În prima jumătate a anului, băncile europene au consemnat o creştere semnificativă a veniturilor din tranzacţii valutare, pe fondul unui volum crescut al acestui tip de operaţiuni care a compensat marjele mai reduse.

     Dezvoltarea tranzacţiilor electronice din ultimii ani a redus marjele, dar băncile au reacţionat prin lansarea unor produse mai profitabile şi mai complicate pe o piaţă tot mai accesibilă pentru noi jucători, de la fondurile de hedging la persoane fizice cu venituri ridicate.
     Analiştii consideră că tehnologia a avut un impact masiv asupra operaţiunilor în valută, a permis accesul unor noi jucători, care au un stil agresiv de investiţii, băncile adaptându-şi operaţiunile valutare pentru a fi în concordanţă cu clienţii şi tehnologia.
     Majoritatea băncilor europene au raportat, pentru primul semestru, o creştere de peste 10% a profitului net din tranzacţii, inclusiv din cele valutare, continuând tendinţa apărută în urmă cu câţiva ani odată cu dezvoltarea operaţiunilor electronice.
     În ciuda creşterii concurenţei în domeniul tranzacţiilor valutare băncile reuşesc să câştige tocmai din volumul acestora.
     În prima jumătate a anului, cotaţia dolarului a coborât cu circa 6% faţă de un coş de monede, variaţia fiind relativ modestă pe o piaţă monetară deseori volatilă.
     Cu toate că, teoretic, pieţele puţin volatile pot avea un impact negativ asupra veniturilor din tranzacţii valutare, mediul mai calm poate permite noilor jucători să intre pe piaţă sau să dea timp investitorilor să exploreze instrumente de investiţii mai complicate.
     Din punct de vedere al tranzacţiilor valutare, Deutsche Bank este cea mai importantă bancă la nivel mondial, cu o cotă de piaţă de 19%.
     Veniturile sale din vânzări şi tranzacţii cu datorii şi alte produse, inclusiv cele valutare, au urcat cu 30% în prima jumătate a anului, la 5,2 miliarde euro (6,63 miliarde dolari).
     Banca olandeză ABN Amro, pe locul 11 pe piaţa valutară, a raportat o creştere de 22,5%.
     Barclays şi HSBC, pe poziţia a patra, respectiv a şaptea, au anunţat un avans de peste 10% a veniturilor din tranzacţii, care includ şi cele de pe piaţa valutară.
     Crédit Suisse şi RBS au consemnat o creştere de până la 10%, în timp ce UBS, numărul doi pe piaţa valutară, cu o cotă de 12%, îşi va publica rezultatele pe 15 august.

     Dar, pentru anii următori, analiştii previzionează o reducere a inflaţiei la 2,1%, în 2007, şi la 1,9%, în 2008, precum şi menţinerea nivelului de 1,9% pe termen lung.
     Preţul petrolului este considerat o sursă majoră de risc, în special în anii 2006 şi 2007, ceea ce reflectă, de asemenea, posibilitatea influenţării preţurilor la nivel naţional. Totuşi, impactul ar putea fi contrabalansat, parţial, prin aprecierea cursului de schimb al euro şi o încetinire a creşterii economice.
     Rezultatele studiului sunt în concordanţă cu avertismentele lansate de BCE privind creşterea riscurilor care ameninţă stabilitatea preţurilor în zona euro şi confirmă aşteptările legate de continuarea majorării dobânzilor.
     BCE arată că ratele dobânzilor se plasează încă la un nivel scăzut, după scumpirea creditului la 3%, pe 3 august; instituţia va monitoriza foarte atent riscurile privind nivelul preţurilor.
     BCE urmăreşte menţinerea inflaţiei la un nivel inferior, dar apropiat de 2%, dar specialiştii apreciază că acest obiectiv nu va fi îndeplinit până în anul 2008.
     Previziunile privind creşterea economică din acest an au fost, de asemenea, revizuite în sens ascendent, de la 2,1% la 2,2%, dar analiştii anticipează o încetinire a avansului economic în 2007, pe fondul reducerii expansiunii economiei globale, în contextul creşterii preţului petrolului. Specialiştii estimează că economia europeană va creşte cu 1,8% anul viitor, în condiţiile scăderii cererii pentru exporturile realizate de UE, şi plasează expansiunea economică din 2008 la nivelul de 2%.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro