Ostilităţile vor înceta astăzi, la ora 05.00 GMT (O8.00, ora României), a anunţat, sâmbătă, secretarul general al ONU, Kofi Annan, precizând că atât premierul libanez, Fouad Siniora, cât şi cel israelian, Ehud Olmert, au acceptat ca armele să tacă. Ieri, armata statului evreu a bombardat din nou Beirutul, aceasta fiind, probabil, ultima sa operaţiune de amploare în Liban.

     Rezoluţia 1.701, adoptată în Consiliul de Securitate ONU vineri, cu 24 de voturi pentru şi o abţinere, cere Hezbollahului să pună imediat capăt atacurilor îndreptate împotriva Israelului şi statului evreu să suspende imediat toate operaţiunile militare din Liban. Documentul mai prevede desfăşurarea în regiune a 15.000 de membri ai Forţei Interimare ONU din Liban (FINUL), care va avea sarcina monitorizării aplicării armistiţiului ce va intra în vigoare astăzi, în acest sens putând lua "toate măsurile necesare". Israelul are obligaţia retragerii trupelor din sudul Libanului imediat după încetarea ostilităţilor şi în paralel cu desfăşurarea în regiune a armatei libaneze şi a contingentului internaţional, precizează rezoluţia ONU.
     În preambulul ei se solicită eliberarea necondiţionată a militarilor israelieni capturaţi de mişcarea Hezbollah pe 12 iulie, încurajând şi soluţionarea problemei deţinuţilor libanezi din Liban. Secretarul general ONU, Kofi Annan, urmează ca, în termen de 30 de zile, să formuleze propuneri pentru dezarmarea miliţiilor Hezbollah şi delimitarea frontierelor, inclusiv a regiunii Fermelor Shebaa, subiect de dispută între Israel, Siria şi Liban.

"Mişcarea Hezbollah trebuie desfiinţată"
     Rezoluţia ONU 1.701 a fost aprobată, ieri, de Guvernul israelian după ce, sâmbătă, trecuse şi de votul celui libanez. Trupele israeliene se vor retrage din sudul Libanului în tandem cu desfăşurarea în zonă a armatei libaneze şi a unei forţe internaţionale, a declarat ministrul de Externe, Tzipi Livni. "Israelul va părăsi sudul Libanului în acelaşi timp cu operaţiunile de desfăşurare în sud a armatei libaneze, împreună cu o forţă internaţională - nu ne vom retrage în cazul în care vedem un militar libanez că vine în zonă şi ne spune să ne retragem", a ţinut să sublinieze Livni. Ministrul nu a pierdut ocazia de a trimite noi săgeţi către liderii mişcării şiite Hezbollah. "Este clar că Rezoluţia 1.701 a Consiliului de Securitate vizează desfiinţarea Hezbollah, şi nu doar dezarmarea" organizaţiei libaneze, a afirmat Tzipi Livni.
     Forţele de dreapta din Israel, aflate în opoziţie, au calificat, sâmbătă, drept "ruşinoasă" rezoluţia ONU. Acordul de încetare a ostilităţilor "este o decizie periculoasă şi ruşinoasă, care implică cedarea în faţa terorii", a spus Yuval Steinitz, membru al partidului Likud şi al Comisiei de Apărare şi Afaceri Externe din Parlamentul israelian. În opinia politicianului israelian, rezoluţia ar putea fi percepută în Orientul Mijlociu "nu numai ca o victorie, ci şi ca o modalitate de consolidare a taberelor extremiste iraniene şi siriene".

Beirutul, ţinta unor atacuri violente
     Avioanele de luptă israeliene au lansat, ieri, atacuri violente asupra Beirutului, lovind mai ales suburbiile sudice controlate de Hezbollah, au declarat martori şi surse din serviciile de securitate, citaţi de Reuters. Aproximativ 18 explozii au fost auzite în capitala libaneză în mai puţin de un minut, iar un strat gros de fum a acoperit verul. Hezbollahul a anunţat că nici unul dintre membrii săi nu era prezent în zonă şi că nu a înregistrat pierderi în urma atacului. Trupele israeliene au continuat, în week-end, confruntările violente cu gherilele Hezbollah în sudul Libanului. Aviaţia statului evreu a atacat ţinte din peste 50 de oraşe şi sate, au declarat surse din serviciile libaneze de securitate, precizând că şase persoane au fost ucise în sudul Libanului şi altele şase în Valea Bekaa.
     Pe de altă parte, peste 153 de rachete Hezbollah au lovit nordul Israelului, provocând moartea unei persoane şi rănirea altor 11, au declarat surse din cadrul poliţiei.

     Guvernul de la Londra estimează că între 60.000 şi 140.000 de români şi bulgari ar putea veni în Marea Britanie în primul an după aderarea celor două ţări la UE, fenomen care ar exercita presiuni suplimentare asupra sistemului educaţional, medical sau de acordare a locuinţelor. Săptămâna trecută, ministrul britanic de Interne anunţa că există posibilitatea limitării accesului cetăţenilor străini pe piaţa muncii. "Majoritatea oamenilor care vin în ţară au un motiv întemeiat: fie fug de undeva, fie caută un loc de muncă. Nu poţi decât să fii înţelegător şi să ai reacţia normală de a le permite accesul. Problema este că deşi sunt foarte mulţi, nu există o politică clară de admisie. Iar, până în prezent, guvernul credea că nu este nevoie de o dezbatere în acest sens", subliniază Bob Rowthorn, profesor la Universitatea Cambridge. Unii membri ai Executivului de la Londra, între care ministrul de Externe, Margaret Beckett, sau ministrul pentru Europa, Geoff Hoon, se opun posibilităţii impunerii unor restricţii accesului pe piaţa muncii al românilor şi bulgarilor. "Nu putem continua cu o politică a porţilor deschise. Oamenii au început deja să se plângă că nu găsesc locuri de muncă", susţine, în schimb, deputatul laburist Frank Field. Într-un raport al Ministerului britanic de Interne, subsecretarul de stat Joan Ryan avertizează cu privire la posibilitatea declanşării unei adevărate crize în cadrul serviciilor sociale, al şcolilor şi centrelor de asistenţă, care sunt nevoite să facă faţă sutelor de mii de imigranţi din Europa de Est, şi atrage atenţia că aceştia ar putea deveni o sursă de nemulţumire socială din cauza faptul că reprezintă o forţă de muncă ieftină. Marea Britanie a fost singura dintre ţările cu tradiţie în Uniunea Europeană care nu a impus restricţii forţei de muncă provenind din noile state membre, după extinderea din 2004. Aceasta a dus la depăşirea de circa 20 de ori a numărului estimat al imigranţilor est-europeni, - de maximum 13.000 de persoane pe an - cifrele ridicându-se la peste 350.000 de persoane la sfârşitul anului 2005. Numărul imigranţilor este aşteptat să depăşească 400.000 după aderarea României şi Bulgariei la UE. Raportul lui Joan Ryan mai atrage atenţia că renunţarea la restricţiile impuse imigranţilor fără loc de muncă în ceea ce priveşte accesul la locuinţele sociale şi beneficii nu va face decât să atragă noi valuri de imigranţi.

Pagină realizată de Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro