Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a prezentat, ieri - chiar în ziua în care a intrat în vigoare noul Cod de procedură penală - noi modificări de procedură penală, aprobate în Guvern, după ancheta privind dispariţia din ţară a omului de afaceri Omar Hayssam.

      "După fuga lui Hayssam, am cerut formarea unei comisii care să analizeze din punct de vedere legislativ ce modificări trebuie făcute, astfel încât paşii greşiţi, făcuţi simultan să nu se mai repete", a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu la începutul sedinţei de guvern. Una dintre modificările cu care a venit în guvern ministrul Justiţiei se referă la eliminarea posibilităţii eliberării pe caz de boală. Astfel, persoanele care sunt reţinute şi suferă de boli care nu pot fi tratate în spitalele-penitenciar vor fi internate sub pază în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii, a precizat, ieri, ministrul Justiţiei, Monica Macovei, după ce a anunţat că Guvernul a modificat Codul de procedură penală.

Anchetaţii semnează condica la Poliţie
      Ministrul Justiţiei a mai spus că o altă modificare importantă adusă vechii-noii legislaţii, în urma fugii lui Omar Hayssam, se referă la interdicţia de a părăsi ţara sau localitatea pentru o persoană aflată în cercetare. Astfel, judecătorul are obligaţia să solicite acuzatului să se prezinte la organele de poliţie în mod periodic, conform unei scheme de supraveghere stabilite de acestea, de la caz la caz, în funcţie de periculozitatea celui pus sub interdicţie. "O persoană poate fi chemată să se prezinte la Poliţie o dată pe lună sau o dată pe săptămână, iar alta despre care există suspiciuni că vrea să părăsească ţara, mai des", a spus Macovei.
      De asemenea, rămâne la latitudinea judecătorului de a cere acuzatului, ca măsură suplimentară, purtarea unei "brăţări" electronice care funcţionează ca un GPS. Astfel, locul în care se află persoana va apărea în permanenţă pe sistemul electronic de supraveghere.
      Ministrul Justiţiei a precizat că o persoană supravegheată nu va putea scoate brăţara de la mână şi "să o pună pe coada unui câine", pentru a-şi pierde urma, pentru că sistemul electronic de supraveghere sesizează imediat această operaţiune.

100 de mii de euro pentru brăţările cu GPS
      Macovei a subliniat că sunt mai multe ţări europene care folosesc această metodă de urmărie, iar specialişti din Ministerul Administraţiei şi Internelor vor face schimb de experienţă cu organisme similare occidentale pentru implementarea sistemului şi în România.
      Ministrul Justiţiei a afirmat că supravegherea cu brăţara electronică va deveni operaţională după 1 iulie 2007, iar costurile estimate se ridică la 100.000 de euro. "În acest fel va scădea numărul arestaţilor preventiv", a apreciat Macovei. O altă modificare adusă Codului de Procedură Penală se re-feră la ordinul de dare în urmărire. Ministrul a spus că, în prezent, nu existau nişte norme precise în această privinţă. Noile prevederi stabilesc procedurile care trebuie urmate în acest caz: anunţarea serviciului paşapoarte, înştiinţarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, interceptarea convorbirilor telefonice, supravegherea conturilor bancare, percheziţii.
      Monica Macovei a mai anunţat că ieri, intră în vigoare modificările anterioare aduse Codului de Procedură Penală, votate de Parlament, şi a dorit ca prin promovarea aceste Ordonanţe de Urgenţă noile modificări să intre în vigoare în acelaşi timp.

     Instanţa i-a audiat, în ace-eaşi zi, doar pe Sorin Mişcoci şi pe Ovidiu Ohanesian, în timp ce Marie Jeanne Ion, care a lipsit, a depus prin intermediul avocatului său, un document prin care arăta că se constituie parte civilă în cauză. Atât Mişcoci, cât şi Ohanesian au susţinut că cer un milion de euro de la Munaf şi un milion de euro de la Hayssam.
     Primul audiat a fost Sorin Mişcoci, acesta spunând că nu l-a cunoscut pe Omar Hayssam înainte de plecare, că biletele de avion pentru a ajunge în Irak au fost cumpărate de Munaf şi că abia la întoarcerea în ţară a aflat că deplasarea a fost finanţată de Omar Hayssam. Jurnalistul a arătat că nu ştia că Munaf ar fi implicat în răpire, deoarece acesta a stat mereu cu ei. El a mai arătat că ştia că tatăl lui Marie Jeanne Ion era prefect de Buzău şi că Omar Hayssam avea afaceri în această zonă, fără a cunoaşte dacă între cei doi era o anumită relaţie. Mişcoci a spus instanţei că, în iarna lui 2004, Marie Jeanne a cumpărat un autoturism BMW de la o firmă care-i aparţinea lui Omar Hayssam, fără a preciza însă cu ce sumă.
     Aceeaşi declaraţie a dat-o şi Ovidiu Ohanesian, care a spus că a aflat despre implicarea lui Hayssam din presă, după eliberare. Referitor la plecarea sa în Irak, Ohanesian a spus că a fost anunţat în legătură cu asemenea posibilitate de către Ion Bocioacă, colaborator la România Liberă şi prieten cu Petre Mihai Băcanu. Ulterior el a avut două întâlniri la sediul societăţii Manhattan Group, unde a discutat despre detaliile plecării, mai întâi cu Munaf, iar ulterior şi cu Mişcoci şi cu Marie Jeanne.
     Ohanesian a adăugat, în faţa instanţei, că plecarea sa în Irak era motivată şi de faptul că voia să afle mai multe lucruri pentru anchetele pe care le demarase referitor la faptul că serviciile secrete ar fi făcut trafic cu armament, muniţie şi substanţe interzise din Mauritania şi Tunisia către Irak. Ohanesian a spus că a fost surprins de faptul că, înainte de urcarea în avion, Munaf i-ar fi dat lui Marie Jeanne o sumă considerabilă în valută şi că ulterior ar fi sărit la gâtul unui şef care ar fi ameninţat-o cu moartea pe jurnalistă. Ohanesian a mai povestit că relaţia dintre Marie Jeanne şi Munaf s-a răcit în cea de-a doua locaţie. "Munaf şi Omar Hayssam au mare parte din vinovăţie, însă ei au fost doar nişte unelte mânuite de persoane din instituţiile publice din România", a spus Ohanesian. La următorul termen de judecată, stabilit pentru 20 septembrie, instanţa va audia mai mulţi martori în dosar.

Pagină realizată Dan Florea
dan.florea@azi.ro