România şi Bulgaria trebuie să acţioneze atent pentru a nu rata oportunitatea de a obţine beneficii economice pe termen lung de pe urma statutului de membru al Uniunii Europene, apreciază economistul Francesca Pissarides, oficial al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), citat de Reuters.

     Aderarea va favoriza creşterea investiţiilor străine şi a volumului fondurilor europene atrase de cele două ţări, dar autorităţile de la Bucureşti şi cele de la Sofia trebuie să implementeze o serie de reforme structurale mai avansate pentru a asigura menţinerea unui ritm susţinut de creştere a competitivităţii şi a productivi-tăţii.
     Principala problemă este dacă cele două ţări înţeleg că momentul aderării nu reprezintă sfârşitul drumului, ci tocmai începutul, apreciază Pissarides.
     România şi Bulgaria nu au devenit membri UE în 2004, când blocul european a început procesul de extindere către estul continentului, din cauza ritmului lent de implementare a reformelor, dar eforturile de restructurare s-au accelerat în ultimii ani.
     Pissarides a afirmat că atât România, cât şi Bulgaria, trebuie să se concentreze asupra reducerii birocraţiei, deschiderii pieţei muncii şi a sectorului financiar, domenii în care solicitările autorităţilor europene privind reformele necesare înainte de aderare nu au fost foarte stricte.
     "Problema este dacă cele două state înţeleg nevoia de a promova în continuare politici pentru reformă şi simplificarea mediului de afaceri", a afirmat reprezentantul BERD. Cele două ţări trebuie să respecte recomandările autorităţilor de la Bruxelles imediat după aderare, pentru a evita reducerea fondurilor europene alocate celor două ţări. De asemenea, trebuie să promoveze în continuare reforme menite să contribuie la scăderea corupţiei, în zonele de activitate unde astfel de măsuri sunt necesare, pentru a asigura menţinerea ritmului rapid de dezvoltare.
     Economia României este estimată să crească cu 6,5% anul acesta, în timp ce economia bulgară va avansa cu 5,5%. Produsul Intern Brut al celor două state a crescut cu 4,1% şi, respectiv, 5,5% în 2005.
     Pissarides a afirmat că Guvernul român trebuie să fie prudent în domeniul fiscalităţii în anii următori, oferind băncii centrale suficient spaţiu de acţiune pentru a combate inflaţia. Economistul BERD anticipează că inflaţia se va situa în jurul nivelului de 6% la sfârşitul acestui an, la limita superioară a intervalului ţintit de banca centrală, de 4-6%.
     Deficitul extern reprezintă în continuare punctul cel mai vulnerabil atât pentru economia română, cât şi pentru cea bulgară, în opinia BERD. Potrivit estimărilor instituţiei europene, deficitul de cont curent al României va avansa la 11,2 miliarde de dolari anul acesta, în timp ce deficitul de cont curent al Bulgariei este estimat la 15% din PIB.
     Până la sfârşitul anului trecut, BERD (înfiinţată în 1991 pentru sprijinirea investiţiilor în statele foste comuniste) a finanţat aproape 200 de proiecte în România şi Bulgaria, cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro.