Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Actualitate
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
O zi în jurul lumii
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Angajamentul noului ministru al Transporturilor, Radu Berceanu

"Anul acesta vor fi în lucru 344 km de autostradă"

     Reparațiile la autostrada București-Pitești vor începe pe cele două benzi spre Pitești, urmând ca, ulterior, să fie realizate lucrări masive pe banda spre București, a declarat ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Radu Berceanu.

     "Se vor face reparații minore, de plombare a gropilor, pe benzile spre Pitești, astfel încât să putem da drumul la circulație pe două sensuri. Ulterior, se va închide banda spre București, unde este nevoie de lucrări mult mai serioase", a spus Berceanu, într-o conferință de presă.
     Potrivit ministrului, anul acesta vor fi în lucru 344 km de autostradă, iar anul viitor, 603 km. În 2008, lucrările vor include 845km. "Dacă nu apar probleme, anul acesta vor fi gata 19 kilometri de autostradă, de la Fetești la Cernavodă. Anul viitor vor fi finalizate lucrările pentru 76 km și, în 2008, pentru 130 km", a adăugat Berceanu.
     În ceea ce privește autostrada București-Brașov, ministrul a afirmat că sunt necesare exproprieri de terenuri pentru realizarea lucrărilor. "Peste tot în lume au apărut probleme atunci când s-au construit autostrăzi, dar nu se pot lovi mereu interesele particulare, ale unui grup de cetățeni, de cele generale, de a se face anumite construcții".
     De altfel, traseul inițial al acestei autostrăzi a fost modificat tocmai din cauza construcțiilor apărute în zonă. "Am schimbat traseul și vom vedea dacă primarii vor da din nou autorizații de construcții. Am încercat să ne mișcăm acum mai repede cu exproprierile, pentru că se pare că suntem într-un concurs cu primarii. Primarii se vor îmbogăți pe termen lung prin construcția autostrăzii și nu prin tunuri imobiliare", a spus Berceanu.

Contractele cu mari întârzieri se reziliază
     Ministerul Transporturilor ar putea rezilia, săptămâna viitoare, contractele de construcție pentru unele tronsoane de drum, unde lucrările sunt foarte întârziate.
     "Trebuie să reluăm procedurile pentru găsirea unui nou constructor, ceea ce va duce la alte întârzieri, dar, dacă nu reziliem acum, o vom face peste un an", a spus Berceanu.
     Ministrul a dat ca exemplu tronsonul Timișoara-Lugoj, terminat în proporție de doar 2%. Contractul a fost atribuit unui consorțiu de firme din care face parte și compania grecească Eftidis, care mai are o lucrare, pe DN 17, la limita județelor Cluj și Bistrița. "Am sugerat să renunțe la lucrările foarte întârziate și să se concentreze pe o lucrare, pe care să o termine".
     Potrivit ministrului, în cazul societăților ale căror contracte ar putea fi reziliate este vorba de întârzieri de pânâ la doi-trei ani de la termenul de finalizare a lucrărilor.
     "Am fost impresionat de cantitatea de motive pe care o dau, dar nu și de rezultate. În unele cazuri, abia au finalizat 1-2% din lucrare", a menționat Berceanu. Participarea la viitoare licitații va fi "foarte dificilă" pentru companiile cărora le-au fost reziliate contractele, a avertizat ministrului Transporturilor.

Cluburile de fotbal să ia stadioanele în concesiune
     Berceanu intenționează să concesioneze stadioanele aflate în proprietatea MTCT către cluburile de fotbal, pentru ca responsabilitatea investițiilor să revină acestora. "Bazele sportive ale ministerului sunt într-o situație cam ciudată. Cu referire la fotbal, noi ne ocupăm cu întreținerea, cu datul de bani, iar alții, cu vânzările de fotbaliști. Prin urmare, neputând schimba ceva, să fim noi cu vânzările și ei cu investițiile, vrem să le oferim în concesiune stadioanele de fotbal", a afirmat Berceanu.
     El a precizat că există mai multe baze sportive în întreținerea MTCT, iar instituția va avea dificultăți din ce în ce mai mari în alocarea resurselor necesare pentru lucrările curente. "Este mult mai normal ca aceia care folosesc aceste baze să le amenajeze cum le place și să nu ne lase pe noi, niște neprofesioniști, să le amenajăm, pentru că putem face și greșeli", a mai spus ironic Berceanu.
     Ministrul a apreciat că noua legislație în domeniul concesiunilor este suficient de cuprinzătoare pentru a rezolva această problemă.
     "În acest fel, vom putea utiliza sumele de bani pe care le dăm la fotbal către sporturi mai puțin dotate", a mai spus Berceanu.
     El a precizat că investițiile pentru bazele sportive necesită, anual, sume de ordinul sutelor de miliarde de lei vechi. Cea mai importantă este stadionul Giulești, utilizat de FC Rapid.

Privatizarea de pe litoral își arată, acum, "roadele"

     Probleme legate de calitatea serviciilor de pe litoralul românesc sunt, în mare parte, rezultatul modalității în care s-a realizat privatizarea și este nevoie de mult timp pentru ca situația să se îmbunătățească, a declarat Radu Berceanu.

     "Privatizarea pe litoral își arată acum roadele. Unii au luat hotelul, unii braseria, alții restaurantul și alții țevile. Nu cred că mai putem schimba acum ceva din ce s-a făcut atunci. E nevoie de timp ca diverșii proprietari să cumpere unii de la alții, dar e vorba de o perioadă lungă și complicată".
     Potrivit ministrului, Ministerul Transporturilor a elaborat recent o serie de proiecte de acte normative legate de activitățile din turism, aceste propuneri urmând să fie înaintate spre aprobare Executivului.
     "Avem, de exemplu, o problemă cu persoanele care lucrează pe litoral doar pe perioada verii. Potrivit Codului Muncii, o persoană trebuie să lucreze minim 12 luni în ultimii doi ani pentru a putea fi încadrat conform legislației. Am propus ca, în fiecare an, operatorii din turism să facă, în luna aprilie, niște cursuri care să fie considerate a șasea lună de muncă", a explicat Berceanu.
     Totodată, MTCT va înainta un proiect de hotărâre de Guvern care va reglementa modalitatea prin care o localitate este declarată stațiune balneoclimaterică de interes național sau local. Noile prevederi conțin un set de criterii și constrângeri menite să asigure un anumit nivel de calitate a serviciilor pentru turiști.
     Celelate acte, publicate pe site-ul ministerului, vizează reglementarea activității de salvamar și salvamont, precum și propunerea de a modifica modalitatea de acordare a clasificărilor hoteliere.
     Potrivit ministrului, reprezentanții industriei turistice trebuie să se pronunțe în perioada următoare asupra acestor proiecte de hotărâri. "Nu am remarcat, în ultimele patru săptămâni, că am avea o strategie în turism care să parcurgă mai multe perioade electorale sau ministeriale. Avem meteahna de a începe multe și de a nu finaliza", a mai spus Berceanu.

Dat afară, apoi repus

     Ministrul Economiei și Comerțului, Codruț Șereș (în foto), l-a numit director general al complexului energetic Turceni pe Dumitru Ilinca, fostul șef al companiei, demis în iunie, în urma unei anchete a corpului de control al ministrului Economiei.
     "Ilinca a opținut punctajul cel mai mare, conform comisiei de selectare", a declarat Șereș.
     Comisia a primit cinci candidaturi pentru postul de director general al complexului energetic Turceni.
Coșul zilnic, de dr. Teodor Brateș

Trei milioane de euro

     La cursul de schimb din ultimul timp, trei milioane de euro înseamnă cca. 105 miliarde de lei vechi sau cca. 105 milioane de lei noi. Cu acești bani se pot face foarte multe, însă, pentru a ne da seama de valoarea lor, să ne raportăm, bunăoară, la salariul minim, ceea ce înseamnă peste 300.000 de beneficiari, iar dacă le "convertim" în pensia medie de asigurări sociale, ajungem la peste 400.000 de beneficiari.
     De ce ne-am cantonat la cele trei milioane de euro? M-a inspirat o informație de strictă actualitate. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) va cheltui trei milioane de euro pentru o campanie de promovare a obiectului activității ei. Mai precis, va informa populația "cu ce se mănâncă" sistemul pensiilor private.
     De unde atâția bani? Păi, din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Cum, deocamdată, ministerul nu are acești bani, va recurge (se putea altfel?) la un împrumut de la Banca Mondială. Cu alte cuvinte, va fi vorba chiar de mai mulți bani decât am luat în calcul încă din titlul însemnărilor de astăzi deoarece mai trebuie achitat și serviciul datoriei.
     De unde știe, în momentul de față, onor CSSPP, că pentru campania preconizată, este nevoie fix de trei milioane de euro? Probabil, a recurs la o aproximație. Multe se vor clarificare atunci când se va alege o agenție de publicitate care va derula campania. O distinsă reprezentantă a CSSPP a declarat că, în prezent, s-au stabilit doar mesajul și canalele prin care se va derula campania.
     Nu intenționez să fac procese de intenție, dar este imposibil, în fața unei asemenea informații, să nu te gândești la "soarta" altor campanii de informare. Nu voi evoca materialul propagandistic (de fapt, un fel de carte poștală) în favoarea aderării la UE, cu chipul expresiv al premierului, ci întâmplări mai vechi, între care cele referitoare la promovarea așa-numitei cuponiade (privatizarea în masă), impozitarea pe venitul global (care a devenit desuetă după introducerea cotei unice), diverse alte obiective, nu în ultimul rând cele legate tot de procesul de integrare europeană a României. În majoritatea cazurilor a fost vorba despre eșecuri în serie, fie din pricina deficitului de inspirație al așa-numiților specialiști din agențiile de publicitate, fie din cauza unor deficiențe numite organizatorice (adică "materialul" a zăcut în tot felul de depozite, fără să mai ajungă la destinatari). Astfel de campanii de promovare, pe banul public, s-au dovedit o formulă foarte convenabilă pentru "părțile contractante". Cât despre efecte, cine le-a mai urmărit, cine le-a mai evaluat?
     Este bine, măcar din când în când, să ne reamintim diverse "episoade" din lungul șir de modalități de irosire a banului public. Cel puțin din acest motiv se cuvine să fim recunoscători CSSPP pentru că, altfel, poate nu mai avem prilejul să tratăm un astfel de subiect. Să-l caracterizăm doar delicat, sensibil...

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.