Industria vopselelor este în
ascensiune |

În România, piața de renovări și construcții noi de clădiri este în continuă
creștere
|
Producătorul de vopsele Düfa Deutek
România a obținut anul trecut un profit brut de 18,99 milioane de lei (circa 5,3
milioane de euro), de aproape trei ori mai mare decât câștigul brut consemnat în anul
2004, reiese din datele financiare ale firmei.
În același timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu
15%, la 64,23 milioane de lei (aproximativ 17,7 milioane de euro), de la 55,9 milioane de
lei în 2004.
Directorul de marketing al firmei,Gabriel Enache, a declarat
agenției Mediafax că investițiile realizate în acest an de Düfa Deutek România, în
valoare totală de circa 4 milioane euro, vor crește capacitatea de producție cu 75% și
vor dubla capacitățile de stocare ale companiei. "În urma acestor investiții, care
sunt în curs de derulare, capacitatea lunară de producție a vopselelor va crește la
2.500 de tone, iar capacitatea de depozitare se va dubla, până la 6.000 de metri
pătrați", a precizat Enache.
Cele mai vândute produse în acest an au fost dispersiile
(vopsele pentru zugrăvit) care ocupă o pondere de 55% din totalul vânzărilor, urmate
de produsele alchidice și tencuielile decorative cu 18%, respectiv 13% din vânzări.
În acest an, firma și-a extins portofoliul de produse cu o
gamă de vopsele pentru zugrăvit și pentru lemn și a lansat pe piață un model de
grund profesional pentru tencuielile decorative. De asemenea, în acest an a fost introdus
un sistem computerizat de colorare a vopselelor, care permite realizarea a câtorva mii de
culori.
Potrivit propriilor estimări, firma este lider pe piața
acoperirilor decorative, pe care deține o cotă de 20,9%.
Compania deține o unitate de producție a lacurilor și
vopselelor situată în zona de est a Capitalei.
Pentru acest an, compania și-a propus realizarea unei cifre de
afaceri de circa 20 de milioane de euro.
"Motivele pe care se sprijină aceste estimări sunt, pe de o
parte, creșterea pieței de renovări și construcții noi de clădiri și, în al doilea
rând, majorarea cotei noastre de piață în urma creșterii competitivității
portofoliului și a extinderii sistemului de distribuție", a explicat directorul
Düfa Deutek.
Anul trecut, firma a fost preluată de compania olandeză
Europaint International, controlată indirect de fondul de investiții Advent
International, valoarea tranzacției fiind de 15 milioane de euro. |
Transportatorii aerieni, cu
ochii pe profit |
|
Companiile de transport aerian, care se confruntă cu presiuni de reducere a tarifelor, pe
fondul scăderii cererii, ar putea înregistra o diminuare a marjelor de profitabilitate,
în contextul intensificării măsurilor de securitate, apreciază o serie de analiști,
citați de Reuters. Cerințele impuse după
dejucarea unui complot terorist în Marea Britanie vor conduce la reintroducerea unor
servicii pe care nu le-au mai oferit în ultimii ani, în încercarea de a reduce
costurile.
Totodată, noile restricții privind siguranța survin în
contextul reducerii cererii și a creșterii prețului combustibililor.
"Considerăm că riscurile privesc cursele pe distanțe scurte,
unde pasagerii evită deja unele curse, pe fondul prețurilor ridicate", a declarat
Helane Becker, analist la The Benchmark.
"Reprezentanții companiilor de transport aerian au refuzat să
comenteze informațiile privind costurile adiționale determinate de noile măsuri de
securitate. |
Euro 5 din 2008 |
|
Începând cu anul 2008, producătorii români de mașini vor trebui să aplice noile
norme de poluare Euro 5, propuse de Comisia Europeană, analiza privind impactul
introducerii sistemului de emisiuni urmând să fie realizată până în luna septembrie
a anului în curs. În cadrul reuniunii pe aceasta temă, organizată de Ministerul
Integrării Europene, s-a stabilit că România trebuie să își definească poziția
față de propunerea de regulament formulată de Comisie, pe care să o exprime, în
calitate de observator, la grupurile de lucru din Consiliul Uniunii Europene. Sistemul
Euro 5 are în vedere reducerea emisiilor de particule ale motoarelor Diesel cu 80 la
sută și emisiilor de oxid de azot cu 20 la sută, pentru motoarele pe benzină,
scăderile fiind de câte 25 la sută. Deși noile norme vor genera costuri suplimentare
de producție, companiile românești din domeniu au declarat că vor face tot posibilul
să respecte cerințele impuse de Uniunea Europeană. De asemenea, acestea au apreciat una
dintre propunerile Regulamentului, care prevede scutirea de taxe pentru cei care se
conformează noilor standarde înainte de termenul stabilit de lege, măsura vizând în
principal cumpărătorii. (A.M.PRESS) |
Cifră de afaceri peste
estimări |
Rominserv, contractorul general al grupului Rompetrol, a înregistrat anul trecut afaceri
de 339,21 milioane lei (93,6 milioane euro), nivel aproape dublu față de cel din 2004,
și un profit brut în creștere cu 37,4%, la 14,74 milioane de lei (4,06 milioane de
euro). Compania a realizat în 2005 o serie de proiecte de modernizare pentru firme din
grup, cum ar fi Rompetrol Rafinare si Rompetrol Petrochemicals, precum și revizia la
rafinăria Petromidia.
Pentru 2006, Rominserv estimeaza o cifra de afaceri de 200 de
mil. dolari (160 mil. euro). Rominserv întreține și modernizează centrale termice din
anul 2003, prin Rominservices Therm, ca urmare a unui parteneriat public-privat încheiat
cu Primăria municipiului Mangalia. Contractorul general al grupului Rompetrol a preluat
în 2004 fabrica de armături IAIFO Zalău, furnizor de armături industriale și
semifabricate turnate. |
Spar la Constanța |
Grupul olandez Spar va deschide un supermarket la Constanța, în centrul comercial City
Park Mall, dezvoltat de Neocity Group, au anunțat reprezentanții City Park. Spar a mai
anunțat pentru România planuri de deschidere de supermarketuri la Arad, Deva și
Reșița. Deschiderea centrului din Constanța este prevăzută pentru vara anului viitor,
investiția fiind în valoare de peste 50 de milioane de euro. Viitorul centru comercial
va fi construit, în mare parte, pe amplasamentul actualului parc Tăbăcărie, cea mai
mare zonă verde din Constanța.
Firma Neocity Group România, subsidiara grupului israelian cu
același nume pe piața românească, este cunoscută ca dezvoltator al clădirilor de
birouri Neocity Tower 1 și Neocity Tower 2, construite în București. Vicepreședintele
firmei, Shay Mor, a amintit că Neocity va dezvolta în perioada 2006 - 2009 și alte
proiecte imobiliare, cu o valoare totală de un miliard de euro, în principal în
domeniul rezidențial și de birouri. |
Hoteluri prea scumpe |
|
Hotelurile din București au aproape aceleași tarife cu cele din New York, potrivit unui
studiu al grupului bancar elvețian UBS. Aceeași cercetare indică faptul că hotelurile
de 3 stele din București sunt unele dintre cele mai scumpe din lume, o cameră costând
200 de euro pe noapte. Nu de aceeași părere sunt reprezentanții hotelierilor români
care susțin că prețurile ar fi, de fapt, la jumătate. "Studiul n-a avut la bază
informații culese în mod pertinent de pe piață, pentru că lucrurile nu stau așa.
Hotelurile de 3 stele au un preț mediu net care oscilează între 85 și 92 de
euro", a spus consultantul în industria hotelieră, Paul Mărășoiu. Din datele UBS
rezultă că o cameră într-un hotel de 3 stele bucureștean costă aproape dublu față
de o cameră similară din Bruxelles sau Budapesta. Deși veridicitatea informațiilor
este vehement negată, hotelierii români spun că și-ar dori o asemenea performanță
economică. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Cât ne costă instituțiile? |
În cursul unei documentări referitoare la politica bugetară, în strânsă legătură
cu impozitele și taxele care ne dijmuiesc "coșul zilnic", am aflat sumele
alocate, în acest an, diferitelor instituții publice, din documentele (broșuri) care au
însoțit proiectul de lege aferent. Așa am descoperit unele lucruri extrem de
interesante. M-am oprit pentru astăzi, doar la unul. Într-o broșură de 251 de pagini
format A4, (dar ce zic broșură când este vorba de ditamai cartea?) se prezintă
proiectul de buget al Cancelariei primului-ministru (pe anul 2006). Este vorba exact
despre instituția pe care însuși primul-ministru vrea, acum, s-o desființeze. Orice om
normal consideră că, în momentul în care s-a ajuns la concluzia respectivă
(desființarea), s-a considerat că avem de-a face cu ceva inutil (în cazul cel mai bun)
sau păgubos (în cazul cel mai rău). Iată, însă, citim într-un foarte lung preambul:
"un astfel de organism (cancelaria - n.n.) este extrem de necesar pentru
eficientizarea activității la nvielul oricărui Guvern".
Păi, atunci, cum devine chestia? Desființăm ceea ce este
extrem de necesar"? La sfârșitul anului 2005, când s-a adoptat bugetul, se
considera că "organismul" era "extem de necesar" și după șapte-opt luni
se apreciază că este taman pe invers? Ce a intervenit nou între timp? Nimic decât
declanșarea unei operațiuni de imagine prin care Guvernul dorește să
"demonstreze" cum îi pasă de modul în care funcționează instituțiile și în
care este cheltuit banul public.
Păcat că n-am spațiul tipografic suficient pentru a reda
fragmente mai ample din amintitul preambul. Îi asigur, însă, pe cititori că, la prima
vedere, fragmentele în sprijinul funcționării cancelariei primului-ministru sunt
deosebit de convingătoare. Rezerv cele ce urmează doar aspectelor financiare.
În 2004, când s-a înființat, cancelaria a avut un buget de
aproape 342 miliarde de lei; în 2005, de aproape 500 miliarde de lei, iar pentru 2006
s-au prevăzut 550 miliarde de lei. Bani, nu glumă! Din aceste sume cca 90 la sută se
asigurau (se asigură) în bugetul de stat. O altă parte, din fonduri externe
nerabursabile și mai puțin (foarte puțin) din fonduri proprii. Detaliile sunt de-a
dreptul savuroase. Redau telegrafic câteva. Salariile de bază ale personalului se
ridică (în 2006) la aproape 9 miliarde de lei, salariile de merit la 257 milioane de
lei, indemnizația de conducere 503 milioane de lei, ore suplimentare, peste 1 miliard de
lei, fondul de premii tot peste 1 miliard de lei, diverse sporuri și indemnizații, peste
2 miliarde de lei. La fel de interesante sunt detalierile referitoare la cheltuielile
pentru bunuri și servicii care, pe total, depășesc 20 miliarde de lei.
Este cât se poate de clar că, pe noi toți, existența
Cancelariei primului-ministru ne-a costat și o să ne coste ceva bani scoși din
"coșul zilnic". Dar, dacă tot i-am plătit sau urma să-i plătim, nu era mai
bine să NU fie folosiți pentru o instituție - considerată acum chiar de către
primul-ministru - drept inutilă? În momentul în care punem o asemenea întrebare
(posibil de multiplicat în cazul multor instituții) ne dăm seama cât de serioasă, de
gravă este tema gestionării banului public, adică a banului scos din ceea ce se cuvenea
"coșului zilnic". |
|