Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Glosa zilei
Justitie
Utile
Viata de lângă noi
Opinia ta contează
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Sanatate
Dacă
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Sud-coreenii se joacă prin economia românească

Renunță la Daewoo, dar acum vor Cernavodă

Cei doi șefi de stat au semnat "Declarația Comună de Prietenie, Parteneriat și Cooperare între România și Republica Coreea"

     Coreea de Sud este interesată să investească în România în domeniul energiei nucleare, în special în reactoarele de la Cernavodă.

      Anunțul a fost făcut, ieri, de președintele sud-coreean Roh Moo-Hyun și de omologul său român, Traian Băsescu, la finalul întâlnirii oficiale de la Palatul Cotroceni.
      Președintele Roh Moo-Hyun a declarat că recunoașterea cooperării în domeniul tehnologiei nucleare va fi de folos celor două state și că țara sa este interesată de dezvoltarea relațiilor bilaterale în domeniu. Întrebat dacă Coreea de Sud este interesată în a investi în centrala de la Cernavodă sau în alte locuri, Roh Moo-Hyun a răspuns: "Permiteți-mi o întrebare, mai sunt și alte centrale nucleare în România? Bineînțeles, Cernavodă este unul dintre proiectele care ne interesează".
      El a precizat că în Coreea de Sud, procesul de privatizare în domeniul energetic a fost foarte amplu, dar că decizia luată a fost de a nu privatiza sectorul public al furnizării energiei electrice, deoarece acesta funcționa foarte bine și opera energie ieftină și la calitate foarte bună.
      "Vă confruntați în România cu o situație asemănătoare și poate că aceasta ar putea fi o lecție pentru dumneavoastră. Vreau să vă spun că această firmă publică care furnizează energie electrică, despre care vă vorbeam, este posibil să se ocupe și de proiectul reactoarelor nucleare din România și guvernul coreean va face tot posibilul pentru ca România să obțină avantaje din acest proiect, iar ambele țări să aibă beneficii comune", a spus președintele Coreei.
      Președintele Roh Moo-Hyun a precizat că a hotărât, împreună cu șeful statului român, promovarea relațiilor de cooperare economică în domeniul comerțului, al investițiilor, al tehnologiei nucleare și al celei informaționale.
      La rândul său, președintele Băsescu a precizat că firma Korean Hydro and Nuclear Power a fost deja listată, alături de alte 12, în perspectiva construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
      "Marele grup coreean Datsun a achiziționat IMGB, care are capacitatea de a construi, pe lângă mașini grele, reactoare nucleare. Previzionăm, astfel, o implicare serioasă a Coreei de Sud în construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă", a spus Băsescu.
      Întrebat în ce alte domenii se va dezvolta cooperarea româno-sud-coreeană și cât de rapid se poate rezolva problema acordării de vize pentru coreeni în România, șeful statului român a amintit că la începutul anilor '90, oamenii de afaceri sud-coreeni au fost primii care au avut curajul să investească în România, în domeniul siderurgic, al automobilelor și în industria navală și este convins că noi investiții se vor face în domeniul cercetării și dezvoltării.
      La Cotroceni, au fost semnate, de asemenea, două protocoale între Guvernele celor două țări privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și privind cooperarea în domeniul Științei, Dezoltării Tehnologice și Inovării".

Daewoo Automobile s-a întors la stat
     Guvernul a aprobat în ședința de ieri tranzacția prin care Uzina Daewoo Automobile România din Craiova a revenit în proprietatea statului. Contractul a fost semnat la 30 august, la București.
     În baza acordului, firma Automobile Craiova a preluat de la creditorii Daewoo Motors 51% din acțiunile uzinei Daewoo Automobile România, majorându-și astfel participația la 100%.
     Partea coreeană va primi, potrivit contractului, 60 milioane dolari, din care 50 milioane dolari pentru pachetul de acțiuni și zece milioane de dolari în contul datoriilor uzinei din Craiova către firme din grupul Daewoo. Statul intenționează să transfere fabrica unui investitor strategic.

Legile siguranței naționale
reflectă lupta dintre palate

     Secretarul Comisiei de control al SRI, deputatul Ion Stan, apreciază că legile siguranței inițiate de Guvern sunt un "balast legislativ" elaborat de "ageamii" care încurcă termenii, omit prevederi esențiale, adăugând altele neconstituționale, serviciile secrete devenind astfel dependente politic.
     Stan a arătat că înglobarea SPP în Ministerul de Interne și a STS în Ministerul Comunicațiilor va conduce la depedendența acestor servicii de controlul politic al partidelor care au desemnat miniștrii respectivi.
     "Care ar fi putut fi motivele pentru care a fost introdus un capitol referitor la controlul serviciilor de informații, când în toate țările există o lege destinată acestui scop?", s-a întrebat secretarul Comisiei SRI, susținând că "pachetul trebuia să includă, în schimb, actele normative care reglementează activitatea tuturor structurilor informative, pentru evitarea suprapunerilor, paralelismelor și risipa de resurse umane și financiare".
     "Nu se spune ce fel de informații sunt ele. Proiectul de lege elaborat la Cotroceni era bine structurat, dar, prin extragerea unor prevederi, suntem în fața unui surogat de act normativ, care nu vine să lămurească despre ce informații și contrainformații vorbim", a apreciat deputatul social-democrat.
     De asemenea, Stan a atras atenția că "există inclusiv o prevedere conform căreia ofițerii de informații pot desfășura acte premergătoare urmăririi penale, sub coordonarea unui procuror, ceea ce încalcă principiul constituțional al separării puterilor în stat".
     "Cine girează această măsură neconstituțională? Ofițerii vor culege și informații despre probe și mijloace de probe, ceea ce pot face numai organele Parchetului și Poliției, potrivit Codului de Procedură Penală", a precizat el.
     Pe de altă parte, Stan a arătat că SIE capătă, chiar prin definiție, competențe pe teritoriul altor state, ceea ce presupune că legea română se aplică pe teritoriul altor țări. "Este penibil să dai o asemenea definiție", a arătat deputatul. Stan, fost președinte al Comisiei SRI, a completat că legea SRI elimină multe competențe ale unui serviciu de informații intern.
     "Este un pachet legislativ inadmisibil. El apare ca un rezultat al luptei dintre Palate. Refuz să cred că CSAT va da aviza favorabil acestor legi elaborate de niște ageamii", a conchis Ion Stan.

Palatul Regal din București (I)

     Dintre toate palatele regale, cel din București, situat pe Calea Victoriei, a fost reședința oficială a regilor României, remarcabilă nu numai prin dimensiunile ei impresionante, dar și prin stilul arhitectonic - perceptibil în fiecare cameră sau salon - menit să-i confere luxul și grandoarea specifice unui palat de recepții.
     Construit de primul rege venit pe Tronul României, Carol I, deoarece în București nu exista o reședință demnă de rangul lui, Palatul din Calea Victoriei va fi definitiv legat de numele celui de-al doilea Carol, care - ca urmare a unui incendiu devastator - l-a reclădit din temelii, realizând de fapt un nou palat, de dimensiuni mult mai mari, cu totul diferit de cel al înaintașului său.
     Istoria Palatului Regal din București începe cu primul deceniu al secolului al XIX-lea, când marele boier Dinicu Golescu își va ridica în Capitală o impozantă casă ce cuprindea douăzeci și cinci de camere și care - prin saloanele ei mari și luminoase - era destinată să fie folosită exclusiv pentru serate și recepții. Construită "pentru viitorime", cum spusese Dinicu Golescu, între anii 1812-1815, lângă Biserica Krețulescu, clădirea a trecut în 1832 în proprietatea statului, care a instalat în ea Sfatul Administrativ. Între anii 1834-1837, la cererea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), după planurile inginerului Rudolf Artur Borroczyn și ale arhitectului Xavier Villacrosse casa a fost modificată pentru a putea fi folosită ca reședință domnească, dându-i-se numele de Curte Domnească. Urmașii lui Ghica, Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Barbu Știrbey (1849-1856) - care au locuit în propriile lor palate - au păstrat casa domnească numai ca "palat de țeremonie". Tot aici va locui și Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei lui.
     După abdicarea forțată a lui Cuza, noul principe ales de Locotenența Domnească să ne conducă destinele, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, - după ce va fi primit, în itinerarul lui spre Capitală, la moșiile familiilor Nicolae Golescu (Golești), Ion C. Brătianu (Florica), Ion Ghica (Ghergani) și Dimitrie Ghica (Ciocănești) - va ajunge în București, unde generalul Nicolae Golescu, membru al Locotenenței Domnești, l-a condus și instalat în casa domnească de pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei), fosta locuință a tatălui său, Dinicu Golescu. Scena primirii prințului Carol în casa ce avea să-i servească de reședință este savuros relatată în Memoriile sale:
     "Alături de una din casele pe lângă care trecea convoiul, era postată o gardă de onoare cu steag. Prințul întrebă pe însoțitorii săi: Qu'est-ce qu'il y a dans cette maison? Generalul Golescu răspunse cam încurcat: C'est le palais... Prințul Carol crezu la început că nu-l înțelesese bine și-l întrebă cu îndoială: Ou est le palais? - ceea ce puse pe general în și mai mare încurcătură. Arătă spre casa simplă cu un singur etaj. Chiar și înaintea acestui așa-zis palais pavajul era nespus de primitiv. Prințul era atât de zguduit în trăsură, încât cu greu se putea ține liniștit și în atitudinea dreaptă".
     Prințul Carol va locui în această casă până în 1885, transformând-o în apartament particular. Într-unul din saloanele acestei case, la propunerea primului-ministru Ion C. Brătianu, principele Carol a convocat, pe 2 aprilie 1877, primul Consiliu de Coroană - cu participarea foștilor șefi de guvern: Constantin Bosianu, Manolache Costache Epureanu, Dimitrie Ghica, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Alexandru C. Golescu, precum și a lui C.A. Rosetti, președintele Adunării Deputaților - care a decis intrarea România în război pentru obținerea independenței.
     Cum această reședință nu oferea un confort deosebit, pentru nevoile Curții Regale fiind necesar un palat în adevăratul sens al cuvântului, în decembrie 1884 regele Carol I a încredințat arhitectului Paul Gottereau - cel care amenajase apartamentele suveranilor din casa lui Dinicu Golescu - alcătuirea proiectelor noului palat regal. (Narcis Dorin Ion)

Mulțumim editurii Fundației Culturale Române pentru bunăvoința
de a ne pune la dispoziție revistele.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.