| Sud-coreenii se joacă prin economia
românească |
Renunță la Daewoo, dar acum
vor Cernavodă |
Cei doi șefi de stat au semnat
"Declarația Comună de Prietenie, Parteneriat și Cooperare între România și
Republica Coreea"
|
Coreea de Sud este interesată să
investească în România în domeniul energiei nucleare, în special în reactoarele de
la Cernavodă.
Anunțul a fost făcut, ieri, de președintele
sud-coreean Roh Moo-Hyun și de omologul său român, Traian Băsescu, la finalul
întâlnirii oficiale de la Palatul Cotroceni.
Președintele Roh Moo-Hyun a declarat că recunoașterea
cooperării în domeniul tehnologiei nucleare va fi de folos celor două state și că
țara sa este interesată de dezvoltarea relațiilor bilaterale în domeniu. Întrebat
dacă Coreea de Sud este interesată în a investi în centrala de la Cernavodă sau în
alte locuri, Roh Moo-Hyun a răspuns: "Permiteți-mi o întrebare, mai sunt și alte
centrale nucleare în România? Bineînțeles, Cernavodă este unul dintre proiectele care
ne interesează".
El a precizat că în Coreea de Sud, procesul de
privatizare în domeniul energetic a fost foarte amplu, dar că decizia luată a fost de a
nu privatiza sectorul public al furnizării energiei electrice, deoarece acesta funcționa
foarte bine și opera energie ieftină și la calitate foarte bună.
"Vă confruntați în România cu o situație
asemănătoare și poate că aceasta ar putea fi o lecție pentru dumneavoastră. Vreau
să vă spun că această firmă publică care furnizează energie electrică, despre care
vă vorbeam, este posibil să se ocupe și de proiectul reactoarelor nucleare din România
și guvernul coreean va face tot posibilul pentru ca România să obțină avantaje din
acest proiect, iar ambele țări să aibă beneficii comune", a spus președintele
Coreei.
Președintele Roh Moo-Hyun a precizat că a hotărât,
împreună cu șeful statului român, promovarea relațiilor de cooperare economică în
domeniul comerțului, al investițiilor, al tehnologiei nucleare și al celei
informaționale.
La rândul său, președintele Băsescu a precizat că
firma Korean Hydro and Nuclear Power a fost deja listată, alături de alte 12, în
perspectiva construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
"Marele grup coreean Datsun a achiziționat IMGB, care
are capacitatea de a construi, pe lângă mașini grele, reactoare nucleare. Previzionăm,
astfel, o implicare serioasă a Coreei de Sud în construcția reactoarelor 3 și 4 de la
Cernavodă", a spus Băsescu.
Întrebat în ce alte domenii se va dezvolta cooperarea
româno-sud-coreeană și cât de rapid se poate rezolva problema acordării de vize
pentru coreeni în România, șeful statului român a amintit că la începutul anilor
'90, oamenii de afaceri sud-coreeni au fost primii care au avut curajul să investească
în România, în domeniul siderurgic, al automobilelor și în industria navală și este
convins că noi investiții se vor face în domeniul cercetării și dezvoltării.
La Cotroceni, au fost semnate, de asemenea, două
protocoale între Guvernele celor două țări privind promovarea și protejarea
reciprocă a investițiilor și privind cooperarea în domeniul Științei, Dezoltării
Tehnologice și Inovării".
Daewoo Automobile s-a întors la stat
Guvernul a aprobat în ședința de ieri
tranzacția prin care Uzina Daewoo Automobile România din Craiova a revenit în
proprietatea statului. Contractul a fost semnat la 30 august, la București.
În baza acordului, firma Automobile Craiova a
preluat de la creditorii Daewoo Motors 51% din acțiunile uzinei Daewoo Automobile
România, majorându-și astfel participația la 100%.
Partea coreeană va primi, potrivit
contractului, 60 milioane dolari, din care 50 milioane dolari pentru pachetul de acțiuni
și zece milioane de dolari în contul datoriilor uzinei din Craiova către firme din
grupul Daewoo. Statul intenționează să transfere fabrica unui investitor strategic. |
Legile siguranței naționale
reflectă lupta dintre palate |
Secretarul Comisiei de control al SRI, deputatul Ion Stan, apreciază că legile
siguranței inițiate de Guvern sunt un "balast legislativ" elaborat de
"ageamii" care încurcă termenii, omit prevederi esențiale, adăugând altele
neconstituționale, serviciile secrete devenind astfel dependente politic.
Stan a arătat că înglobarea SPP în Ministerul de Interne și
a STS în Ministerul Comunicațiilor va conduce la depedendența acestor servicii de
controlul politic al partidelor care au desemnat miniștrii respectivi.
"Care ar fi putut fi motivele pentru care a fost introdus un
capitol referitor la controlul serviciilor de informații, când în toate țările
există o lege destinată acestui scop?", s-a întrebat secretarul Comisiei SRI,
susținând că "pachetul trebuia să includă, în schimb, actele normative care
reglementează activitatea tuturor structurilor informative, pentru evitarea
suprapunerilor, paralelismelor și risipa de resurse umane și financiare".
"Nu se spune ce fel de informații sunt ele. Proiectul de lege
elaborat la Cotroceni era bine structurat, dar, prin extragerea unor prevederi, suntem în
fața unui surogat de act normativ, care nu vine să lămurească despre ce informații
și contrainformații vorbim", a apreciat deputatul social-democrat.
De asemenea, Stan a atras atenția că "există inclusiv o
prevedere conform căreia ofițerii de informații pot desfășura acte premergătoare
urmăririi penale, sub coordonarea unui procuror, ceea ce încalcă principiul
constituțional al separării puterilor în stat".
"Cine girează această măsură neconstituțională? Ofițerii
vor culege și informații despre probe și mijloace de probe, ceea ce pot face numai
organele Parchetului și Poliției, potrivit Codului de Procedură Penală", a
precizat el.
Pe de altă parte, Stan a arătat că SIE capătă, chiar prin
definiție, competențe pe teritoriul altor state, ceea ce presupune că legea română se
aplică pe teritoriul altor țări. "Este penibil să dai o asemenea definiție", a
arătat deputatul. Stan, fost președinte al Comisiei SRI, a completat că legea SRI
elimină multe competențe ale unui serviciu de informații intern.
"Este un pachet legislativ inadmisibil. El apare ca un rezultat
al luptei dintre Palate. Refuz să cred că CSAT va da aviza favorabil acestor legi
elaborate de niște ageamii", a conchis Ion Stan. |
 |
Palatul Regal din București
(I) |
Dintre toate palatele regale, cel din București, situat pe Calea Victoriei, a fost
reședința oficială a regilor României, remarcabilă nu numai prin dimensiunile ei
impresionante, dar și prin stilul arhitectonic - perceptibil în fiecare cameră sau
salon - menit să-i confere luxul și grandoarea specifice unui palat de recepții.
Construit de primul rege venit pe Tronul României, Carol I,
deoarece în București nu exista o reședință demnă de rangul lui, Palatul din Calea
Victoriei va fi definitiv legat de numele celui de-al doilea Carol, care - ca urmare a
unui incendiu devastator - l-a reclădit din temelii, realizând de fapt un nou palat,
de dimensiuni mult mai mari, cu totul diferit de cel al înaintașului său.
Istoria Palatului Regal din București începe cu primul deceniu
al secolului al XIX-lea, când marele boier Dinicu Golescu își va ridica în Capitală o
impozantă casă ce cuprindea douăzeci și cinci de camere și care - prin saloanele ei
mari și luminoase - era destinată să fie folosită exclusiv pentru serate și
recepții. Construită "pentru viitorime", cum spusese Dinicu Golescu, între anii
1812-1815, lângă Biserica Krețulescu, clădirea a trecut în 1832 în proprietatea
statului, care a instalat în ea Sfatul Administrativ. Între anii 1834-1837, la cererea
domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), după planurile inginerului Rudolf
Artur Borroczyn și ale arhitectului Xavier Villacrosse casa a fost modificată pentru a
putea fi folosită ca reședință domnească, dându-i-se numele de Curte Domnească.
Urmașii lui Ghica, Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Barbu Știrbey (1849-1856) - care
au locuit în propriile lor palate - au păstrat casa domnească numai ca "palat de
țeremonie". Tot aici va locui și Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei lui.
După abdicarea forțată a lui Cuza, noul principe ales de
Locotenența Domnească să ne conducă destinele, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, -
după ce va fi primit, în itinerarul lui spre Capitală, la moșiile familiilor Nicolae
Golescu (Golești), Ion C. Brătianu (Florica), Ion Ghica (Ghergani) și Dimitrie Ghica
(Ciocănești) - va ajunge în București, unde generalul Nicolae Golescu, membru al
Locotenenței Domnești, l-a condus și instalat în casa domnească de pe Podul
Mogoșoaiei (Calea Victoriei), fosta locuință a tatălui său, Dinicu Golescu. Scena
primirii prințului Carol în casa ce avea să-i servească de reședință este savuros
relatată în Memoriile sale:
"Alături de una din casele pe lângă care trecea convoiul,
era postată o gardă de onoare cu steag. Prințul întrebă pe însoțitorii săi:
Qu'est-ce qu'il y a dans cette maison? Generalul Golescu răspunse cam încurcat:
C'est le palais... Prințul Carol crezu la început că nu-l înțelesese bine și-l
întrebă cu îndoială: Ou est le palais? - ceea ce puse pe general în și mai mare
încurcătură. Arătă spre casa simplă cu un singur etaj. Chiar și înaintea acestui
așa-zis palais pavajul era nespus de primitiv. Prințul era atât de zguduit în
trăsură, încât cu greu se putea ține liniștit și în atitudinea dreaptă".
Prințul Carol va locui în această casă până în 1885,
transformând-o în apartament particular. Într-unul din saloanele acestei case, la
propunerea primului-ministru Ion C. Brătianu, principele Carol a convocat, pe 2 aprilie
1877, primul Consiliu de Coroană - cu participarea foștilor șefi de guvern:
Constantin Bosianu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Mihail
Kogălniceanu, Alexandru C. Golescu, precum și a lui C.A. Rosetti, președintele
Adunării Deputaților - care a decis intrarea România în război pentru obținerea
independenței.
Cum această reședință nu oferea un confort deosebit, pentru
nevoile Curții Regale fiind necesar un palat în adevăratul sens al cuvântului, în
decembrie 1884 regele Carol I a încredințat arhitectului Paul Gottereau - cel care
amenajase apartamentele suveranilor din casa lui Dinicu Golescu - alcătuirea
proiectelor noului palat regal. (Narcis Dorin Ion) |
Mulțumim editurii Fundației Culturale
Române pentru bunăvoința
de a ne pune la dispoziție revistele. |
|