| UDMR susține autonomia
Ținutului Secuiesc |
UDMR folosește fiecare prilej pentru a-și
atinge țelurile. În contextul apropiatei aderări a României în Uniunea Europeană și
al subiectelor conexe pe această temă, UDMR plusează.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Miercurea Ciuc, la
inițiativa UDMR, primarii și viceprimarii maghiari din Ținutul Secuiesc au adoptat
Declarația de intenție privind obținerea prin mijloace legale a formelor de autonomie
cuprinse în programul UDMR, incluzând și autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.
Participanții au decis înființarea Uniunii pentru Ținutul
Secuiesc și urgentarea creării Regiunii de Dezvoltare a Ținutului Secuiesc, în
conformitate cu criteriile Uniunii Europene. Toți aleșii locali susțin proiectul de
lege al Statutului minorităților naționale, care facilitează exercitarea principiului
autonomiei culturale.
Președintele UDMR Marko Bela a spus că autonomia teritorială
ar permite celor din Ținutul Secuiesc să-și hotărască propria soartă și "ar
face posibil ca limba maternă să devină o limbă oficială regională, ca unitățile
regionale să aibă libertatea care să le permită elaborarea propriilor
competențe".
Pașii premergători federalizării indicați de liderul UDMR
sunt schimbarea cadrului legislativ românesc, dar și a Constituției. Marko Bela și-a
nuanțat însă afirmațiile exprimându-și îndoiala că actualul Parlament ar putea să
modifice Constituția, pentru că este nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari,
iar în cele mai multe cazuri nu reușesc să întrunească jumătate plus unu la
moțiunile simple.
Președintele UDMR și-a exprimat speranța că după 1 ianuarie
2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, acest deziderat va deveni
posibil, pornind de la modelele de autonomie existente deja în UE.
Marko Bela a propus, în demersul obținerii autonomiei,
înființarea Asociației Administrației Publice din Secuime și a unui Consiliu de
Coordonare, care să susțină orice inițiativă în urgentarea descentralizării.
Președintele Uniunii a făcut apel la unitate pentru toți cei
care se află acum în afara UDMR și le-a cerut celor din Secuime să își creeze
imagini-simbol. "Cei care intră în această zonă trebuie să vadă, și prin
simboluri iconice unice, că au intrat în Secuime", a declarat Marko Bela.
Acesta i-a îndemnat pe aleșii locali să folosească la maximum
în acest sens cei doi ani de mandat care le-au mai rămas.
Reacții amestecate
Reacția clasei politice a fost nuanțată și ea în funcție de
cât de mult are nevoie fiecare de UDMR. Coaliția aflată la putere a reacționat în mod
distorsionat. Ținând cont că e nevoie de voturile UDMR pentru adoptarea proiectului
privind înființarea Agenției Naționale pentru Integritate, dar și de votul
reprezentantului Uniunii în favoarea intrării PD în Partidul Popularilor Europeni,
liberalii și democrații nu și-au folosit decât "trompetele de serviciu",
ulterior putând să declare că aceștia au vorbit în nume propriu.
Președintele Organizației București a PNL, Ludovic Orban,
consideră că dorința aleșilor locali ai UDMR de a obține autonomia Ținutului
Secuiesc "excede cadrul instituțional". El a declarat că în Constituție sunt
prevăzute doar formele de asigurare a autonomiei locale.
Democratul Daniel Buda consideră că declarațiile liderului
UDMR sunt descalificante și incompatibile cu poziția acestuia în Guvern, iar colegul
său de partid Cezar Preda spune că afirmațiile lui Marko Bela confirmă duplicitatea
partenerilor de guvernare.
Cel mai vehement a fost vicepreședintele PC, Mircea Chelaru,
care a cerut demisia din Guvern a lui Marko Bela. Dinspre Palate nu a venit nici o
reacție. Nici președintele Traian Băsescu și nici premierul Călin Popescu Tăriceanu
parcă nici n-au auzit de declarațiile liderului UDMR.
Liderul UDMR, Marko Bela, a afirmat că autonomia
teritorială presupune automat folosirea limbii maghiare ca limbă regională oficială.
Președintele UDMR a declarat la reuniune că maghiarii din România nu trebuie să mai
privească cu speranță nici către Budapesta, nici către București, și că singura
soluție pentru problemele lor este cea a autonomiei. El a precizat că autonomia
teritorială face parte din programul politic al UDMR și ea se va înfăptui în Ținutul
Secuiesc. Este pentru prima dată când liderul UDMR vorbește atât de tranșant despre
autonomie. Până acum se vorbea despre autonomia culturală și, doar neoficial, despre
cea teritorială. |
Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro |
Tăcere suspectă la vârf |
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, consideră "suspectă"
tăcerea Guvernului și a președintelui Traian Băsescu față de afirmațiile
"deosebit de grave" făcute de vicepremierul Marko Bela cu privire la autonomia
teritorială a Ținutului Secuiesc și cere Executivului o reacție.
"Guvernul nu a avut nici o reacție oficială în această
privință. PSD solicită Guvernului să precizeze dacă afirmațiile vicepremierului
Marko Bela sunt însușite de către Executiv și dacă această decizie reprezintă
prețul rămânerii la putere și al stabilității", a declarat, ieri, Cristian
Diaconescu.
"Îl întrebăm și pe președintele Traian Băsescu dacă,
în calitatea sa de garant al Constituției, vede ce face actuala guvernare și dacă nu
cumva, prin această pasivitate inacceptabilă, nu face altceva decât să minimalizeze
efectele declarației lui Marko Bela", a mai spus Diaconescu.
Purtătorul de cuvânt al PSD consideră că persoanele
aparținând minorităților naționale au destule drepturi și libertăți în România,
iar afirmațiile lui Marko Bela merg împotriva sensului european al protecției
drepturilor acestor persoane. |
UDMR se află în criză |
Președintele PIN, deputatul Cozmin Gușă, a apreciat, ieri, într-o conferință de
presă, că UDMR este un partid în criză, care contraatacă pe criterii etnice,
menționând, în acest context, "problemele" pe care liderii UDMR le au cu
Securitatea.
"Toți politicienii români, în frunte cu cei de la
guvernare, trebuiau să se căineze cum se căinează zilele astea legat de UDMR acum un
an, când le-am trimis scrisori personale tuturor președinților acestor partide
atenționându-i asupra intențiilor UDMR. Era vorba de Legea statutului minorităților
și tendințele clare din acea lege și din Statutul UDMR legate de autonomia
etnică", a declarat Gușă.
"Domnul Tăriceanu s-a făcut că nu știe nimic și a
înaintat acea lege ca pe un proiect al Guvernului. Domnul Boc, într-un final dramatic, a
spus câteva lucruri, dar mai din vârful buzelor, iar domnul Voiculescu a ignorat
scrisoarea pe care i-am trimis-o. PSD, de asemenea, nu a făcut nimic și despre PRM nu
vorbesc pentru că aici este vorba despre credibilitate și despre partide
responsabile", a spus deputatul PIN. |
Scheele, România și
francofonia |
|
România are, probabil, o imagine mai bună în Africa. Este mai bine privită acolo
decât în restul Europei". Aceste afirmații îi aparțin lui Jonathan Scheele,
șeful Delegației Comisiei Europene la București. Potrivit agenției NewsIn, Scheele a
făcut aceste declarații cu ocazia unui vernisaj de artă plastică din Senegal. Șeful
Delegației Comisiei Europene a mai afirmat că deși este foarte trist, aceasta este
realitatea cu care se confruntă țara noastră. Pe de altă parte, Jonathan Scheele a
apreciat nivelul cultural al țării noastre. "Dacă ar fi fost vorba doar despre
nivelul cultural, România ar fi fost membră a Uniunii Europene de mulți ani", a
spus Scheele, citat de NewsIn. |
Așteptând numirile la SRI
și SIE |
|
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, într-o conferință
de presă, că viitorii șefi ai SRI și SIE trebuie să lucreze bine cu instituțiile
similare din UE și NATO. Diaconescu este de părere că nu contează foarte mult dacă
viitorii șefi ai serviciilor secrete din România sunt militari de carieră sau civili.
"Important este să fie persoane autonome, care să știe să colaboreze foarte bine
cu instituțiile similare din Uniunea Europeană și NATO", a precizat Diaconescu. El
este de părere că cele două instituții vizate, SRI și SIE, au nevoie de
profesioniști adevărați la conducere. Președintele Traian Băsescu va desemna,
totuși, militari la șefia SRI și SIE, favoriți pentru ocuparea posturilor de directori
fiind actualii interimari, Florian Coldea și Silviu Predoiu, au declarat, pentru
MEDIAFAX, surse din PD. Aceleași surse au precizat că președintele nu a dorit să
nominalizeze oameni politici, pentru a arăta că nu se mai poate vorbi despre influența
factorului politic asupra serviciilor de informații. Sursele citate au mai precizat că
fie președintele va alege varianta unor negocieri secrete cu liderii PNL, PSD și UDMR,
fie chiar cei nominalizați vor trebui să convingă personal șefii respectivelor
formațiuni, pentru a se asigura că vor fi numiți în funcții. |
Referendum intern la PSD |
|
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, că formațiunea sa
pregătește un referendum intern cu două teme clare: oferta politică pentru alegeri și
echipa cu care se va prezenta în fața electoratului. Diaconescu este de părere că sunt
foarte multe elemente concrete, care țin de modul în care PSD se va raporta față de
politicile publice, dând ca exemplu punctul de vedere al partidului de a se amâna
programul de dezvoltare a infrastructurii naționale în favoarea creșterii nivelului de
asistență socială pentru persoanele cu venituri foarte mici. "Toate acest lucruri
care vor fi puse în dezbaterea internă a partidului fac parte din pregătirea viitorului
Congres al PSD", a mai spus Diaconescu. |
Soluția lui Talpeș |
|
Senatorul Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului de Informații Externe, susține că,
pentru democrația românească, este oportună numirea unor civili la conducerea SRI și
SIE. "Ca membru al NATO și al UE, România nu poate trimite un ofițer la reuniuni
unde vin profesori universitari, specialiști în geopolitică și geostrategie. Ofițerul
este un specialist în tehnicile spionajului, nu are ce căuta la astel de
întâlniri", este de părere Talpeș. Mai mult, în opinia sa, ar trebui aplicat
modelul german, unde în fruntea serviciului de securitate intern este numit un civil din
partea opoziției politice, astfel nemaiexistând suspiciuni că acesta ar acționa la
comanda partidului aflat la putere. (A.M. PRESS) |
|