Anevrismul aortic reprezintă o zonă slăbită şi "umflată" în peretele aortei. Astfel, aorta anevrismală este slăbită şi se poate rupe, determinând o hemoragie ce poate pune în pericol viaţa. Ruperea anevrismului aortic este pe locul 15 pe lista cauzelor de deces şi apare la una din 12 persoane în vârstă.

     Există două tipuri de anevrism aortic: anevrismul aortic abdominal şi anevrismul aortic toracic. Clasificarea se bazează pe localizarea anevrismului de-a lungul traiectului aortei. Anevrismele pot apărea în orice zonă a aortei, dar cel mai frecvent apar în partea abdominală. Anevrismele aortice pot fi cauzate de numeroşi factori, printre care ateroscleroza, factorii genetici, vârsta (aorta îşi pierde elasticitatea), anumite infecţii, traumatisme ori inflamaţii.

Fumătorii sunt mai expuşi anevrismelor
     Majoritatea persoanelor cu anevrisme aortice, mai ales dacă sunt localizate în regiunea toracică, nu prezintă simptome. Totuşi, pot începe să apară simptome în cazul în care anevrismul creşte în dimensiuni şi exercită compresiune asupra organelor din vecinătate. Cel mai frecvent simptom al anevrismelor aortice abdominale este durerea sau disconfortul abdominal general, care poate apărea intermitent sau poate fi constant. Alte simptome pot fi durerea în piept, abdomen sau în partea inferioară a spatelui, care poate iradia la nivelul plicii piciorului, al feselor sau al picioarelor. Durerea poate fi profundă, continuă şi poate dura mai multe ore sau zile. De asemenea, mai poate apărea o senzaţie pulsatilă la nivelul abdomenului, un "picior rece" sau un deget de la picior negru sau albastru, febră sau scădere în greutate.
     Persoanele cu vârsta sub 50 ani au o probabilitate mai mare de a dezvolta simptome datorate unui anevrism aortic abdominal decât cele cu vârsta peste 50 ani. Anevrismele aortice sunt adesori descoperite cu ocazia efectuării unei radiografii, a unei ecografii sau a unei ecocardiograme, în căutarea altor afecţiuni. Ocazional, un anevrism abdominal poate fi simţit la palpare, în cursul unei examinări fizice de rutină.
    Persoanele de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 65 şi 75 de ani care au fost fumători ar trebui să facă o ecografie pentru a se vedea dacă există un anevrism aortic abdominal. Experţii recomandă această metodă de screening deoarece identificarea şi tratarea anevrismelor mai mari pot preveni evoluţia către deces.

Indicaţiile de intervenţie chirurgicală
     Se consideră că anevrismele aortice, care dau simptome sau care cresc rapid în dimensiuni, au un risc crescut de a se rupe. O intervenţie chirurgicală se recomandă, de obicei, dacă unul dintre aceşti factori este prezent.
     De regulă, se recomandă o intervenţie chirurgicală în cazul anevrismelor aortice abdominale cu diametru de 5,5 cm sau mai mare. Intervenţia chirurgicală tipică pentru repararea unui anevrism aortic implică efectuarea unei largi incizii la nivelul toracelui sau al abdomenului, redirecţionarea temporară a fluxului sanguin prin vasele din jurul anevrismului, înlăturarea anevrismului şi înlocuirea porţiunii afectate din vasul de sânge, respectiv cu o grefă artificială.
     Noile tehnici constau în plasarea unui dispozitiv format dintr-un tub care se numeşte grefă de tip stent, folosind cateterizarea în loc de chirurgie.
     Acest procedeu poartă numele de reparare endovasculară aortică. Grefa de tip stent este inserată printr-o arteră, în zona de la nivelul plicii piciorului, până în acea regiune a aortei care este afectată şi "se peticeşte" partea interioară a acelei zone din aortă.