Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Glosa zilei
Justitie
Utile
Viata de lângă noi
Opinia ta contează
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Sanatate
Dacă
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Aeroporturile Otopeni și Băneasa vor fuziona


Fuziunea va conduce
la majorarea taxelor pe aeroportul Băneasa

    Proiectul de constituire a Companiei Aeronautice București, rezultată în urma fuziunii dintre Aeroportul Internațional Henri Coandă și Aeroportul Aurel Vlaicu, va fi definitivat în câteva zile, a declarat marți ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Radu Berceanu.

     "Avem o serie de proiecte pe care le vom discuta cu Consiliile de administrație și cu sindicatele de la cele două aeroporturi pentru a vedea cum pot fi îmbunătățite. În momentul în care vom ajunge la o formulă finală, va fi adoptată o hotărâre de guvern pentru a valida fuziunea", a spus Berceanu.
     El a apreciat că fuziunea este necesară atât pentru evitarea concurenței între cele două aeroporturi cât și pentru consolidarea capacității acestora.
     "Fuziunea va întări capacitatea aeronautică și capacitatea de reacție în fața unor grupuri care vor să preia terenul acestora cu scopuri imobiliare. Sunt vreo 20 de grupuri care visează la aceste terenuri printre care și Grivco, care a pus ochii pe un teren de 200 de mii de metri pătrați de la Aeroportul Băneasa", a mai declarat Berceanu.
     Berceanu a mai spus că, în urma fuziunii, posibilitățile financiare ale noii companii vor fi mai mari, ceea ce va conduce la susținerea unor programe de dezvoltare și va ajuta la reparația pistei Aeroportului Băneasa.
     Ministrul a admis că fuziunea va conduce la majorarea taxelor pe aeroportul Băneasa. În opinia lui Berceanu, acest aeroport ar putea fi utilizat și de cele 500 de elicoptere pe care statul român intenționează să le cumpere pentru diverse ministere.
     Diverse alte forme de asociere vor viza și aeroporturile mai îndepărtate unul de altul, cum ar fi cele din Timișoara și Arad.
     Berceanu a susținut că acest gen de asociere este practicat pe larg în Occident și a dat exemplul companiei aeroportuare din Paris, care operează patru-cinci aeroporturi din jurul orașului.

Târg internațional de mobilă la Romexpo

    Târgul internațional de mobilă Bife-Timb, organizat în complexul expozițional Romexpo din București, a fost deschis vizitatorilor ieri, urmând să se încheie la 10 septembrie.
    Târgul va avea o suprafață de expunere de 50.000 de metri pătrați și va cuprinde 510 firme care activează în domeniul echipamentelor pentru prelucrarea lemnului, al producției de accesorii de mobilă din PAL, PFL, furnir, feronerie și elemente de asamblare.
    De asemenea, vor participa companii care produc decorațiuni interioare și mic mobilier, dar și adezivi, lacuri și vopsele. Dintre cele 510 firme participante, 433 sunt din România. Evenimentul se află la a cincisprezecea ediție.
    În cadrul târgului se va desfășura etapa finală a celei de-a patra edițiii a concursului național de design pentru mobilier de avangardă, organizat de Asociația Producătorilor de Mobilă din România.

Prețuri ceva mai mici la Petrom

     Petrom a redus, începând de ieri, prețurile carburanților comercializați în rețeaua de distribuție, cu 9 bani/litru la benzină și 6 bani/litru la motorină, ca urmare a scăderii cotațiilor internaționale la produsele petroliere.
     Astfel, un litru de benzină ECO Premium costă 3,47 lei, față de 3,56 lei până ieri, menționează un comunicat al companiei. Benzina Premium 95 fără plumb este comercializată cu 3,45 lei/litru, iar tipul Top Premium 99+ costă 3,77 lei.În ceea ce privește motorina, prețurile au coborât la 3,41 lei (Top Euro Diesel 4) și 3,36 lei (Euro Diesel 4).
     Politica de prețuri a Petrom, adoptată la începutul anului 2005, se raportează la evoluțiile internaționale ale prețului produselor petroliere, precum și la contextul pieței interne.

Pădure a vândut Gepa Center

     Omul de afaceri George Pădure a vândut compania Gepa Center, care deține spațiul fostului magazin Gepa Electro Center, către firma americană Philadelphia Estate Resort, valoarea tranzacției fiind estimată de surse din piață la 1,8 milioane euro.
     Pădure a cesionat către Philadelphia Estate Resort toate părțile sociale ale companiei Gepa Center, tranzacție în urma căreia vehiculul de investiții înregistrat în Statele Unite ale Americii a devenit asociat unic al firmei. Surse din piață au declarat agenției Mediafax că Philadelphia Estate este un vehicul de investiții înființat de investitori persoane fizice, având capital românesc și elen. Spațiul fostului magazin Gepa este închiriat filialei din România a băncii olandeze ABN Amro. Gepa și-a început activitatea în 1998, având inițial ca principală activitate vânzarea de produse electrocasnice. În anul 2002, compania și-a schimbat profilul de activitate, orientându-se către comercializarea produselor de mobilier decorativ și canapele din piele în detrimentul vânzării de produse electrocasnice. Gepa a închiriat mai multe spații comerciale, situate în cartierul bucureștean Dorobanți, aflate în proprietatea firmei.

UE reia importurile de pui românești

     Uniunea Europeană a hotărât reluarea importurilor de carne de pasăre și produse din carne de pasăre din 16 județe din România, menținând însă interdicția de import a păsărilor vii, impusă în anul 2005 după apariția primelor cazuri de gripă aviară. "Statele membre ale UE au hotărât, la 5 septembrie, modificarea deciziei Comisiei Europene din 2005 de a interzice României să realizeze exporturi de carne de pasăre pe piețele europene", se arată într-un comunicat al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Astfel, exporturile către țările UE pot fi reluate în cazul județelor Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Cluj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu și Timișoara. Autoritățile europene au menținut însă interdicția pentru exportul de păsări vii de pe întreg teritoriul României și a cărnii de pasăre și a produselor din carne de pasăre, provenite din alte județe decât cele 16 menționate. Prin aprobarea acestei propuneri, se revine la prevederile existente înainte de apariția focarelor de gripă aviară din județul Brașov, în primăvara acestui an, se mai arată în comunicat.

Tractorul, păsuit de Electrica până la 31 decembrie

     Compania Electrica va asigura furnizarea de electricitate pentru firma Tractorul Brașov până la finele anului, astfel încât activitatea societății să se desfășoare în condiții normale, potrivit unui memorandum încheiat, marți, între Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și Electrica. "AVAS a stabilit, împreună cu conducerea Tractorul UTB, activele care urmează să fie ipotecate în favoarea Electrica pentru garantarea plății datoriilor istorice ale societății de tractoare. Electrica s-a angajat să nu execute activele ipotecate până la data de 31 decembrie 2006", se arată într-un comunicat al instituției. Uzina Tractorul Brașov a funcționat la capacitate redusă luni, după ce Electrica Brașov a restricționat alimentarea cu energie electrică din cauza datoriilor către Electrica, de aproximativ 45,1 milioane lei.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Bugetele locale

     În spatele lungilor coloane de cifre din tabelul care prezintă principalele venituri bugetare pe opt luni din anul în curs se găsesc multe teme interesante, care au o strânsă legătură cu tema noastră eternă: coșul zilnic. Firește, foarte aproape de banii proprii sunt datele referitoare la considerabila creștere a încasărilor la impozitele pe venit și pe salarii (39 la sută în termeni nominali și 29 la sută în termeni reali comparativ cu perioada corespunzătoare din 2005) sau sporul deloc neglijabil de la bugetul asigurărilor de sănătate (21 și, respectiv, 13 la sută față de aceeași perioadă de referință). În ce măsură toți acești bani s-au "convertit" în servicii mai bune, într-un sprijin real pentru cei care au, cu adevărat, nevoie în vederea supraviețuirii rămâne de analizat.
     Pentru astăzi, cum arată și titlul însemnărilor, mă concentrez asupra bugetelor locale. Prin definiție, acestea privesc traiul nostru cotidian prin sumele obținute tot din impozite și taxe, unele dintre ele stabilite - conform legii - pe plan local. La prima vedere, cele aproape 3 miliarde de RON care au intrat, în opt luni, în bugetele locale nu reprezintă prea mult față de veniturile totale la bugetul general consolidat, respectiv peste 63,5 miliarde RON. Dar, dacă ținem seama de faptul că la aceste bugete s-a înregistrat o creștere a veniturilor de 25 la sută în termeni nominali și de 16 la sută în termeni reali, ar fi fost cazul să se simtă mai puternic progresul în mediul nostru de viață - stradă, cartier, localitate.
     Informațiile care vin zilnic din toate zonele țării conțin și numeroase date despre fondurile din bugetele locale folosite anapoda (să mă limitez la această caracterizare blândă). Noi bucureștenii, date fiind dimensiunile urbei, avem ce constata, pe viu, în drumurile zilnice, despre modul în care se gestionează bugetul local, mai ales prin bulversarea generală produsă de lucrări, de regulă, întârziate și executate în dorul lelii. Degeaba toate semnalele transmise direct de locuitori, de presă. Municipalitatea își vede de ale ei, în deplină imunitate (ca să spun așa). Dacă toate acestea sunt "la vedere", există multe ascunse. De exemplu, s-a aflat (tot presa săraca!) despre decizia de a se construi, în așa numitul Sat Francez, vile din bani publici. Adică, în loc să se dirijeze fondurile (atâtea câte sunt) în materie imobiliară spre locuințe sociale și locuințe destinate tinerilor, o parte din resurse se consumă pentru oamenii cu bani. Cine își poate permite să aloce din coșul zilnic sume exorbitante pentru chirii într-un asemenea cartier simandicos? Și apoi, cine are atât bănet nu-și poate construi o vilă proprietate personală? Răspunsurile date de edili sunt de tot hazul. Chipurile, prin chiriile de 2.500-5.000 euro pe lună se amortizează investiția în doi ani. Ca și cum aceasta ar fi problema. Important este (era) ca banii publici să fie folosiți pentru amintitele, urgentele și mult solicitatele locuințe sociale și locuințe pentru tineri. Aici, evident, treburile sunt încurcate, mai ales că edilii evită să spună câți bani se investesc pentru această "afacere". Este un caz din mii și mii. Este un motiv suficient de concludent pentru a pretinde aleșilor locali transparență totală în gestionarea bugetelor, începând cu comunele și terminând cu Capitala țării. Nu de alta, dar acum după ce au depășit jumătatea mandatului cei mai mulți se gândesc la alegerile viitoare. Îi asigurăm că și noi, contribuabilii ne gândim și...contabilizăm.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Teodora Mitache, Gabriela Tudose și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.