Preşedintele rus, Valdimir Putin, i-a asigurat pe omologul său francez, Jacques Chirac, şi pe cancelarul german, Angela Merkel, că grupul Gazprom rămâne un furnizor de gaze naturale pe care consumatorii europeni se pot baza.

     După încheierea summitului trilateral desfăşurat sâmbătă, în localitatea franceză Compiegne, Putin a făcut un anunţ care a fost, cu siguranţă, pe placul cancelarului german. Angela Merkel se arătase interesată de posibilitatea ca o parte gazului din zăcământul Ştokman să fie "reorientat spre pieţele europene". "Gazprom ia, acum, în considerare această posibilitate, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată în viitorul apropiat. Dacă, în prezent, Rusia exportă aproape 55 miliarde de metri cubi de gaze naturale către Germania, livrările provenind numai de la Ştokman s-ar putea plasa în intervalul 25-45 miliarde de metri cubi", a declarat Vladimir Putin. Având rezerve 3,5 trilioane metri cubi de gaz, Ştokman va fi folosit, în primul rând, pentru alimentarea cu gaz natural lichefiat a Statelor Unite, precizează Associated Press. Proiectul va costa aproape 16 miliarde de euro şi va deveni operaţional în 2010-2011. Printre companiile cu care Gazprom intenţionează să se asocieze în vederea exploatării zăcământului se numără Total (Franţa), Chevron Corp., ConocoPhillips (SUA), Statoil ASA şi Norsk Hydro ASA (Norvegia).
     Aproximativ 30% din necesarul de gaze naturale al Uniunii Europene este furnizat de compania Gazprom. La începutul anului, între gigantul rus şi autorităţile ucrainene a izbucnit un conflict în urma căruia au avut de suferit şi consumatorii europeni, dar Putin a promis că situaţia nu se va mai repeta. De altfel, atât Angela Merkel, cât şi Jacques Chirac au apreciat că discuţiile cu Putin pe tema securităţii energetice au fost productive. Pe agenda convorbirilor dintre cei trei lideri s-au mai aflat, conform BBC, implicarea Rusiei în concernul EADS, situaţia din Liban şi negocierile cu Teheranul în vederea soluţionării pe cale diplomatică a problemei programului nuclear iranian.

Proiectul Sahalin-2, în impas
     Premierul olandez, Jan Peter Balkenende, i-a telefonat, săptămâna trecută, preşedintelui rus pentru a solicita explicaţii în legătură cu poziţia dură adoptată de Moscova privind proiectul de petrol şi gaze Sahalin-2, operat de compania Royal Dutch Shell. Rusia a retras permisele ecologice acordate companiei Shell pentru exploatarea zăcămintelor din insula Sahalin, după ce compania a dublat estimarea privind costul proiectului, la 20 de miliarde de dolari. Grupul anglo-olandez Shell, care deţine 55% din proiectul Sahalin-2, a anunţat că anularea aprobărilor semnifică noi întârzieri ale livrărilor de gaze lichefiate către Japonia şi Statele Unite, precum şi costuri suplimentare. Balkenende şi Putin au convenit ca firmele implicate şi autorităţile ruse să rămână în contact direct şi să încerce să găsească o soluţie.
     Măsurile întreprinse de Rusia au îngrijorat şi Japonia, care urmează să fie un client important pentru gazele lichefiate produse de Sahalin-2. Două companii nipone, Mitsui şi Mitsubishi, sunt partenerii minoritari ai Shell în proiectul din insula Sahalin, situată în Oceanul Pacific, la nord de Japonia. Autorităţile ruse afirmă însă că nu vor tolera majorarea costurilor în proiectele Sahalin -1, operat de compania americană Exxon, şi Sahalin-2, deoarece Rusia va obţine venituri în urma acestora abia după acoperirea cheltuielilor. Conform mai multor analişti, intransigenţa Rusiei faţă de proiectele de acest tip face parte din strategia preşedintelui Vladimir Putin de a recăpăta controlul asupra sectorului energetic, care a contribuit la redresarea economiei ruse după venirea sa la putere, în anul 2000. Se pare că Rusia nu va merge atât de departe încât să retragă licenţa Shell de operare a Sahalin -2, dar compania ar putea fi nevoită să suporte o parte din costuri. Shell a anunţat că are încredere că Rusia va aproba noul buget, majorat de creşterea costului metalelor şi al forţei de muncă, precum şi de aprecierea rublei.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Circa 40.000 de persoane au protestat în piaţa Parlamentului din Budapesta, după o săptămână întreagă de demonstraţii în care au cerut demisia premierului socialist. "Protestele noastre nu vor înceta până când Guvernul nu-şi va prezenta demisia", a declarat Tomas Molnar, organizator al mitingului. "Vrem să înlăturăm de la putere actualul guvern postcomunist", a adăugat el. În pofida amplorii mitingului şi a temerilor legate de participarea la acesta a extremiştilor de extremă dreapta, demonstraţia nu a fost marcată de incidente violente, aşa cum s-a întâmplat în cursul săptămânii trecute.
     Analiştii susţin însă că Ferenc Gyurcsany ar putea supravieţui celei mai grave crize cu care s-a confruntat Ungaria în ultimii doi ani şi că guvernul ar putea menţine reformele bugetare care au fost susţinute de Comisia Europeană. Gyurcsany a declarat că va rămâne la guvernare şi că va aplica o dureroasă creştere a taxelor şi o reducere a cheltuielilor bugetare, care au dus la scăderea la 25 la sută a popularităţii Executivului, faţă de 40 la sută la alegerile din aprilie.

Instabilitatea politică nu anulează progresele
     Demonstraţiile antiguvernamentale din Ungaria, naţionaliştii aflaţi la putere în Slovacia, destrămarea coaliţiei din Polonia şi lipsa unui guvern viabil în Republica Cehă, după alegerile din iunie, nu vor anula progresele înregistrate de la căderea comunismului, consideră analiştii citaţi de Reuters. Efectul negativ al instabilităţii politice din Europa Centrală va fi compensat de ritmul accelerat de dezvoltare economică şi apartenenţa la Uniunea Europeană. "Regiunea nu va avea de suferit în mod dramatic. Avansul economic se va menţine ridicat, deşi poate nu la fel ca până acum", a declarat Olivier Desbarres, economist la Credit Suisse Londra.
     În ultimul an, primele alegeri generale care au avut loc în Europa Centrală după aderare, în 2004, au adus la putere guverne instabile, puţin angajate să continue reformele solicitate de autorităţile de la Bruxelles. Economiile din regiune continuă să beneficieze însă de reformele aplicate pentru aderarea la blocul comunitar, precum şi de investiţiile în valoare de miliarde de dolari atrase după intrarea în UE.
     Slovacia, care a devenit rapid unul dintre cei mai importanţi producători de automobile din lume, va consemna în acest an o creştere economică de 6,7% şi de 7% în 2007, în pofida venirii la putere a unei coaliţii care reuneşte partide de stânga şi naţionalişti, care a îngrijorat unii investitori. Toate statele nou venite în UE s-au angajat, în tratatele de aderare, să aplice reforme fiscale care să permită adoptarea monedei unice, deşi nu sunt obligate să respecte un anumit termen.

     Comisia Europeană va confirma cel mai probabil mâine aderarea României şi Bulgariei la UE în 2007, dar va lăsa să planeze ameninţarea "clauzelor de salvgardare" potrivit căreia cele două ţări ar fi excluse de la anumite politici europene, în domeniile în care acestea înregistrează încă întârzieri, a comentat AFP.

     Comisia Europeană se va pronunţa, oficial, în raportul prezentat mâine la Strasbourg în faţa Parlamentului European, la ora 15.00 (ora 16.00 la Bucureşti), asupra datei aderării la UE a României şi Bulgariei, decizia Executivului comunitar având la bază criterii tehnice completate cu calcule politice. Proiectul a fost transmis, vineri, pentru dezbateri între membrii de rang înalt ai Comisiei Europene, precizează Reuters, care a obţinut o copie a documentului. Executivul comunitar va propune obiective ale reformelor care trebuie îndeplinite de România şi Bulgaria pentru a evita aplicarea de sancţiuni după aderarea lor la UE, precizează raportul.
     Tratatul de aderare, semnat de cele două ţări în aprilie 2005, prevede trei clauze de salvgardare care pot fi activate timp de până la trei ani după integrare. Clauza "justiţie şi afaceri interne" este cea mai susceptibilă să fie aplicată, ambele state trebuind să depună încă eforturi, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. De asemenea, potrivit BBC, ambele state vor avea o măsură de salvgardare privind pesta porcină ceea ce ar putea să determine UE să menţină embargoul în vigoare asupra cărnii şi produselor din carne de porc din respectivele state. Această clauză poate fi activată de Comisie din proprie iniţiativă sau la cererea unei ţări membre, fără consultarea celorlalţi membri UE. Tratatul prevede şi o "clauză economică generală" care să contracareze orice tip de dificultate economică generată de integrarea României şi Bulgariei.

Mai puţine probleme pentru Bucureşti
     Potrivit raportului de mâine, citat de BBC, România are mai puţine sarcini de îndeplinit decât Bulgaria, dar chiar şi după 1 ianuarie, cele două ţări vor fi ţinute sub supraveghere ca nicio altă ţară membră. Cu toate acestea, raportul evidenţiază o serie de domenii problematice "unde Comisia va iniţia măsurile adecvate pentru a asigura funcţionarea corectă a Uniunii dacă cele două ţări nu iau măsuri corective imediate". Dar dacă Bulgariei i se cer "acţiuni imediate şi noi eforturi", România trebuie să arate doar "noi eforturi." Pentru a semnala diferenţele dintre cele două ţări în domeniul cheie al justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, raportul stabileşte şase obiective -- aşa numite "benchmarks" -- pentru Bulgaria, şi doar patru pentru România.
     În primul rând, mai multă transparenţă în funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, unde raportul remarcă din nou potenţiale conflicte de interese în cazul anumitor membri. Apoi, înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea investigaţiilor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt şi combaterea corupţiei la nivelul administraţiei locale. Raportul notează pe de altă parte că investigaţiile DNA au continuat să sporească în cantitate şi calitate, dar cere voinţă politică mai clară pentru a face recentele progrese ireversibile, în special la nivelul parlamentului. România şi Bulgaria vor face un prim raport asupra progreselor până la 31 martie 2007, dar Comisia va face propria sa monitorizare, numită eufemistic "mecanism de asistenţă şi verificare", care se va solda cu un raport către Parlamentul European şi statele membre până în iunie.

Extinderea va fi suspendată
     . "Cred că în viitorul apropiat, nu ne vom mai permite să facem promisiuni ferme în ceea ce priveşte noi aderări", a declarat Merkel la un forum referitor la viitorul Europei, desfăşurat la Berlin, făcând referire explicită la ţările din Balcani şi la Ucraina. Reafirmând că susţine mai degrabă integrarea statelor membre decât un nou val de extindere, conservatoarea Angela Merkel, a cărei ţară va asigura preşedinţia UE în primul semestru al anului 2007, a primit sprijinul lui Barroso, prezent şi el la forumul organizat de Fundaţia Bertelsmann. "Contururile din interiorul şi din exteriorul Europei trebuie să fie mai clare", pentru ca UE să fie "capabilă să funcţioneze" şi să facă faţă concurenţei, a subliniat Merkel. "Orice nou val de extindere al UE, după integrarea Bulgariei şi a României, va depinde de refacerea instituţională", a subliniat, la rândul său Jose Manuel Durao Barroso.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

     Sistemul pe bază de puncte va fi asemănător celui folosit în cazul imigranţilor din afara ţărilor UE şi va recompensa calificarea profesională şi experienţa în câmpul muncii, precizează publicaţia.
     Oficiali din cadrul Partidului Laburist au declarat că Reid (foto) este decis să arate că guvernul "adoptă măsuri dure" împotriva imigraţiei, pe fondul temerilor opiniei publice cu privire la valul de muncitori care vor imigra în Marea Britanie după aderarea României şi Bulgariei la UE.
     Militanţii antiimigraţie au salutat iniţiativa restricţionării numărului de imigranţi cărora li se va permite să muncească în Marea Britanie ca pe "o dovadă de bun simţ".
     Organizaţia Migration Watch UK, care militează împotriva imigraţiei în masă, preconizează că circa 300.000 de români şi bulgari vor pleca în Marea Britanie în primele 20 de luni de la aderare, dacă accesul pe piaţa muncii nu va fi limitat, subliniază The Sunday Telegraph.
     Reid a menţionat, într-un discurs, rostit săptămâna trecută la conferinţa anuală a Asociaţiei Superintendenţilor de Poliţie, desfăşurată la Chester, că ar putea impune restricţii.
     "Pe măsură ce migraţia globală sporeşte iar UE continuă să se extindă, trebuie să ne pregătim pentru noi provocări - inclusiv în domeniul poliţienesc", a afirmat el. "Iată de ce trebuie să tratăm problema imigraţiei cu mare atenţie, inclusiv în virtutea viitoarei decizii referitoare la (aderarea) României şi Bulgariei", a adăugat ministrul, citat de Sunday Telegraph.
     Ambasadorul României la Londra, Dan Ghibernea, a declarat însă că "numai 5.000 până la 7.000" de muncitori vor veni în Marea Britanie din România, în primele 20 de luni de la aderare, precizează publicaţia.