Ponderea veniturilor în PIB a depăşit nivelul de 20%, în timp ce cheltuielile au reprezentat 18,7% din PIB.
     La finele lunii iulie, surplusul bugetar a fost de 5,5 miliarde de lei, reprezentând 1,7 % din
     Taxa pe valoarea adăugată a adus la buget, 17,3 miliarde de lei, iar accizele au însumat 6,6 miliarde de lei.
     Sumele colectate din impozitul pe profit au totalizat, în intervalul ianuarie-august, 5,57 miliarde de lei, uşor sub valoarea încasărilor din impozitul pe venituri şi salarii, de 5,92 miliarde de lei.
     Încasările din contribuţii de asigurări sociale au însumat 20,99 miliarde de lei.
     La capitolul cheltuieli, cele mai ridicate valori au fost ra-portate pe segmentele "Transferuri", 26,5 miliarde de lei şi "Asistenţă socială", 20 miliarde de lei.
     Pentru a doua oară în acest an, bugetul de stat a înregistrat un deficit, în sumă de 8,1 milioane de lei, determinat de venituri de 27,657 miliarde de lei şi cheltuieli de 27,665 miliarde de lei. În iunie, deficitul a fost de 444,6 milioane de lei. În schimb, la nivelul bugetelor locale, veniturile au continuat să devanseze cheltuielile, excedentul apropiindu-se de două miliarde de lei.
     Anul acesta, Guvernul a majorat ţinta de deficit bugetar de două ori, de la 0,5% din PIB, la 0,9% din PIB şi, ulterior, la 2,5% din PIB, pentru a suplimenta cheltuielile de investiţii în infrastructură. În acelaşi timp, au fost revizuite în sens pozitiv prognozele privind veniturile bugetare.

     Avansul economic rapid din zona euro a produs îngrijorare la nivelul BCE în privinţa riscului supraîncălzirii economiei, care ar putea alimenta inflaţia anul viitor, în pofida reducerii cotaţiei petrolului în ultima perioadă.
     Analiştii sunt de părere că măsura luată de BCE reprezintă o confirmare a redresării economice care are loc în zona euro, un nou pas spre aducerea dobânzilor la un nivel normal.
     BCE a majorat principala rată a dobânzii pentru a cincea oară, de la începutul lunii decembrie 2005, iar analiştii aşteaptă cel puţin încă o măsură de acest tip. Pieţele de obligaţiuni, dar şi cotaţia euro, în raport cu dolarul şi yenul nu au fost influenţate de măsura băncii centrale.
     Pentru acest an, reprezentanţii BCE anticipează o creştere economică a zonei euro de circa 2,5%, cel mai rapid avans de după anul 2000, care, în 2007, va încetini la aproximativ 2,1%.
     Pentru acest an şi pentru 2007, inflaţia este estimată la 2,4%, peste obiectivul de 2% al instituţiei financiare.
     Reducerea cotaţiei petrolului a determinat încetinirea inflaţiei anuale la 1,8% în septembrie, cel mai scăzut nivel consemnat după martie 2003. Membrii BCE sunt însă îngrijoraţi că inflaţia se va accelera, alimentată de avansul economic.
     Potrivit lui Christian No-yer, membru în Consiliul Guvernatorilor BCE şi guvernator al băncii centrale a Franţei, BCE a majorat dobânzile la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani pentru a împiedica creşterea inflaţiei pe termen mediu. "Ratele dobânzilor erau foarte scăzute, şi dacă le-am fi menţinut la acel nivel, am fi permis dezvoltarea riscurilor inflaţioniste, nu neapărat imediat, dar într-un an sau doi ani, ceea ce numim termen mediu", a precizat Noyer. Acesta a anticipat că scumpirea creditului nu va determina o nouă încetinire a creşterii pieţei imobiliare din Franţa. "Apre-ciem că vom contribui la menţinerea dobânzilor pe termen lung la un nivel relativ scăzut, întrucât demonstrăm că nu vom permite creşterea inflaţiei şi vom menţine stabilitatea preţurilor", a precizat oficialul BCE.
     Avansul economic accelerat din zona euro a produs îngrijorare la nivelul BCE în privinţa riscului supraîncălzirii economiei, care ar putea alimenta inflaţia anul viitor, în pofida reducerii cotaţiei petrolului în ultima perioadă.
     Reprezentanţii BCE anticipează pentru acest an o creştere economică a zonei euro de circa 2,5%, cel mai rapid avans de după anul 2000, care va încetini în 2007 la aproximativ 2,1%.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro