Poliţia israeliană a recomandat procurorului general, Menahem Mazuz, inculparea preşedintelui Moshe Katsav pentru violarea a două foste angajate, obstrucţionarea justiţiei, abuz în serviciu şi interceptarea ilegală a unor convorbiri telefonice.

     Moshe Katsav a fost ales preşedinte al Israelului în 2000, iar mandatul său este de şapte ani. Ca membru al Knessetului, el beneficiază de imunitate, singurul care poate decide inculparea sa fiind procurorul general, relatează BBC. Există însă şi posibilitatea ca membrii Parlamentului să aprecieze că şeful statului, căsătorit şi tată a cinci copii, a avut un comportament nepotrivit şi să îi ridice imunitatea. Katsav riscă să primească între 3 şi 16 ani de închisoare pentru acuzaţiile formulate de poliţie împotriva sa, a anunţat, ieri, postul public de radio israelian. Potrivit sursei citate, Menahem Mazuz, care este şi consilier juridic al Guvernului, trebuie să se pronunţe în decurs de două sau trei săptămâni asupra faptelor respective. Preşedintele Israelului a anunţat, prin intermediul avocatului său, Zion Amir, că va demisiona dacă va fi inculpat.
     "În opinia noastră, cel mai important lucru este decizia procurorului general. Din câte ştiu, nu există nicio dovadă care să justifice inculparea preşedintelui. Este acuzat de ceva ce nu s-a întâmplat", a declarat fratele lui Moshe Katsav, Lior. Ieri, Moshe Katsav intenţiona să participe la ceremonia de deschidere a lucrărilor Knessetului, însă, în urma semnalelor negative primite din partea mai multor grupuri parlamentare, a renunţat la această idee.

Poliţia susţine că are probe
     În data de 13 septembrie, în timpul celui de-al cincilea interogatoriu, Katsav a răspuns, timp de şase ore, întrebărilor poliţiştilor care îl audiau pentru obstrucţionarea justiţiei, sperjur şi ascultări ilegale, în legătură cu cazurile de hărţuire sexuală care îl privesc. Surse din poliţie susţin că anchetatorii au adunat suficiente probe pentru inculparea şefului statului, pocurorul general urmând să stabilească şi pentru ce fapte.

"Victima unui complot"
     Până acum, nu mai puţin de zece femei au depus plângere împotriva lui Katsav, informează cotidianul "Haaretz". Una dintre acestea, numită de poliţişti "A", a fi încercat să îl şantajeze pe preşedinte după acesta ar fi violat-o, adaugă publicaţia citată. Biroul lui Katsav a dat, ieri, publicităţii un comunicat în care el se declară surprins şi uimit de recomandările poliţiei. "Preşedintele subliniază că este victima unui complot. Mai devreme sau mai târziu, toate comploturile îndreptate împotriva sa se vor dovedi neîntemeiate. Totuşi, toată lumea trebuie să respecte legea, chiar şi cei care se grăbesc să condamne. Nimeni nu este deasupra legii", se arată în textul respectiv, citat de cotidianul "Yediot Ahronot".
     În vârstă de 61 de ani, Moshe Katsav este primul preşedinte al Israelului născut în Iran, iar, la alegerile de acum şase ani, puţini credeau că îl va putea învinge pe mai cunoscutul său adversar, fostul premier Shimon Peres. Funcţia supremă în stat nu îi oferă prea multă putere, dar nu trebuie uitat că el s-a dovedit un foarte bun administrator în anii '80, când a fost ministru al Transporturilor, iar, din 1996, ministru al Turismului şi vicepremier în guvernul condus de Beniamin Netanyahu. Vorbitor de farsi, Katsav s-a făcut remarcat şi la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, când a schimbat câteva cuvinte cu omologul său iranian de atunci, Muhammad Khatami. Interesant este faptul că ambii sunt născuţi în acelaşi oraş iranian, Yazd. Khatami nu mai este la putere şi sunt şanse mari ca şi Moshe Katsav să părăsească scena politică. Deocamdată, presa israeliană nu a reuşit să obţină nicio reacţie din partea soţiei sale, Gila, cu care este căsătorit încă din 1969. Cei doi au împreună cinci copii şi doi nepoţi.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Ministerul britanic al Educaţiei a redactat o serie de propuneri care vor fi înaintate universităţilor şi altor centre de învăţământ superior înainte de sfârşitul anului. Demersul Guvernului de la Londra porneşte de la premisa că toate campusurile studenţeşti au devenit "un câmp fertil de recrutare" a tinerilor extremişti. Sperând să limiteze cât mai mult fenomenul radicalismului în rândul comunităţilor de musulmani din Marea Britanie, oficialităţile de la Londra consideră că universităţile vor furniza informaţii serviciilor speciale din propria iniţiativă şi nu vor aştepta să fie contactate de diferiţi detectivi.
     Cu toate acestea, documentul care conţine 18 pagini recunoaşte că personalul din instituţiile de învăţământ superior se va arăta reticent faţă de sarcina de a transmite astfel de informaţii serviciilor de securitate, de teamă că acest lucru să nu fie catalogat drept "colaborare cu <<poliţia secretă>>. "Vor exista temeri privind misiunea poliţiei de a supraveghea anumite secţiuni din rândul studenţilor", subliniază textul documentului obţinut de publicaţia "The Guardian".

Îngrijorare în mediile academice
     Propunerile vor stârni probabil îngrijorare în mediile academice şi vor provoca mânia comunităţii islamice din Marea Britanie într-un moment în care Guvernul britanic dezbate problema vălului tradiţional purtat de femeile musulmane şi cea legată de constrângerea şcolilor islamice de a accepta elevi de alte confesiuni. "Cred că este probabil cea mai gravă încălcare a drepturilor studenţilor musulmani care a avut loc vreodată în această ţară. Vizează în mod clar studenţii musulmani şi aplicarea acestora a unui tratament mult mai suspicios şi dur. Se pare că eşti vinovat până ţi se dovedeşte nevinovăţia", a declarat Wakkas Khan, preşedintele Federaţiei Societăţilor Studenţilor Musulmani din Marea Britanie. Gemma Tumelty, preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor a precizat că "vor trata fiecare musulman cu suspiciune din cauza credinţei sale".
     De asemenea, documentul redactat de Ministerul britanic al Educaţiei dezvăluie că universităţile şi societăţile islamice au devenit intens politizate în ultimii ani şi avertizează în privinţa recrutărilor studenţilor "predispuşi" la terorism. În ceea ce priveşte factorii care contribuie la radicalizarea studenţilor, textul remarcă faptul că musulmanii care provin familii divorţate sunt mult mai predispuşi la extremism decât cei care au crescut şi s-au integrat într-o societate normală.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro