Statele Unite şi Uniunea Europeană au încheiat un nou acord privind transferul datelor personale ale pasagerilor curselor aeriene transatlantice, în vederea combaterii terorismului.

     Ambasadorii statelor membre UE au aprobat, ieri, acordul negociat în cursul nopţii de joi spre vineri între preşedinţia finlandeză a forului comunitar şi Statele Unite. Potrivit noii înţelegeri, care înlocuieşte pe cea invalidată de Curtea Europeană de Justiţie din raţiuni tehnice, autorităţilor americane le va fi înlesnit accesul la datele personale ale pasagerilor, precum şi la adrese şi detalii ale cărţilor de credit. Oficialii americani şi europeni au negociat în încercarea de a ajunge la un acord şi de a acoperi o serie de lacune legislative, care ar putea expune companiile aeriene unor scurgeri de informaţii private sau care ar putea crea haos.
     Acordul dintre cele două părţi vizează 34 de tipuri de date personale ale pasagerilor, printre care ruta de deplasare, numărul de telefon sau cel al cărţii de credit şi serviciile cerute la bordul aeronavei, toate figurând în baza de date a rezervărilor companiilor aeriene. Informaţiile ar trebui transmise autorităţilor americane înainte de decolare, pentru a preveni un eventual atac terorist. Începând din anul 2003, companiile aeriene europene sunt obligate să permită Biroului american al vămilor şi protecţiei frontierelor să analizeze aceste date în sistemul de rezervări al companiilor, în numele luptei împotriva terorismului, riscând, în caz contrar, amenzi dure. În 2004, UE şi SUA au ajuns cu dificultate la un acord privind legalizarea acestor transferuri, dar documentul a fost anulat, la 30 mai, de Curtea Europeană de Justiţie, sesizată de Parlamentul European.
     Acordul încheiat ieri va intra în vigoare din iulie 2007. "Nu este vorba de mai multe date sau de mai multe tranferuri, ci de a facilita transmiterea de date" către agenţiile de informaţii americane, a precizat comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini. Conform negociatorului şef al UE, Jonathan Faull, acestea dispun de un sistem satisfăcător de protecţie a datelor pasagerilor. "Nu tocmai ca al nostru, dar de o valoare echivalentă", a precizat negociatorul Jonathan Faull.

Noi reguli de securitate
     Comisia Europeană a adoptat, joi, noi reguli privind securitatea aeriană, ce restricţionează volumul de lichide pe care pasagerii îl pot lua la bordul avioanelor, dar a precizat că măsurile ce limitează dimensiunile bagajelor de mână vor intra în vigoare peste şase luni, informează Reuters.
     Executivul european a aprobat regulile propuse, săptămâna trecută, de experţi din statele membre UE, pentru a uniformiza măsurile de securitate la nivelul întregului bloc comunitar.
     Decizia a fost luată după ce autorităţile de la Londra au afirmat, în august, că au dejucat un complot terorist ce viza avioane transatlantice. "Noile reguli vor acoperi o discrepanţă a politicilor noastre de apărare determinată de restricţionarea lichidelor pe care pasagerii le pot trece de filtrele de control şi aduce la bordul avioanelor", a declarat comisarul european pentru Transporturi, Jacques Barrot. "Acestea se vor aplica pentru toate cursele care decolează, pentru a proteja oamenii de peste tot", a adăugat acesta.
     Se preconizează că majoritatea noilor reguli adoptate va intra în vigoare la începutul lui noiembrie. Doar cele care limitează dimensiunea bagajelor de mână la 56 cm x 45 cm x 25 cm se vor aplica peste şase luni.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Peste 300.000 de moldoveni au profitat de un acord special între Bucureşti şi Chişinău, care le permite să obţină paşaport românesc. În aceste condiţii, după aderarea României la UE anul viitor, aceştia vor avea aceleaşi drepturi ca şi românii, putând intra liber în Marea Britanie, a comentat "Daily Mail". Guvernul român, care a fost asaltat de cererile moldovenilor, a anunţat înfiinţarea unei comisii speciale care să le proceseze. "Am primit circa 300.000 de scrisori de la oameni, iar unele plicuri conţineau mai multe cereri, astfel că numărul ar putea fi mai mare", a declarat Lucian Stănică, viceconsulul României în Republica Moldova. "Cererile de cetăţenie română vor continua să vină până ce sistemul restrictiv de acordare a vizelor, impus de UE moldovenilor, se schimbă", a precizat preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu.
     Experţii au apreciat că 600.000 de români şi bulgari ar putea emigra în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă. Moldovenii ar putea ridica acest număr la aproape un milion. Britanicii s-au confruntat cu un val de imigranţi din statele care au aderat la UE în 2004, astfel că miniştrii au promis că vor impune restricţii românilor şi bulgarilor - şi, prin urmare, şi moldovenilor - care vor trebui să obţină un permis de muncă dacă doresc să se angajeze în această ţară.

Negocieri pentru vize
     Comisia Europeană va începe negocieri cu Republica Moldova în vederea facilitării regimului de vize şi încheierii unui acord de readmisie a cetăţenilor acestui stat aflaţi ilegal pe teritoriul UE, potrivit unei decizii a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Potrivit unui comunicat de ieri al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, care a avut loc cu o zi în urmă şi la care a participat şi ministrul Vasile Blaga, printre alte decizii, a fost luată şi aceea de a mandata Comisia Europeană în vederea începerii acestor negocieri. Un eventual acord de facilitare a vizelor nu ar oferi cetăţenilor moldoveni posibilitatea de a circula liber, dar ar putea include facilităţi cum ar fi exceptarea de la plata taxelor pentru anumite tipuri de vize, eliberarea de vize cu multiple intrări şi simplificarea documentelor care trebuie prezentate pentru a dovedi scopul călătoriei, a adăugat sursa citată. Prevederile finale ale acordului de facilitare a vizelor depind de mandatul încredinţat Comisiei Europene de către Consiliu şi, respectiv, de negocierile cu autorităţile moldovene.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro