Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Ralu Filip, a anunţat că instituţia pe care o conduce se află, în acest moment, în "incapacitate parţială de a funcţiona", din cauza lipsei de cvorum.

     Consiliul a rămas, în acest moment, cu doar cinci membri, după ce mandatele celorlalţi şase au expirat, iar Parlamentul nu a reuşit să propună candidaţi noi pentru ocuparea acestor posturi. "Am rămas doar cinci membri, legea spune că ne trebuie un cvorum de minimum opt şi să luăm decizii cu minimum şase voturi", a spus Filip.
     Preşedintele CNA s-a arătat nemulţumit de faptul că reprezentanţii partidelor parlamentare nu au ajuns la un consens cu privire la propunerea unor candidaţi pentru completarea componenţei Consiliului, din raţiuni politice.
     "Legea prevede că, în CNA, sunt numiţi reprezentanţi ai instituţiilor din România, nu ai partidelor", a spus Filip, arătând că pretenţia ca fiecare partid să fie reprezentat în CNA nu are bază legală.
     Procedura corectă ar fi ca partidele să propună câţi candidaţi doresc, urmând ca viitorii membri să fie aleşi prin votul plenului. "În situaţia în care toate partidele au un reprezentant asigurat în CNA, eu nu înţeleg de ce se mai votează, dacă ştii că fiecare va avea un loc, votul devine o formalitate", a precizat el. În Parlament a apărut din nou ideea măririi numărului de membri ai CNA, de la 11 la 13, fapt nesusţinut prin niciun fel de nevoie a publicului: "Dacă mâine vor fi nouă sau zece partide în Parlament, la câţi membri trebuie să ajungem noi? La 15? (...) Cum se justifică acest demers? Nu funcţionează bine cu 11 şi o să funcţioneze bine cu 13? E asta o problemă a României? Nu este. Este doar o problemă a Parlamentului", a comentat Filip.
     "Există riscul ca dezbaterile din Consiliu să se transforme în dezbateri politice, fiecare membru va simţi nevoia să susţină punctul de vedere şi interesul partidului care l-a propus", a precizat şi Grigore Zanc, membru al CNA.
     Ralu Filip a explicat că, dacă, în acest moment, posturile de radio sau de televiziune încalcă legea, Consiliul nu poate lua nicio decizie şi nu le poate sancţiona. El a explicat că serviciul de monitorizare înregistrează şi arhivează toate programele şi ele vor fi discutate atunci când va exista cvorum.
     La conferinţa de presă au participat cei cinci membri încă activi ai CNA (Ralu Filip, Grigore Zanc, Emanuel Valeriu şi Radu Teodorel), precum şi fostul membru Gabriela Stoica, prezentă acum în calitate de director de comunicare al CNA.

Nu 11, 13!
     Liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord să promoveze o iniţiativă legislativă pentru majorarea numărului mandatelor CNA de la 11 la 13, care ar putea asigura mai uşor cvorumul de şedinţă, a declarat liderul grupului PSD din Cameră, Viorel Hrebenciuc. Deputatul social-democrat a arătat că, în prezent, cvorumul necesar face, adesea, dificilă asigurarea prezenţei minime. În aceste condiţii, liderii grupurilor parlamentare au stabilit să promoveze o iniţiativă legislativă pentru majorarea la 13 a mandatelor din CNA.

Ralu Filip ameninţă cu demisia
     Preşedintele CNA, Ralu Filip, a declarat, în replică: "În cinci ani, de când mă aflu în CNA nu am avut probleme de cvorum, iar în cazul în care Parlamentul ar mări numărul de membri aş putea renunţa la funcţia de preşedinte al Consiliului". În plus, el a explicat că o eventuală creştere a numărului de membri CNA ar însemna şi o modificare a structurii cvorumului, care nu ar putea rămâne neschimbat. "Creşterea numărului la 13 ar însemna oricum modificarea cvorumului, de la opt la nouă sau la zece, ceea ce ar face lucrurile şi mai grele", a explicat Filip.
     De asemenea, preşedintele CNA a spus că, în condiţiile unui CNA format din 13 membri, nici deciziile nu ar putea fi adoptate, ca acum, cu şase voturi "pentru" şi restul "împotrivă", astfel că toate aceste structuri ar trebui schimbate.
     "Sunt profund dezamăgit că de munca unei echipe de patru ani se alege, în acest fel, praful", a spus el, explicând că în CNA vor intra, contrar legii, reprezentanţi ai unor partide, şi nu reprezentanţi ai unor instituţii. "Eu nu am fost şi nu sunt membrul niciunui partid. În cazul în care vom deveni 13, urmează să mă gândesc dacă mai rămân sau nu la preşedinţia Consiliului", a spus Filip.
     Preşedintele CNA, Ralu Filip, a trimis, ieri, o scrisoare premierului Călin Popescu Tăriceanu în care îi explică de ce o ordonanţă de urgenţă care ar prevede creşterea numărului membrilor CNA de la 11 la 13 ar fi inoportună. De asemenea, Ralu Filip precizează în scrisoare că, în cazul în care demisia sa din funcţia de preşedinte al CNA ar rezolva aceste probleme, el ar fi dispus să facă acest pas.

     Mihai Tănăsescu susţine că, probabil, proiectul de buget pe anul viitor va fi trimis la timp Parlamentului, respectiv pe 15 octombrie, dar a precizat că PSD nu-l va vota dacă "situaţia va fi ca anul trecut, când nu s-a ţinut cont de părerea Parlamentului sau de structurile de cheltuieli care ar fi trebuit îmbunătăţite". El a criticat "lipsa de viziune şi profesionalism" a Guvernului în domeniul politicii fiscale bugetare, apreciind că "este inadmisibil ca, doar cu două luni şi jumătate înainte de finalul anului, bugetul să înregistreze un surplus de peste două miliarde de euro.
     Faptul că, lună de lună, bugetul înregistrează surplusuri, iar dl Vlădescu vine cu rectificări bugetare care să mărească deficitul arată că în interiorul Ministerului Finanţelor Publice nu se comunică sau avem de-a face cu o lipsă de perspectivă în zona politicii bugetare". Mihai Tănăsescu a apreciat că "managementul actualului Guvern este cel mai defectuos pe care l-a avut România". El i-a cerut premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, să prezinte un raport foarte clar asupra modului în care, în aceste două luni şi jumătate, cele peste două miliarde de euro vor fi cheltuiţi.
     "Risipa de final de an care s-a întâmplat în 2005 se va întâmpla, probabil, şi în 2006. Nu putem fi de acord cu acest comportament guvernamental. Managementul bugetar actual este cel mai defectuos pe care l-a avut vreodată România", a afirmat Tănăsescu. El a spus că, "dacă Guvernul este aşa de sigur că are bani foarte mulţi", ar putea să reducă, până la sfârşitul anului, cu încă două puncte procentuale, contribuţiile la asigurări sociale şi să continue micşorarea impozitării forţei de muncă. (Cornelia Drăghici)

* Editura GaramonD, 2004

     Balurile de la Cotroceni La Cotroceni nu se organizau numai baluri, ci şi diferite serbări în folosul anumitor societăţi de binefacere patronate de principesa Maria. De pildă, pe 21 mai 1901, parcul palatului a găzduit serbarea organizată de societăţile "Obolul" şi "Materna", festivitate ce a început cu o mare cavalcadă aranjată de Alexandru Davilla. "În parc - îşi amintea Eugen Buchman - se construiseră pavilioane decorate cu stofe colorate şi covoare, împodobite cu flori şi crengi de brad, în care doamnele din societate vindeau tot soiul de obiecte: în unele se găsea de mâncare şi băutură, în altele găseai ţigarete, flori, bomboane etc., iar în pavilionul cel mai mare şi mai elegant principesa oferea spre vânzare obiecte lucrate de mâna ei. (...) Intrarea în grădină era 20 de lei. Micii principi, în costum naţional, desfăceau cărţi poştale cu portretul lor iar principele Carol purta, cu un aer de mare importanţă, pe după gât, o geantă de piele doldora cu banii adunaţi de el".
     Marile baluri pe care le organiza perechea princiară dădeau farmec vieţii de la Cotroceni. Participau la aceste sindrofii selecte toţi reprezentaţii lumii bune a Bucureştiului acelei epoci. De pildă, pe 17 ianuarie 1902, între invitaţii familiei princiare s-au numărat: G. Filipescu, mareşalul Curţii Regale, membrii guvernului: D.A. Sturdza, P.S. Aurelian, Spiru Haret, Ionel Brătianu, B. Missir, ambasadorii tuturor ţărilor reprezentate la Bucureşti, Gheorghe Gr. Cantacuzino, generalul G. Manu, generalul I. Lahovary, Petre Carp, Alexandru Marghiloman, Mihai Pherekyde, Emanuel Băleanu, Jean Mitilineu, prinţul Leon Cantacuzino, Simona Lahovary, N. Butculescu, Barbu Catargi, Sabina Cantacuzino, Pia Brătianu, Dinu Brătianu, Alexandru Em. Lahovary, Constantin Bălăceanu, Alexandru Darvari, N. Filitti, Leon Mavrocordat, Dimitrie Olănescu, Ioan Berindey, George Assan, D. Alimănişteanu, Victor Babeş, Ion Cantacuzino, generalii Arion P. Warthiadi, C. Robescu, precum şi Charles Adolphe Cantacuzino, Jean Florescu, V. Soutzo, N. Hiott, Victor Antonescu, N. Cesianu, toţi însoţiţi de soţii sau fiice. Am dat numai o parte din numele participanţilor la balul de la Cotroceni pentru a vedea ce lume frecventa la 1900 palatul cuplului princiar Ferdinand şi Maria. (Narcis Dorin Ion - Castele, palate şi conace din România, 2003).

Mulţumim editurilor Garamond şi Fundaţiei Culturale Române
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.