent, creșterile salariale și în materie de pensii,
anunțate de proiectul bugetului, sunt mai mult decât binevenite, în condițiile în
care majoritatea populației trăiește în jurul (sub și puțin peste) pragului de
sărăcie. Revendicările salariale din ultimul timp ar justifica astfel de majorări.
Dacă, la primul nivel de percepere a unei măsuri de genul măririi veniturilor din
salarii și pensii, totul pare în regulă, în înaltele sfere decizionale lucruile se
pun în alți termeni. Acolo sus există date numeroase care permit să se evalueze corect
situațiile, inclusiv unele tendințe care se conturează de pe acum, iar măsurile care
urmează să fie adoptate se cer examinate și prin prisma efectelor colaterale. Este,
oare, bine ca principalul motor al creșterii economice - în continuiare - să fie
consumul? Este doar una dintre întrebările obligatorii. S-a văzut că acest fenomen a
dus, înainte de toate, la mărirea considerabilă a deficitului comercial, o parte tot
mai mare din cererea solvabilă fiind acoperită cu importuri. Apoi, se impune respectarea
riguroasă a raportului dintre creșterea veniturilor salariale și dinamica
productivității muncii. Or, nerespectarea acestei corelații duce, inevitabil, la
mărirea ratei inflației. Cu alte cuvinte, ceea ce se primește în plus se duce pe
mărfurile și serviciile mai scumpe. Eludarea efectelor colaterale, inclusiv în
privința introducerii cotei unice (unul dintre efectele cele mai grave a fost și este
adâncirea polarizării sociale), ne poate rezerva, anul viitor, surprize mult mai
neplăcute decât în 2006. Desigur, nimeni nu poate să prevadă totul, dar nu de ieri
sau de alaltăieri există știința economică. În momentul în care vorbim despre
știință, ne gândim că, de regulă, o anumită cauză produce obligatoriu un anumit
efect. Și acesta este valabil, totodeauna, când sunt întrunite anumite condiții. Or,
exemplele date, ca și multe altele, arată că era posibil să se prevadă efectele
colaterale negative și să se acționeze în consecință. Aici nu mai este valabilă
zicala cu "unde dai și unde crapă". În astfel de cazuri se știe precis unde
"va crăpa". Și, din păcate, "a crăpat" taman acolo unde doare mai
mult și mai tare, în "coșul zilnic" al majorității. |
|