Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lângă noi
Opinia ta contează
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Sănătate
Dacă
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

UDMR susține autonomia Ținutului Secuiesc

     UDMR folosește fiecare prilej pentru a-și atinge țelurile. În contextul apropiatei aderări a României în Uniunea Europeană și al subiectelor conexe pe această temă, UDMR plusează.

     La sfârșitul săptămânii trecute, la Miercurea Ciuc, la inițiativa UDMR, primarii și viceprimarii maghiari din Ținutul Secuiesc au adoptat Declarația de intenție privind obținerea prin mijloace legale a formelor de autonomie cuprinse în programul UDMR, incluzând și autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.
     Participanții au decis înființarea Uniunii pentru Ținutul Secuiesc și urgentarea creării Regiunii de Dezvoltare a Ținutului Secuiesc, în conformitate cu criteriile Uniunii Europene. Toți aleșii locali susțin proiectul de lege al Statutului minorităților naționale, care facilitează exercitarea principiului autonomiei culturale.
     Președintele UDMR Marko Bela a spus că autonomia teritorială ar permite celor din Ținutul Secuiesc să-și hotărască propria soartă și "ar face posibil ca limba maternă să devină o limbă oficială regională, ca unitățile regionale să aibă libertatea care să le permită elaborarea propriilor competențe".
     Pașii premergători federalizării indicați de liderul UDMR sunt schimbarea cadrului legislativ românesc, dar și a Constituției. Marko Bela și-a nuanțat însă afirmațiile exprimându-și îndoiala că actualul Parlament ar putea să modifice Constituția, pentru că este nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari, iar în cele mai multe cazuri nu reușesc să întrunească jumătate plus unu la moțiunile simple.
     Președintele UDMR și-a exprimat speranța că după 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, acest deziderat va deveni posibil, pornind de la modelele de autonomie existente deja în UE.
     Marko Bela a propus, în demersul obținerii autonomiei, înființarea Asociației Administrației Publice din Secuime și a unui Consiliu de Coordonare, care să susțină orice inițiativă în urgentarea descentralizării.
     Președintele Uniunii a făcut apel la unitate pentru toți cei care se află acum în afara UDMR și le-a cerut celor din Secuime să își creeze imagini-simbol. "Cei care intră în această zonă trebuie să vadă, și prin simboluri iconice unice, că au intrat în Secuime", a declarat Marko Bela.
     Acesta i-a îndemnat pe aleșii locali să folosească la maximum în acest sens cei doi ani de mandat care le-au mai rămas.

Reacții amestecate
     Reacția clasei politice a fost nuanțată și ea în funcție de cât de mult are nevoie fiecare de UDMR. Coaliția aflată la putere a reacționat în mod distorsionat. Ținând cont că e nevoie de voturile UDMR pentru adoptarea proiectului privind înființarea Agenției Naționale pentru Integritate, dar și de votul reprezentantului Uniunii în favoarea intrării PD în Partidul Popularilor Europeni, liberalii și democrații nu și-au folosit decât "trompetele de serviciu", ulterior putând să declare că aceștia au vorbit în nume propriu.
     Președintele Organizației București a PNL, Ludovic Orban, consideră că dorința aleșilor locali ai UDMR de a obține autonomia Ținutului Secuiesc "excede cadrul instituțional". El a declarat că în Constituție sunt prevăzute doar formele de asigurare a autonomiei locale.
     Democratul Daniel Buda consideră că declarațiile liderului UDMR sunt descalificante și incompatibile cu poziția acestuia în Guvern, iar colegul său de partid Cezar Preda spune că afirmațiile lui Marko Bela confirmă duplicitatea partenerilor de guvernare.
     Cel mai vehement a fost vicepreședintele PC, Mircea Chelaru, care a cerut demisia din Guvern a lui Marko Bela. Dinspre Palate nu a venit nici o reacție. Nici președintele Traian Băsescu și nici premierul Călin Popescu Tăriceanu parcă nici n-au auzit de declarațiile liderului UDMR.

     Liderul UDMR, Marko Bela, a afirmat că autonomia teritorială presupune automat folosirea limbii maghiare ca limbă regională oficială. Președintele UDMR a declarat la reuniune că maghiarii din România nu trebuie să mai privească cu speranță nici către Budapesta, nici către București, și că singura soluție pentru problemele lor este cea a autonomiei. El a precizat că autonomia teritorială face parte din programul politic al UDMR și ea se va înfăptui în Ținutul Secuiesc. Este pentru prima dată când liderul UDMR vorbește atât de tranșant despre autonomie. Până acum se vorbea despre autonomia culturală și, doar neoficial, despre cea teritorială.

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro

Tăcere suspectă la vârf

     Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, consideră "suspectă" tăcerea Guvernului și a președintelui Traian Băsescu față de afirmațiile "deosebit de grave" făcute de vicepremierul Marko Bela cu privire la autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și cere Executivului o reacție.
     "Guvernul nu a avut nici o reacție oficială în această privință. PSD solicită Guvernului să precizeze dacă afirmațiile vicepremierului Marko Bela sunt însușite de către Executiv și dacă această decizie reprezintă prețul rămânerii la putere și al stabilității", a declarat, ieri, Cristian Diaconescu.
     "Îl întrebăm și pe președintele Traian Băsescu dacă, în calitatea sa de garant al Constituției, vede ce face actuala guvernare și dacă nu cumva, prin această pasivitate inacceptabilă, nu face altceva decât să minimalizeze efectele declarației lui Marko Bela", a mai spus Diaconescu.
     Purtătorul de cuvânt al PSD consideră că persoanele aparținând minorităților naționale au destule drepturi și libertăți în România, iar afirmațiile lui Marko Bela merg împotriva sensului european al protecției drepturilor acestor persoane.

UDMR se află în criză

     Președintele PIN, deputatul Cozmin Gușă, a apreciat, ieri, într-o conferință de presă, că UDMR este un partid în criză, care contraatacă pe criterii etnice, menționând, în acest context, "problemele" pe care liderii UDMR le au cu Securitatea.
     "Toți politicienii români, în frunte cu cei de la guvernare, trebuiau să se căineze cum se căinează zilele astea legat de UDMR acum un an, când le-am trimis scrisori personale tuturor președinților acestor partide atenționându-i asupra intențiilor UDMR. Era vorba de Legea statutului minorităților și tendințele clare din acea lege și din Statutul UDMR legate de autonomia etnică", a declarat Gușă.
     "Domnul Tăriceanu s-a făcut că nu știe nimic și a înaintat acea lege ca pe un proiect al Guvernului. Domnul Boc, într-un final dramatic, a spus câteva lucruri, dar mai din vârful buzelor, iar domnul Voiculescu a ignorat scrisoarea pe care i-am trimis-o. PSD, de asemenea, nu a făcut nimic și despre PRM nu vorbesc pentru că aici este vorba despre credibilitate și despre partide responsabile", a spus deputatul PIN.

Scheele, România și francofonia

     România are, probabil, o imagine mai bună în Africa. Este mai bine privită acolo decât în restul Europei". Aceste afirmații îi aparțin lui Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisiei Europene la București. Potrivit agenției NewsIn, Scheele a făcut aceste declarații cu ocazia unui vernisaj de artă plastică din Senegal. Șeful Delegației Comisiei Europene a mai afirmat că deși este foarte trist, aceasta este realitatea cu care se confruntă țara noastră. Pe de altă parte, Jonathan Scheele a apreciat nivelul cultural al țării noastre. "Dacă ar fi fost vorba doar despre nivelul cultural, România ar fi fost membră a Uniunii Europene de mulți ani", a spus Scheele, citat de NewsIn.

Așteptând numirile la SRI și SIE

     Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, că viitorii șefi ai SRI și SIE trebuie să lucreze bine cu instituțiile similare din UE și NATO. Diaconescu este de părere că nu contează foarte mult dacă viitorii șefi ai serviciilor secrete din România sunt militari de carieră sau civili. "Important este să fie persoane autonome, care să știe să colaboreze foarte bine cu instituțiile similare din Uniunea Europeană și NATO", a precizat Diaconescu. El este de părere că cele două instituții vizate, SRI și SIE, au nevoie de profesioniști adevărați la conducere. Președintele Traian Băsescu va desemna, totuși, militari la șefia SRI și SIE, favoriți pentru ocuparea posturilor de directori fiind actualii interimari, Florian Coldea și Silviu Predoiu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din PD. Aceleași surse au precizat că președintele nu a dorit să nominalizeze oameni politici, pentru a arăta că nu se mai poate vorbi despre influența factorului politic asupra serviciilor de informații. Sursele citate au mai precizat că fie președintele va alege varianta unor negocieri secrete cu liderii PNL, PSD și UDMR, fie chiar cei nominalizați vor trebui să convingă personal șefii respectivelor formațiuni, pentru a se asigura că vor fi numiți în funcții.

Referendum intern la PSD

     Purtătorul de cuvânt al PSD, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, că formațiunea sa pregătește un referendum intern cu două teme clare: oferta politică pentru alegeri și echipa cu care se va prezenta în fața electoratului. Diaconescu este de părere că sunt foarte multe elemente concrete, care țin de modul în care PSD se va raporta față de politicile publice, dând ca exemplu punctul de vedere al partidului de a se amâna programul de dezvoltare a infrastructurii naționale în favoarea creșterii nivelului de asistență socială pentru persoanele cu venituri foarte mici. "Toate acest lucruri care vor fi puse în dezbaterea internă a partidului fac parte din pregătirea viitorului Congres al PSD", a mai spus Diaconescu.

Soluția lui Talpeș

     Senatorul Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului de Informații Externe, susține că, pentru democrația românească, este oportună numirea unor civili la conducerea SRI și SIE. "Ca membru al NATO și al UE, România nu poate trimite un ofițer la reuniuni unde vin profesori universitari, specialiști în geopolitică și geostrategie. Ofițerul este un specialist în tehnicile spionajului, nu are ce căuta la astel de întâlniri", este de părere Talpeș. Mai mult, în opinia sa, ar trebui aplicat modelul german, unde în fruntea serviciului de securitate intern este numit un civil din partea opoziției politice, astfel nemaiexistând suspiciuni că acesta ar acționa la comanda partidului aflat la putere. (A.M. PRESS)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Teodora Mitache, Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.