Decizia europeană de a oferi României şi Bulgariei garanţii privind integrarea în 2007 sau cel târziu în 2008 a fost o greşeală tactică, ea reducând pârghiile Comisiei în negocierile cu cele două ţări, aflate cu mult în urma standardelor UE, susţine "Financial Times", în ediţia electronică de ieri.

     "Celor două state dunărene li s-a oferit această garanţie finală din simpatie pentru excluderea lor din aderarea în masă la UE a fostelor state comuniste. A fost însă o greşeală tactică, ce a redus pârghiile de negociere cu cele două ţări aflate mult în urma standardelor UE", afirmă ziarul. "Comisia Europeană a încercat deja să prelungească pârghiile, amânând până în septembrie recomandarea" privind data aderării, însă Executivul european "înţelege abia acum că amânarea până în 2008 ar oferi Sofiei şi Bucureştiului doar mai mult timp pentru a amâna reformele şi că acceptarea lor anul viitor ar putea restabili de fapt o parte din pârghii, sub forma clauzelor de salvgardare care pot fi folosite pentru suspendarea unora dintre beneficiile statului de membru", adaugă "Financial Times". Bulgaria pare mai puţin pregătită pentru aderare, în principal din cauza corupţiei şi a criminalităţii, deşi cu câţiva ani în urmă părea mai avansată decât România. Comisia este acum pe punctul de a recomanda aderarea ambelor ţări la 1 ianuarie 2007, cu clauze de salvgardare.
     Comisia poate ameninţa cele două ţări cu suspendarea ajutoarelor europene în cazul în care sistemele administrative naţionale dovedesc că nu le pot gestiona în mod adecvat. În cazul statelor care fac deja parte din UE, aceste ajutoare pot fi suspendate numai dacă sunt constatate fraude. Ziarul britanic apreciază însă că important este ca, în viitor, UE să nu repete greşeala stabilirii unui calendar similar şi în cazul altor candidaţi. "UE nu a mai stabilit niciodată o dată finală de aderare pentru vreun candidat, înainte de a începe negocierile efective. Şi, să sperăm, nici nu o va mai face vreodată", conchide "Financial Times".

Comisia Europeană n-are încotro
     Decizia Comisiei Europene privind România şi Bulgaria pare a fi deja luată, Executivul de la Bruxelles neavând în realitate o marjă de manevră prea mare în această privinţă, susţine, la rândul său, "The Times". Comisia "face o grămadă de zgomot, sugerând că are o grămadă de loc de manevră în această decizie, dar nu are. Susţine că are o mulţime de sancţiuni în mânecă dacă (România şi Bulgaria) nu continuă reformele după ce vor fi în Uniunea Europeană, dar nu are", comentează "The Times". Ziarul afirmă că, practic, decizia pare a fi deja luată, în pofida lipsei de progrese înregistrată în cursul verii în special în Bulgaria. "Şi presiunile logistice acţionează împotriva Comisiei: mecanismele greoaie pentru plata subvenţiilor sunt deja create şi ar fi dificil de demontat în patru luni", adaugă cotidianul britanic.

Frattini e mai indulgent
     România şi Bulgaria ar trebui să adere la Uniunea Europeană, în 2007 fără condiţii, deoarece impunerea unor clauze de salvgardare le va transforma în "membri de rangul al doilea", a declarat, ieri, comisarul European pentru Justiţie, Franco Frattini.
     Comisia Europeană urmează să recomande, la 26 septembrie, data aderării la UE a celor două state şi să stabilească dacă vor fi impuse "clauze de salvgardare", care vor exclude România şi Bulgaria de la unele politici europene dacă acestea se vor dovedi insuficient pregătite.
     "Ambele state ar trebui încurajate prin decizia de a nu amâna (aderarea pentru 2008, n.r.)", a subliniat Frattini, adăugând că aplicarea clauzelor ar trebui menţinută ca o posibilitate de sancţionare a acestora după integrare, nu ca o condiţie a aderării. "A afirma că poţi adera la UE, eşti membru cu drepturi depline, dar ţi se impun una, două, trei clauze de salvgardare - înseamnă a fi membru de rangul al doilea", a precizat Frattini.

     Conform articolului 1 din Legea Casei Imperiale, pe tronul Japoniei nu poate urca decât un moştenitor de sex masculin al împăratului, dar, cum în ultimele patru decenii se născuseră doar fete, s-a luat serios în calcul modificarea actului normativ. Evenimentul de ieri a rezolvat însă problema. Micul prinţ - care a avut, la naştere, 2,558 kg şi 48,8 centimetri - este al treilea în linia de succesiune la tron, după unchiul său, prinţul moştenitor Naruhito, în vârstă de 46 de ani, şi propriul părinte, prinţul Akishino, în vârstă de 40 de ani.
     Prinţesa Kiko, în vârstă de 39 de ani, a născut prin cezariană, la un spital privat din Tokyo. Ea a intrat în sala de operaţii cu puţin înainte de ora locală 8.00 (1.00, ora României). Atât mama, cât şi copilul sunt sănătoşi şi se simt bine, au declarat surse guvernamentale, citate de cotidianul "Japan Times". Aceasta este prima naştere prin cezariană făcută vreodată în sânul familiei imperiale şi este şi prima oară când un membru al familiei regale dă naştere unui copil în afara palatului. Imediat după naştere, copilul i-a fost dat mamei şi apoi transferat într-un salon de terapie pentru a i se asigura alimentarea cu oxigen timp de câteva ore, după care bebeluşul va fi hrănit în mod normal. Operaţia prinţesei Kiko se va cicatriza în circa o săptămână, ea urmând să fie externată în decurs de câteva zile după aceea.

Marţi vom afla cum îl cheamă
     Bebeluşul va rămâne sub observaţie între şapte şi zece zile şi se va afla în centrul unei lungi serii de ritualuri şintoiste. Prima ceremonie era programată la doar câteva ore de la naşterea sa, împăratul Akihito urmând să aducă la maternitate o spadă "protectoare", pe care să o sprijine de leagănul nou-născutului. Marţea viitoare se va derula tradiţionala ceremonie de atribuire a prenumelui copilului. Prenumele băieţilor din familia imperială se termină de obicei în sufixul "hito", care desemnează o persoană virtuoasă. În cazul unei fete, sufixul asociat prenumelui este de regulă "ko" ("copil"). Micuţului i se va atribui un simbol, decis de mama sa şi care va marca lucrurile care îi aparţin. Şambelanul Casei Imperiale, Shingo Haketa, va înscrie oficial apoi numele nou-născutului în registrul familiei imperiale.
     La 50 de zile de la naştere, copilul va fi dus de părinţi la un sanctuar şintoist. În plus, el va fi dus şi în cele trei sanctuare situate în incinta Palatului Imperial din Tokyo, unde sunt onorate spiritele împăraţilor decedaţi. Ulterior, se va marca prima masă pe care micul prinţ o va servi cu beţişoare. Acesta va lua parte şi la alte ritualuri rezervate copiilor împăratului şi prinţilor moştenitori. Prinţesa Kiko şi prinţul Akishino mai au două fete: Mako, în vârstă de 14 ani, şi Kako, în vârstă 11 ani.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

     Preşedintele american, George W. Bush, l-a catalogat pe omologul său iranian, Mahmud Ahmadinejad, drept un adevărat tiran şi a apreciat că liderii iranieni sunt cel puţin la fel de periculoşi ca membrii reţelei teroriste al-Qaeda.

     "Popoarele libere ale lumii nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Este timpul ca Teheranulul să fie sancţionat din cauza activităţilor sale atomice", a subliniat, marţi, George W. Bush, într-un discurs în care a apărat acţiunea americană împotriva terorismului. Potrivit lui Bush, preşedintele iranian a avut curajul să ceară americanilor să se încline în faţa măreţiei naţiunii iraniene. "Acest lucru nu se va întâmpla niciodată pentru că SUA nu se vor înclina în faţa tiranilor", a punctat şeful administraţiei de la Casa Albă.
     Preşedintele Iranului a reacţionat, ieri, cu vehemenţă la discursul omologului său american, afirmând că Bush nu reprezintă "nimic" în faţa voinţei lui Allah. "Îi transmit lui Bush: lumea vă ameninţă pentru că urmează calea adorării lui Allah", a afirmat Ahmadinejad în cursul unui discurs rostit la Teheran. "Daca îţi imaginezi (Bush n.r.) că stai în palate de sticlă şi guvernezi populaţia lumii, faci o mare greşeală", a adăugat Ahmadinejad.
     Declaraţiile celor doi lideri vin pe fondul publicării de către Casa Albă a unui comunicat potrivit căruia SUA nu sunt suficient de sigure în faţa ameninţării reprezentate de al-Qaeda, care s-a diminuat, însă rămâne periculoasă. Documentul preconizează că războiul împotriva terorismului va dura mult timp, iar teroriştii şi-au anunţat intenţia de a achiziţiona şi folosi arme de distrugere în masă pentru a provoca atacuri catastrofale împotriva SUA şi a aliaţilor lor. Textul adaugă că Siria şi Iranul continuă să "adăpostească terorişti pe teritoriile lor şi să sponsorizeze activităţile teroriste din afara graniţelor".

Franţa se delimitează de poziţia SUA
     Franţa a avertizat, ieri, cu privire la riscul "unui război al civilizaţiilor" între occidentali şi lumea musulmană, delimitându-se astfel de declaraţiile preşedintelui american George W. Bush priving Iranul. "Nu poate fi acceptat un război al civilizaţiilor între un bloc occidental şi unul musulman. Răul şi binele nu sunt decretate de occidentali într-o ţară sau pe un continent", a declarat ministrul de externe, Philippe Douste-Blazy, evitând să facă referire directă la George W. Bush. Ministrul a spus din nou că atitudinea Teheranului, care refuză suspendarea îmbogăţirii uraniului, "nu este mulţumitoare", însă a declarat că "trebuie mai mult ca oricând să se menţină un dialog cu Teheranul" asupra acestui dosar. Întrebat despre posibile sancţiuni împotriva Iranului, el a pledat pentru o "abordare treptată" în vederea depăşirii divergenţelor dintre Statele Unite, care cer sancţiuni, şi China şi Rusia, care sunt reticente. De altfel, aflat într-o vizită în Africa de Sud, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat, ieri, că orice sancţiuni care ar urma să fie adoptate împotriva Iranului trebuie să respecte Carta ONU. El a adăugat că aceasta "prevede fără echivoc că măsurile economice exclud folosirea forţei".
     La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că răspunsul Iranului la oferta internaţională şi refuzul de a renunţa la îmbogăţirea uraniului, conform solicitării Consiliului de Securitate al ONU, sunt inacceptabile. "Răspunsul Iranului nu este satisfăcător. Nu vom închide uşa pentru negocieri, dar comunitatea internaţională nu va sta să se uite cum Iranul încalcă regulile autorităţilor ONU în domeniul nuclear", a declarat ea, într-un discurs susţinut în faţa parlamentarilor germani.

Reuniune UE-Iran, amânată
     O întâlnire programată ieri între Javier Solana, Înaltul reprezentant UE pentrru Politică Externă, şi Ali Larijani, negociatorul iranian pe probleme nucleare, a fost amânată pentru "câteva zile", a anunţat Ali Asghar Soltanieh, ambasadorul Iranului la AIEA. "Este mai bine ca cele două părţi să se consulte peste câteva zile", a spus Soltanieh, invocând argumente practice pentru amânarea întâlnirii. Aceasta după ce legislativul iranian a făcut un prim pas în vederea "suspendării" inspecţiilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a declarat, marţi, deputatul Kazem Jalali. "Comisia pentru Afaceri Externe şi Securitate Naţională a Parlamentului a adoptat proiectul de lege în primă lectură", a declarat Kazem Jalali, purtător de cuvânt al Comisiei. "Comisia trebuie să adopte imediat, în a doua lectură, propunerea de lege", însă aceasta "va intra în vigoare numai în cazul în care Iranul va fi supus unor presiuni şi sancţiuni", a adăugat acesta.
     Reamintim că Teheranul a avertizat, sâmbătă, comunitatea internaţională că îşi revizuieşte politica de cooperare cu AIEA în cazul în care ONU decide să impună sancţiuni.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro