| PORTRETUL DE AZI |
Hlestacov cu Ștefan
Bănică jr |
Teatrul de Comedie și-a deschis
stagiunea la Sala Mare cu premiera "Revizorul", de Gogol, în regia lui Horațiu
Mălăele. În rolul lui Ivan Alexandrovici Hlestacov joacă Ștefan Bănică jr.
Premiera de la Teatrul de Comedie a adus în sala de spectacol, laolaltă, actori,
politicieni, scriitori, critici și simpli spectatori. O sală caldă, pentru că este
știut publicul Comediei are o generozitate și o frumusețe aparte. Inspirată alegerea
directorului George Mihăiță de a deschide nouă stagiune, la Sala Mare, cu premiera
Revizorul, de Gogol, în regia lui Horațiu Mălăele. O piesă care a făcut înconjurul
lumii teatrale, iubită, deopotrivă, de regizori și de actori și mereu actuală, în
ciuda faptului că de la scrierea ei au trecut 131 de ani. La rândul ei lumea teatrală
românească a avut și are o apetență deosebită pentru acest text, având în vedere
că el s-a jucat prima oară în 1874, la Teatrul Național din Iași, iar de atunci au
existat nenumărate montări. Momentul cheie în istoria reprezentărilor acestui text
rămâne anul 1972, când la Teatrul Bulandra, Lucian Pintilie îl punea în scenă,
spectacol interzis de cenzura comunistă. Horațiu Mălăele, profund impresionant de
spectacolul lui Pintilie, a hotărât că, într-o bună zi, va avea propria lui viziune
regizorală. A fost nevoie de acumularea unei extraordinare experiențe actoricești și
de apropierea față de marile texte ale dramaturgiei clasice rusești, pentru a putea
ajunge astăzi să aibă propriul comentariu asupra universului gogolian. Pentru rolul
titular, Ivan Alexandrovici Hlestacov, funcționar din Petersburg, Horațiu l-a ales pe
Ștefan Bănică jr. În fapt, putem vorbi de o revenire a lui Ștefan Bănică jr. pe
scena Comediei, unde nu l-am mai văzut de la spectacolul A douăsprezecea noapte, în
regia lui Gelu Colceag. Indiscutabil, Ștefan Bănică jr. are carismă, umor,
expresivitate, dar ceva nu funcționează perfect în relația lui cu celelalte personaje.
Mărturisesc faptul că mi se pare mult mai potrivit Ștefan Bănică jr. în muzicalul
Chicago, unde face un rol extraordinar, decât în piesa lui Gogol. Stăpânește foarte
bine replicile, dar senzația este că se află cumva în afara personajului. Poate că
reprezentațiile care vor urma vor face să dispară această impresie a unui decalaj fin
între actor și rol. |
Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro |
 |
| "Marele eveniment, căruia statul român i-a
dedicat fonduri, un demnitar specializat și trei zile de mobilizare oficială, s-a stins
o dată cu rumoarea ultimelor aeronave prezidențiale decolate de pe Otopeni. Putem ca
atare sintetiza, cu mintea limpede, cele petrecute săptămâna trecută, la București.
Aș începe prin a rezuma mesajele vehiculate cu prilejul; reuniunii: 1) Francofonia
furnizează liantul acelei comunități lingvistice menite să ofere o alternativă
(multi)culturală la <<supremația anglo-americană>>
din așa-numitul McWorld. 2. OIF (Organizația Internațională a Francofoniei) are
mandatul de a promova o agendă focalizată pe solidaritate, depășirea <<fracturii
digitale>> Nord-Sud și dezvoltare durabilă. 3. E
imperativ să relansăm parteneriatul româno-francez, pentru că intrăm în Uniunea
Europeană, unde vom avea nevoie de aliați cât mai puternici. 4. Se cuvine să ne
împrospătăm memoria colectivă, recunoscând (fără complexe) faptul că - de la
Napoleon al III-lea până la Jacques Chirac - Franța s-a comportat ca o <<soră
mai mare>>, interesată de unitatea, modernizarea și
inserția României în familia democrațiilor occidentale". Teodor
Baconsky ("Cotidianul", 6 octombrie 2006) |
Muzeul
Țăranului Român la centenar |
| Înființat în 1906, Muzeul Țăranului Român a
fost revigorat la începutul anilor '90 de regretații Horia Bernea și Irina Nicolau.
Astăzi, la centenar, directorul muzeului, Vintilă Mihăilescu face un bilanț al
activității de cercetare etnografică. Toată luna octombrie este dedicată acestei
sărbători, printr-o serie de expoziții, colocvii, lansări de carte și DVD, care vor
culmina cu o petrecere alături de prietenii muzeului. Primul eveniment inclus pe agenda
sărbătorii este Colocviul cu tema "Muzee și societate", care a început ieri,
și continuă astăzi și mâine. Sunt analizate rolul muzeelor în schimbările de
mentalitate colectivă, precum și procesul negocierii dintre nevoile publicului și
oferta educativă a instituțiilor. De asemenea, sunt aduse în discuție și modurile de
eficientizare a activităților culturale și comerciale. În cadrul acestei manifestări
are loc și decernarea ordinului Meritul Cultural în grad de mare Ofițer pentru
promovarea culturii, conferit muzeului de președintele Traian Băsescu. Urmează, luni, 9
octombrie, vernisajul expoziției suedeze "Raoul Wallenberg - One man can make a
difference". În cadrul acestei expoziții, publicul va putea afla povestea lui Raoul
Wallenberg, diplomatul suedez, care a salvat viața a mii de evrei în Budapesta, în
perioada ultimei etape a ocupației naziste din Ungaria. (Mariana Criș) |
Klaus Werner
Johannis are invitați la Sibiu |
Astăzi, primarul orașului Sibiu, Klaus Werner
Johannis lansează, în prezența lui Sergiu Nistor, comisar șef al Programului
"Sibiu - Capitala Culturală Europeană - 2007", regizorului Lucian Georgescu,
și a multor altor personalități, Campania de promovare a programului.
Are loc o prezentare detaliată a programului, precum și vizite
la obiectivele renovate din centrul vechi al Sibiului. (I.B.) |
Varujan Vosganian
conferențiază la TNB |
| Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România,
poetul și omul politic Varujan Vosganian va conferenția, mâine, la ora 11.00, la Sala
Atelier a Naționalului bucureștean. Tema va fi "Elite și contra elite în România
tranziției". Acest discur este inclus în cadrul Conferințelor TNB. Varujan
Vosganian a fost distins, anul acesta, cu Premiul Academiei Române. (M.C.) |
Mihai Marinescu
ne invită la premieră |
Mâine seară, la ora 19.00, se deschide stagiunea
și la Teatrul Foarte Mic. Publicul poate viziona premiera Crize, în regia lui Traian
Șoimu. Tânărul regizor aduce în fața spectatorilor textul dramaturgului brașovean
Mihai Ignat, câștigător al Premiului Teatrului Radiofonic al BBC. Mihai Marinescu
joacă alături de Costina Ciuciulică.
Spectacolul este produs în parteneriat cu Divrician Art. (I.B.) |
 |
"Oskar
Pastior nu mai vine la Frankfurt" și
"Luminița, mon amour" |
Oskar Pastior nu mai vine
la Frankfurt
O veste tristă ne-a parvenit de la Târgul Internațional de
Carte de la Frankfurt. Marele poet, de origine română, Oscar Pastior, la vârsta de 69
de ani, a încetat din viață, așa cum a anunțat Editura Hanser din München. Poetul
trebuia să vină la târg, unde urma să citească dintr-un ciclu de texte scris
împreună cu Herta Müller. Nu de mult, cei doi au vizitat lagărul din Ucraina, unde
poetul fusese deportat odată cu invazia sovietică de la noi. Textele s-au născut în
urma acestei călătorii și reflectau experiențele unui om deposedat de libertate. Peste
două săptămâni Pastior urma să fie distins cu cel mai important premiu literar
german, Premiul "Georg Buchner"Luminița, mon amour
Ieri, la Librăria Cărturești, Cezar Paul-Bădescu și-a lansat
romanul Luminița, mon amour, apărut la Editura Polirom, în colecția
"Ego.Proză" și cu o prefață de Paul Cernat. La lansare au participat autorul
și criticii Luminița Marcu și Paul Cernat. "Ne aflăm în fața unei noi
autoficțiuni. El tinde, în mod deliberat, spre un grad zero al ficționalității,
împotriva oricărei literaturizări fandosite, pariind pe firescul integral și pe
franchețea asumării până la capăt a penibilului. Roman de dragoste și de familie,
roman psihedelic al nevrozelor lumii de azi, roman <<religios>>,
cartea răstoarnă totul într-o extrem de crudă autoparodie existențială" - a
spus Paul Cernat. Prețul cărții este de 17.95 RON. |
Mariana Cris
mariana.cris@azi.ro |
|