- Dan Voiculescu, scrie Cotidianul, a plătit publicitate pentru ca două cotidiane centrale să publice punctul său de vedere cu privire la recenta-i deconspirare în calitate de colaborator al fostei Securităţi. Unul dintre ziare a acceptat. Altul, nu. Cotidianul nu s-a numărat printre alesele lui Voiculescu, să-i facă "publicitate". I-o face însă gratis, publicând, cu mici înţepături, "apărările" şi argumentele lui Voiculescu "Felix". Să fie primit
     - Acelaşi ziar se ocupă de institutele de sondare a opiniei publice. Pe care le acuză că scot "câştigători" după ureche. Asta îmi aduce aminte de Horia Alexandrescu, cel care propovăduia în pustiu acum multă vreme în urmă, pe aceeaşi temă. Apoi, tot mai mulţi au început să se revolte împotriva sondajelor măsluite. Cu singurul amendament că, asemenea ziarelor (vă mai aduceţi aminte de lansarea celebrei sintagme "o anumită parte a presei"), sondajele sunt credibile după cum le convin unora ori altora. Cert este că şi sondajul este o marfă, că şi institutele astea evoluează în economia de piaţă şi se conduc, se vede treaba, după principiul "cine plăteşte, comandă parada". Cine ar mai plăti a doua oară dacă nu iese bine la "vopsea"
     - Dovadă că aşa este, iată declaraţia lui Emil Boc referitoare la sondajul realizat recent de INSOMAR, net favorabil PD-ului: "Din câte ştiu, INSOMAR (!?) este un institut de prestigiu, este mai credibil şi mai constant decât celelalte, de care abia am auzit. Ştim cu toţii că există sondaje care au doar un caracter pur orientativ sau propagandistic. Cred că acolo ar trebui plasate şi acestea din urmă".
     - Numai că, totdeauna, medalia are şi un revers. Dacă, Doamne păzeşte!, îţi face sondajul pocinogul? Cum? Păi, de pildă, urcându-te în slava cerului de fericire că te iubeşte lumea la nebunie, pentru ca, la urne, să te trezeşti c-ai pierdut catastrofal. Că s-au mai văzut de-astea. Chiar în 2004, când PSD-ului nu-i stătea nimeni înainte
     - Şi legat tot de perdantul PSD-eu; la alegerile parţiale locale de prin nişte comune ale patriei, a luat 57% din primăriile "scoase la licitaţie", deşi, în sondaje, nu era favorit
     - Sorin Ovidiu Vântu şi Liviu Luca sunt, poate, cei mai puternici oameni din România zilelor noastre. Nimeni nu ştie unde încep şi unde se termină afacerile şi averile lor. Din când în când mai răzbat în presă informaţii. Cum ar fi cea privind banca Romexterra, cu sediul central în fostul magazin "Vulturul de mare" (cum o fi ajuns acolo...). Ei bine, Vântu şi Luca, scrie "Evenimentul Zilei", au vândut banca unor nemţi. La conducerea acesteia se află un domn al cărui nume nu spune nimic, dar care, cică, ar fi fost omul lui Vântu la Gelsor. Banca a fost înfiinţată, susţine acelaşi ziar, la Tg.Mureş, în 1993. Acţionarii majoritari erau zeci de mii de salariaţi din industria gazelor. Cum i-o fi convins cine i-a convins să-şi pună banii la bătaie, rămâne un mister. Doar dacă banca nu a fost înfiinţată azi, iar peste vreo câteva zile, oamenii şi-au primit banii înapoi şi ceva în plus. Astfel încât cel care a concentrat acţiunile să rămână anonim. În fine, afacerile sunt atât de încurcate încât prosperă într-un ritm ameţitor. Problema e până când
     - Şi Patriciu vrea să vândă. O parte din al său Rompetrol. Un pachet consistent, dacă ne luăm după ce scriu cei de la Ziarul Financiar. Adică, o măsură de precauţie pentru magnatul petrolului, în cazul în care procesele în care e implicat se sfârşesc rău, cu confiscări.

Xantipa

     În ultimii trei ani, în România a fost remarcată o slabă creştere a celor care ştiu să utilizeze calculatorul sau al celor care au în proprietate un PC. Dacă, în 2003, procentul românilor care ştiau să folosească un calculator se ridica la 22%, în 2006 s-a putut remarca o uşoară creştere a acestora, la 27%. Ceva mai puţini (16%) au acces şi la Internet. Ponderea celor care ştiu să utilizeze un PC scade cu vârsta (73% sub 24 de ani, respectiv 3% peste 65 de ani), creşte cu educaţia (2% dintre cei care au maximum 8 clase şi 76% dintre cei care au studii superioare) şi cu mărimea localităţii (10% dintre cei proveniţi din mediul rural, respectiv 45% dintre cei din urbanul mare). Conform studiului, o mare parte a timpului alocat utilizării unui PC este folosit pentru navigarea pe Internet. Astfel, dintre cei chestionaţi, cei care utilizează Internetul alocă pentru această activitate într-o zi obişnuită (de lucru sau week-end) în medie aproximativ o oră şi 40 de minute. Timpul utilizării Internetului diferă, de asemenea, în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale celor chestionaţi. Astfel, folosesc mai mult Internetul bărbaţii (106 minute), decât femeile (87 minute), cei tineri (139 minute), decât cei în vârstă, mai mult cei cu educaţie medie (liceu - 112 minute), decât ceilalţi (cei cu studii superioare sau sub liceu - 80-90 minute), cei din urbanul mare, mai mult decât cei din zona rurală. Cel mai adesea, Internetul este folosit pentu a căuta informaţii de interes general sau profesional (85%) şi mai puţin pentru jocuri-divertisment (40%), pentru a citi ziare (36%) sau pentru a asculta diferite posturi de radio (20%). Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2004 persoane şi are o eroare de plus-minus 2,3%. (A.M. Press)

Pentru a răspunde fie puteţi intra pe forum fie ne puteţi trimite un mail cu răspunsul dvs. aici