Consiliul Superior al Magistraturii a trecut la rezolvarea problemelor menţionate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, anunţând că analizează posibilitatea introducerii inspectorilor regionali şi atenţionând Ministerul justiţiei că nu a rezolvat chestiunea unificării practicii judiciare.

     Consiliul studiază posibilitatea introducerii inspectorilor judiciari regionali, care să facă verificări la parchete şi instanţe, pentru a se elimina suspiciunea că nu este obiectivă Inspecţia judiciară a Consiliului, se arată într-un comunicat al CSM. Obiectivitatea judecătorilor şi procurorilor numiţi inspectori în cadrul CSM - criticată de ministrul Justiţiei Monica Macovei - este pusă sub semnul întrebării şi în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene (CE). "Obiectivitatea marii majorităţi a judecătorilor şi procurorilor inspectori nu este suficient garantată, impunându-se recrutarea de noi inspectori, în conformitate cu noua procedură, pentru a reduce numărul de posturi vacante şi pentru a creşte reprezentativitatea regională în rândul inspectorilor", se arată în raport. CSM mai explică faptul că majoritatea inspectorilor judiciari vin din instanţe şi parchete din Bucureşti. "În mod evident, aceasta cauzează o situaţie dezechilibrată, deoarece inspecţiile se realizează la instanţe şi parchete din întreaga ţară. Problema ar putea fi rezolvată prin introducerea unor <<inspectori regionali>> în diverse zone ale ţării", se mai arată în comunicat.

Ce face MJ pentru unificarea practicii judiciare?
     Legat de unificarea practicii judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii arată că a cerut încă din luna iunie Ministerului Justiţiei să iniţieze modificări legislative pentru remedierea situaţiei, în contextul în care Raportul Comisiei Europene notează că nu este pe deplin asigurată o interpretare şi aplicare unitară a legii române. Plenul CSM a aprobat în şedinţa din 7 iunie 2006 proiectul de act normative privind unificarea practicii judiciare. "Acest proiect a fost transmis Ministerului Justiţiei, ce are iniţiativă legislativă, în vederea modificării Codului de procedură civilă, a Codului de procedură penală, precum şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, urmând ca iniţiatorul să definitiveze proiectul", se arată în comunicat. Proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, propus de către CSM, cuprinde următoarele propuneri legislative: completarea dispoziţiilor referitoare la recursul în interesul legii, cuprinse în Cpc şi Cpp în sensul precizării mai clare a condiţiilor în care procurorul general al PÎÎCJ şi colegiile de conducere ale curţilor de apel pot promova un recurs în interesul legii la instanţa supremă şi procedura de soluţionare a acestuia de către Secţiile Unite.
     În plus, CSM a trimis o adresă prin care a solicitat să i se comunice de către curţile de apel problemele de drept care au generat o practică neunitară.

Membrii permanenţi din 2010
     CSM mai arată că până la alegerile din 2010 membrii actuali ai Consiliului pot avea dublă calitate - cea de membru CSM şi de şef de instanţă sau parchet - întrucât legea le permite, urmare şi a unei decizii a Curţii Constituţionale. Raportul de Monitorizare al CE notează existenţa unui potenţial conflict de interese în materie disciplinară, rezultat din faptul că cinci dintre cei 14 membri aleşi ai Consiliului deţin funcţii de conducere la instanţe ori parchete.
     În decizia CC "s-a statuat că funcţiile judiciare ale membrilor aleşi din viitorul CSM vor fi suspendate de jure. Prin urmare, până la alegerile din 2010, membrii actualului CSM pot avea dublă calitate, însă este de remarcat faptul că 3 din cei 5 membri CSM la care se face referire au declarat că au optat în favoarea calităţii de membru permanent, astfel că, în perioada imediat următoare, vor mai fi doar doi membri CSM în situaţia de a deţine dublă calitate", se arată în comunicatul Consiliului.
     Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, Nicolae Chiujdea - prim-procuror al Parchetului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, Alexandrina Rădulescu - judecător la Judecătoria Cluj au decis a fi membrii permanenţi în CSM. Totodată, luna trecută, judecătorul Dan Lupaşcu a anunţat ca, de la 1 ianuarie 2007, va renunţa la funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti pentru a putea avea o activitate permanentă la CSM.

     "Tot ce am aflat, am aflat din presă. Încă o consider o speculaţie. Nu-mi vine să cred, sunt şocată. Am speranţa că lucrurile nu stau aşa. Ştiţi cum e, speranţa moare ultima", a spus Georgette Munaf, soţia lui Mohammad Munaf. Soţia lui Mohammad Munaf a mai spus că nu ştia că soţul ei este judecat în Irak pentru răpirea jurnaliştilor români. "Nu m-a contactat nimeni din partea autorităţilor române. Sunt obosită psihic şi fizic. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că încă sunt în deplinătatea facultăţilor mintale. Am trei copii minori. Fata are aproape 16 ani. Abia i-am reabilitat psihic. Puneţi-vă măcar două minute în locul meu. Cum credeţi că pot primi nişte copii o asemenea veste şocantă?(...) Singura mea bucurie sunt copiii mei şi vreau să fiu lăsată în pace. Probabil multă lume credea că voi pleca din ţară. Nu plec nicăieri. Îmi iubesc ţara, dar tot ce s-a întâmplat în ultima vreme m-a îmbolnăvit. Ce să spun? Dacă eu nu ştiu nimic oficial...", a adăugat soţia lui Munaf.

Dosarul de la Bucureşti ar putea fi clasat
     Dosarul de terorism al lui Mohammad Munaf, desprins din cel al lui Omar Hayssam de la Curtea de Apel Bucureşti, va rămâne fără subiect dacă hotărârea de condamnare la moarte a acuzatului dată de instanţa din Irak rămâne definitivă. Instanţa CAB consideră că Ministerul Justiţiei ar trebui să ceară relaţii cu privire la dosarul lui Munaf din Irak. La rândul său, directorul Direcţiei de drept internaţional din MJ, Răzvan Radu, a declarat, ieri, că a solicitat Ambasadei României la Bagdad să facă toate diligenţele pentru a obţine sentinţa judecătorească legalizată în cazul lui Mohammad Munaf. Purtătorul de cuvânt al CAB, judecătorul Filip Pavel, a declarat că nu există niciun document în dosarul aflat pe rolul instanţei române, care să clarifice unde şi în ce calitate este reţinut Munaf în Irak. După ce mai bine de un an judecarea acestui dosar nu a progresat din lipsă de procedură cu Munaf, instanţa a ajuns la concluzia ca acesta să fie audiat prin intermediul unei comisii rogatorii. Răzvan Radu a precizat că solicitarea CAB a parvenit, ieri, ministerului, urmând a fi tradusă şi transmisă autorităţilor din Irak. Ministerul justiţiei a formulat recent o altă cerere de asistenţă judiciară, iar oficialul MJ spune că, probabil, răspunsul ar putea conţine şi sentinţa de condamnare a lui Munaf, care nu a fost comunicată oficial României. Totuşi, Radu şi-a exprimat nedumerirea faţă de condamnarea lui Munaf, în condiţiile în care partea română nici nu ştia capetele de acuzare aduse arestatului şi nici să fi fost declanşat vreun proces în Irak.

Pagină realizată Dan Florea
dan.florea@azi.ro