| PORTRETUL DE AZI |
Amanda cu Valeria Seciu |
 Marea
actriță Valeria Seciu revine pe scena Naționalului bucureștean în premiera
"Menajeria de sticlă", de Tennessee Williams, în regia Cătălinei Buzoianu.
Secretul unul spectacol foarte bun stă în relația, care se stabilește între regizor
și actor. Pemiera Menajeria de sticlă, care a deschis, ieri seară, stagiunea 2006-2007,
la Sala Atelier, a TNB, ascunde acest secret. Pentru că, între regizoarea Cătălina
Buzoianu și actrița Valeria Seciu există o relație specială, ca între doi mari
profesioniști. De-a lungul anilor, viața scenei s-a bucurat de această întâlnire
înte două personalități puternice. Cătălina Buzoianu a lucrat cu Valeria Seciu
încă din perioada de glorie a Teatrului Mic. E suficient să amintim câteva titluri,
care au devenit, ulterior, punte de referință în arta noastră spectacologică:
Maestrul și Margareta, de Bulgakov, Să îmbrăcăm pe cei goi, de Pirandello,
Pescărușul, de Cehov. În urmă cu ceva timp, Cătălina a ales-o din nou pe Valeria
Seciu în extraordinarul spectacol Spirit, iar în stagiunea trecută același cuplu a
creat montarea Cum gândește Amy.
Știu de la Cătălina Buzoianu că își dorea de foarte multă
vreme să pună în scenă cunoscuta piesă a lui Tennessee Williams, Menajeria de
sticlă. Un spectacol pentru o actriță, nimeni alta decât Valeria Seciu. Început de
mai multe ori, dar niciodată finalizat, datorită factorilor exteriori creației,
spectacolul Menajeria de sticlă părea că are o soartă pecetluită. Dar, la finele
stagiunii trecute tot travaliul a fost relansat, pentru că Ion Caramitru i-a pus la
dispoziție Cătălinei Buzoianu toate condițiile de lucru. S-a repetat intens, cu mici
pauze și cu o înlocuire nedorită a unuia dintre actori (este vorba de Dragoș Bucur
care a fost solicitat la filmări). Amanda este o mamă autoritară, care încearcă
să-și compenseze propriile eșecuri, proiectându-și speranțele asupra fiicei, Laura,
interpretată de Brândușa Mircea. Laura este complexată din cauza unui handicap ușor
vizibil, stăruind însă în așteptarea iubirii, găsește un original refugiu într-o
lume delicată, populată de figurine de sticlă.
Valeria Seciu realizează o Amanda memorabilă, care se adaugă
galeriei de personaje create de ea până acum. |
Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro |
 |
| "Scăpând cu viață din balamucul Marelui
Oraș, drumul intră în plină câmpie. De o parte și de alta a șoselei înflorește o
agricultură fără stegulețe în Rapoartele de monitorizare UE. Tractoare de pe vremea
industrializării socialiste se mișcă duios spre linia orizontului. Țărani și
țărănci în blugi prespălați, afișând pălării de pistolar abia picat în
orășelul din vestul sălbatic, în căutare de împușcături, dau sârguincios cu sapa,
înaintând în rând compact, ca infanteriștii într-un atac la baionetă. Cei mai
mulți au venit la câmp cu Mercedesul. Mașinile negre, cu ferestre fumurii, stau la
capătul dinspre șosea al ogorului, cu portierele larg deschise. Șoferii au încins o
partidă de table pe portbagajul unuia dintre automobile, cum fac, de obicei, când Boșii
sunt la restaurant sau la vreo ședință. Acum, Boșii dau cu sapa. Lângă șirul de
Mercedesuri stau căruțe de pe vremea colectivizării forțate, biciclete, cai ce
mănâncă dând din cap ca și cum ar aproba. Nu departe de amestecul de atelaje, o
familie de prășitori s-a așezat la masă. Pe imitația de rogojină țărănească,
lucrătorii agricoli cu Mercedesuri mănâncă șuncă de Praga și beau șampanie din
sticle sub formă de urcior a la Rodica lui Alecsandri". Ion Cristoiu
("Jurnalul Național", 23 septembrie 2006) |
Mircea Eliade a
fost omagiat la Milano |
| Dacă la București s-a discutat despre Mircea Eliade
în cadrul Congresului Internațional al Religiilor, sâmbătă, 23 septembrie 2006, opera
științifică a celui care a scris Istoria ideilor și credințelor religioase, a fost
discutată la Institutul de Istorie Naturală din Milano. Tema masei rotunde a fost
"Mircea Eliade în conștiința culturii europene". Totodată s-a proiectat și
filmului Șarpele, ecranizare a nuvelei cu același titlu a lui Eliade. Evenimentele s-au
desfășurat sub genericul "Zilele Mircea Eliade", proiect organizat în
parteneriat de Institutul Cultural Român și Asociația "Românii în Italia".
Au participat reprezentanți ai unor asociații culturale italiene și românești și
reprezentanți ai Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.
Printre invitați s-au aflat prof. dr. univ. Roberto Scagno de la Universitatea Padova,
Guido Ravasi, secretar general, Fondazione Europea DRAGAN din Milano, Monica Joița,
director adjunct al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică - Veneția,
Corina-Gabriela Bădeliță, bursieră a Institutului, cadru didactic la catedra de
italienistică de la Universitatea din Iași. "Zilele Mircea Eliade" s-au
înscris în seria de evenimente a celei de a treia ediții a Festivalului "România
- Tradiții și Valori Europene", organizat la Milano, în perioada 17 - 24
septembrie 2006. (M. Criș) |
Matei Vișniec se
află la București |
| Volumul Omul cu o singură aripă, publicat de Matei
Vișniec la Editura Paralela 45, în colecția "Biblioteca Românească, a avut o
primă lansare la Timișoara, în cadrul Festivalului de Dramaturgie Românească.
Astăzi, la ora 18.00, la Librăria Cărturești, în cadrul unei discuții despre
dramaturgia lui Vișniec, moderată de Mihaela Michaelov, are loc o a doua lansare.
Participă: Cătălina Buzoianu, Mădălina Constatin și Lucian Pricop. (I.B.) |
Profesorul Mircea
Martin a plecat
la revista "Cultura" |
| După ce multă vreme a condus revista Cuvântul,
realizând și binecunoscutele "Întâlniri" ale publicației, acum profesorul
Mircea Martin este redactor șef al publicației Cultura, editată de Fundația Culturală
Română secolul XXI. Speră că va colabora foarte bine cu directorul acestei reviste,
acad. Augustin Buzura. De altminteri, între cei doi scriitori există o prietenie
trainică. (M.C.) |
Peter Froehlich
la Green Hours 22 Jazz |
| Antropologul și artistul german Peter Froehlich se
află în această seară, la ora 20.00, la Green Hours 22 Jazz, unde prezintă un one man
show. Recitalul său, Merz. Poezia strănutului, se bazează pe un colaj din poemele
avagardiste ale lui Kurt Schwitters. Poet și artist plastic Schwitters a marcat arta
germană de la începutul secolului trecut. El a inventat termenul de "Merz",
care semnifică colaje de poezie și artă plastică. (I.B.) |
 |
"Wakefield" |
Wakefield
Poetul, romancierul și jurnalistul Andrei Codrescu este foarte
iubit de edituri. De ce? Cărțile sale au un impact foarte mare asupra tinerilor. La
Librăria Cărturești puteți găsi ultima apariție a Editurii Polirom. Este vorba de
romanul Wakefield, apărut în colecția "Biblioteca Polirom" și tradus de
Ioana Avădani, care semnează și notele. Wakefield este personajul principal al
romanului. El duce o viață tihnită la New Orleans, printre cărți și mobile de
bun-gust, când Diavolul - prada depresiei din pricina birocrației și a concurenței
dure de pe lumea cealaltă - îi face o vizită și îi acordă un răgaz de un an pentru
a găsi un mod de viață autentic, altminteri urmând să-i ia sufletul. Astfel începe
odiseea protagonistului prin America zilelor noastre, o lume a conflictelor interculturale
și interetnice, a globalizării și tehnologizării, populată de inițiați New Age,
miliardari corporatiști, colecționari de artă și ecologiști militanți. Când a
apărut acest roman în America, revista New York Times Book Review scria: "Cu un
talent uluitor și un fel de a scrie plin de farmec, Codrescu este unul dintre scriitorii
care au reușit să surprindă valențele culturii americane într-o manieră splendidă,
cu o intuiție neabătută, cu asprime și totodată cu o evidenta putere de
seducție." Prețul acestui roman este de 25,90 RON. După cum se știe, săptămâna
trecută, lui Andrei Codrescu i s-a decernat Premiul Ovidius, în valoare de 10.000 de
euro, la Festivalul "Zile și nopți de literatură", pe care USR l-a organizat
la Neptun, Mangalia și Constanța. În SUA comentariile sale sunt difuzate periodic de
National Public Radio. A scris și a jucat în filmul Road Scholar, distins cu Peabody
Award. |
Mariana Cris
mariana.cris@azi.ro |
|
2005 Cicero Group.
Conceput de