| Angajamentul noului ministru al Transporturilor,
Radu Berceanu |
"Anul acesta vor fi în
lucru 344 km de autostradă" |
Reparațiile la autostrada
București-Pitești vor începe pe cele două benzi spre Pitești, urmând ca, ulterior,
să fie realizate lucrări masive pe banda spre București, a declarat ministrul
Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Radu Berceanu.
"Se vor face reparații minore, de plombare a gropilor, pe
benzile spre Pitești, astfel încât să putem da drumul la circulație pe două sensuri.
Ulterior, se va închide banda spre București, unde este nevoie de lucrări mult mai
serioase", a spus Berceanu, într-o conferință de presă.
Potrivit ministrului, anul acesta vor fi în lucru 344 km de
autostradă, iar anul viitor, 603 km. În 2008, lucrările vor include 845km. "Dacă nu
apar probleme, anul acesta vor fi gata 19 kilometri de autostradă, de la Fetești la
Cernavodă. Anul viitor vor fi finalizate lucrările pentru 76 km și, în 2008, pentru
130 km", a adăugat Berceanu.
În ceea ce privește autostrada București-Brașov, ministrul a
afirmat că sunt necesare exproprieri de terenuri pentru realizarea lucrărilor. "Peste
tot în lume au apărut probleme atunci când s-au construit autostrăzi, dar nu se pot
lovi mereu interesele particulare, ale unui grup de cetățeni, de cele generale, de a se
face anumite construcții".
De altfel, traseul inițial al acestei autostrăzi a fost
modificat tocmai din cauza construcțiilor apărute în zonă. "Am schimbat traseul și
vom vedea dacă primarii vor da din nou autorizații de construcții. Am încercat să ne
mișcăm acum mai repede cu exproprierile, pentru că se pare că suntem într-un concurs
cu primarii. Primarii se vor îmbogăți pe termen lung prin construcția autostrăzii și
nu prin tunuri imobiliare", a spus Berceanu.
Contractele cu mari întârzieri se reziliază
Ministerul Transporturilor ar putea rezilia, săptămâna
viitoare, contractele de construcție pentru unele tronsoane de drum, unde lucrările sunt
foarte întârziate.
"Trebuie să reluăm procedurile pentru găsirea unui nou
constructor, ceea ce va duce la alte întârzieri, dar, dacă nu reziliem acum, o vom face
peste un an", a spus Berceanu.
Ministrul a dat ca exemplu tronsonul Timișoara-Lugoj, terminat
în proporție de doar 2%. Contractul a fost atribuit unui consorțiu de firme din care
face parte și compania grecească Eftidis, care mai are o lucrare, pe DN 17, la limita
județelor Cluj și Bistrița. "Am sugerat să renunțe la lucrările foarte
întârziate și să se concentreze pe o lucrare, pe care să o termine".
Potrivit ministrului, în cazul societăților ale căror
contracte ar putea fi reziliate este vorba de întârzieri de pânâ la doi-trei ani de la
termenul de finalizare a lucrărilor.
"Am fost impresionat de cantitatea de motive pe care o dau, dar
nu și de rezultate. În unele cazuri, abia au finalizat 1-2% din lucrare", a
menționat Berceanu. Participarea la viitoare licitații va fi "foarte dificilă"
pentru companiile cărora le-au fost reziliate contractele, a avertizat ministrului
Transporturilor.
Cluburile de fotbal să ia stadioanele în concesiune
Berceanu intenționează să concesioneze stadioanele aflate în
proprietatea MTCT către cluburile de fotbal, pentru ca responsabilitatea investițiilor
să revină acestora. "Bazele sportive ale ministerului sunt într-o situație cam
ciudată. Cu referire la fotbal, noi ne ocupăm cu întreținerea, cu datul de bani, iar
alții, cu vânzările de fotbaliști. Prin urmare, neputând schimba ceva, să fim noi cu
vânzările și ei cu investițiile, vrem să le oferim în concesiune stadioanele de
fotbal", a afirmat Berceanu.
El a precizat că există mai multe baze sportive în
întreținerea MTCT, iar instituția va avea dificultăți din ce în ce mai mari în
alocarea resurselor necesare pentru lucrările curente. "Este mult mai normal ca aceia
care folosesc aceste baze să le amenajeze cum le place și să nu ne lase pe noi, niște
neprofesioniști, să le amenajăm, pentru că putem face și greșeli", a mai spus
ironic Berceanu.
Ministrul a apreciat că noua legislație în domeniul
concesiunilor este suficient de cuprinzătoare pentru a rezolva această problemă.
"În acest fel, vom putea utiliza sumele de bani pe care le
dăm la fotbal către sporturi mai puțin dotate", a mai spus Berceanu.
El a precizat că investițiile pentru bazele sportive necesită,
anual, sume de ordinul sutelor de miliarde de lei vechi. Cea mai importantă este
stadionul Giulești, utilizat de FC Rapid. |
|
Privatizarea de pe litoral
își arată, acum, "roadele" |
|
Probleme legate de calitatea serviciilor de pe litoralul românesc sunt, în
mare parte, rezultatul modalității în care s-a realizat privatizarea și este nevoie de
mult timp pentru ca situația să se îmbunătățească, a declarat Radu Berceanu.
"Privatizarea pe litoral își arată acum roadele. Unii au luat hotelul, unii braseria,
alții restaurantul și alții țevile. Nu cred că mai putem schimba acum ceva din ce s-a
făcut atunci. E nevoie de timp ca diverșii proprietari să cumpere unii de la alții,
dar e vorba de o perioadă lungă și complicată".
Potrivit ministrului, Ministerul Transporturilor a elaborat
recent o serie de proiecte de acte normative legate de activitățile din turism, aceste
propuneri urmând să fie înaintate spre aprobare Executivului.
"Avem, de exemplu, o problemă cu persoanele care lucrează pe
litoral doar pe perioada verii. Potrivit Codului Muncii, o persoană trebuie să lucreze
minim 12 luni în ultimii doi ani pentru a putea fi încadrat conform legislației. Am
propus ca, în fiecare an, operatorii din turism să facă, în luna aprilie, niște
cursuri care să fie considerate a șasea lună de muncă", a explicat Berceanu.
Totodată, MTCT va înainta un proiect de hotărâre de Guvern
care va reglementa modalitatea prin care o localitate este declarată stațiune
balneoclimaterică de interes național sau local. Noile prevederi conțin un set de
criterii și constrângeri menite să asigure un anumit nivel de calitate a serviciilor
pentru turiști.
Celelate acte, publicate pe site-ul ministerului, vizează
reglementarea activității de salvamar și salvamont, precum și propunerea de a modifica
modalitatea de acordare a clasificărilor hoteliere.
Potrivit ministrului, reprezentanții industriei turistice
trebuie să se pronunțe în perioada următoare asupra acestor proiecte de hotărâri.
"Nu am remarcat, în ultimele patru săptămâni, că am avea o strategie în turism
care să parcurgă mai multe perioade electorale sau ministeriale. Avem meteahna de a
începe multe și de a nu finaliza", a mai spus Berceanu. |
Dat afară, apoi repus |
Ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș (în foto), l-a numit director
general al complexului energetic Turceni pe Dumitru Ilinca, fostul șef al companiei,
demis în iunie, în urma unei anchete a corpului de control al ministrului Economiei.
"Ilinca a opținut punctajul cel mai mare, conform comisiei de
selectare", a declarat Șereș.
Comisia a primit cinci candidaturi pentru postul de director
general al complexului energetic Turceni. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Trei milioane de euro |
La cursul de schimb din ultimul timp, trei milioane de euro înseamnă cca. 105 miliarde
de lei vechi sau cca. 105 milioane de lei noi. Cu acești bani se pot face foarte multe,
însă, pentru a ne da seama de valoarea lor, să ne raportăm, bunăoară, la salariul
minim, ceea ce înseamnă peste 300.000 de beneficiari, iar dacă le "convertim"
în pensia medie de asigurări sociale, ajungem la peste 400.000 de beneficiari.
De ce ne-am cantonat la cele trei milioane de euro? M-a inspirat
o informație de strictă actualitate. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private (CSSPP) va cheltui trei milioane de euro pentru o campanie de promovare a
obiectului activității ei. Mai precis, va informa populația "cu ce se
mănâncă" sistemul pensiilor private.
De unde atâția bani? Păi, din bugetul Ministerului Muncii,
Solidarității Sociale și Familiei. Cum, deocamdată, ministerul nu are acești bani, va
recurge (se putea altfel?) la un împrumut de la Banca Mondială. Cu alte cuvinte, va fi
vorba chiar de mai mulți bani decât am luat în calcul încă din titlul însemnărilor
de astăzi deoarece mai trebuie achitat și serviciul datoriei.
De unde știe, în momentul de față, onor CSSPP, că pentru
campania preconizată, este nevoie fix de trei milioane de euro? Probabil, a recurs la o
aproximație. Multe se vor clarificare atunci când se va alege o agenție de publicitate
care va derula campania. O distinsă reprezentantă a CSSPP a declarat că, în prezent,
s-au stabilit doar mesajul și canalele prin care se va derula campania.
Nu intenționez să fac procese de intenție, dar este imposibil,
în fața unei asemenea informații, să nu te gândești la "soarta" altor
campanii de informare. Nu voi evoca materialul propagandistic (de fapt, un fel de carte
poștală) în favoarea aderării la UE, cu chipul expresiv al premierului, ci
întâmplări mai vechi, între care cele referitoare la promovarea așa-numitei cuponiade
(privatizarea în masă), impozitarea pe venitul global (care a devenit desuetă după
introducerea cotei unice), diverse alte obiective, nu în ultimul rând cele legate tot de
procesul de integrare europeană a României. În majoritatea cazurilor a fost vorba
despre eșecuri în serie, fie din pricina deficitului de inspirație al așa-numiților
specialiști din agențiile de publicitate, fie din cauza unor deficiențe numite
organizatorice (adică "materialul" a zăcut în tot felul de depozite, fără să
mai ajungă la destinatari). Astfel de campanii de promovare, pe banul public, s-au
dovedit o formulă foarte convenabilă pentru "părțile contractante". Cât despre
efecte, cine le-a mai urmărit, cine le-a mai evaluat?
Este bine, măcar din când în când, să ne reamintim diverse
"episoade" din lungul șir de modalități de irosire a banului public. Cel puțin
din acest motiv se cuvine să fim recunoscători CSSPP pentru că, altfel, poate nu mai
avem prilejul să tratăm un astfel de subiect. Să-l caracterizăm doar delicat,
sensibil... |
|