| Mișcarea Hezbollah a răpit doi militari
evrei, amplificând tensiunile în Orientul Mijlociu |
Armata israeliană
bombardează Libanul |

Armata israelienă a avertizat, ieri, că ar putea reocupa sudul Libanului dacă militarii
săi nu vor fi eliberați
|
Mișcarea șiită libaneză Hezbollah a
răpit, ieri, doi soldați israelieni și a omorât alți șapte, agresiunea fiind
calificată de statul evreu drept "un act de război" și pedepsită cu
bombardamente. "Libanul va plăti", a declarat șeful Guvernului de la
Ierusalim, Ehud Olmert.
Anunțul privind răpirea celor doi militari a fost făcut de
către televiziunea grupării Hezbollah, Al-Manar. "Îndeplinindu-și angajamentul de
a-i elibera pe deținuții arabi, rezistența islamică a capturat doi soldați la
granița cu Palestina ocupată. Ostaticii au fost transportați într-un loc sigur",
a informat un comunicat al rebelilor. Potrivit poliției libaneze, bărbații ar fi fost
capturați pe teritoriul Libanului, în regiunea Aita al-Shaab, situată lângă frontiera
cu Israelul, zonă unde o unitate a armatei statului evreu pătrunsese în cursul
dimineții.
Cu puțin timp înainte, zeci de rachete de tip Katiușa și
obuze de mortieră, lansate din Liban de mișcarea șiită Hezbollah, loviseră poziții
ale armatei israeliene din zona fermele din Shebaa, situate la granița dintre Liban,
Siria și Israel. Zeci de rachete de tip Katiușa și obuze de mortieră au căzut în
Galileea Superioară, regiune situată în nordul Israelului, rănind patru persoane, a
anunțat o sursă militară israeliană. Atacurile, însoțite de focuri de armă
automată, au început la ora locală 9.00 (9.00 ora României) și au vizat ținte
situate în vestul Galileei, în regiunea litoralului mediteranean.
Premierul Olmert acuză Guvernul libanez
Premierul Ehud Olmert a declarat că răpirea militarilor
israelieni este un atac neprovocat asupra unei națiuni suverane, de care se face
responsabil Libanul. "Răspunsul Israelului va fi reținut, dar foarte, foarte,
foarte dureros", a adăugat Olmert, citat de cotidianul "Jerusalem Post".
"Există persoane care continuă să ne compromită stabilitatea. Există persoane
care încearcă să ne slăbească hotărârea, însă vor fi înfrânți și vor plăti
un preț greu pentru actele lor", a conchis premierul israelian.
Și ministrul Apărării, Amir Peretz, a ținut să acuze
Libanul, țară în care un membru Hezbollah face parte din Executiv. "Israelul
consideră că Guvernul libanez este pe deplin responsabil de incidentele care au avut loc
în această dimineață (miercuri, n.r.), în zona de frontieră, de soarta militarilor
și trebuie să acționeze imediat pentru găsirea" lor, precizează un comunicat al
ministrului, care subliniază, de asemenea, că autoritățile libaneze au datoria de a-i
proteja pe cei doi captivi și de a-i preda Israelului.
Ieri, armata israelienă a pătruns în sudul Libanului cu
tancuri, avioane și vase de luptă, aruncând în aer două poduri peste râul Litani,
precum și autostrada care leagă orașele Tyre și Sidon. Conform televiziunii
Al-Arabiya, violențele s-au soldat cu moartea a doi civili libanezi și a șapte militari
israelieni.
În Gaza, ofensiva israeliană continuă
Operațiunile pentru eliberarea caporalului Gilad Shalit, răpit
de rebelii palestinieni luna trecută, s-a intensificat. Israelul a lansat, în cursul
nopții de marți spre miercuri, un atac aerian care s-a soldat cu moartea a șase
palestinieni. Aceștia se aflau într-un imobil cu trei etaje, complet distrus de
bombardamente. Incidentul a coincis cu incursiunea blindatelor israeliene în Fâșia
Gaza, parte a ofensivei declanșate de statul evreu în teritoriul palestinian.
În paralel, un mediator finlandez poartă negocieri cu Israelul
și cu liderul biroului politic al mișcării Hamas, Khaled Meshaal, pentru a soluționa
criza generată de răpirea lui Gilad Shalit, relatează cotidianul saudit
"Al-Watan". Potrivit informațiilor din presă, Guvernul israelian a cerut
implicarea expertului, care s-a întâlnit deja cu Meshaal, la Damasc. "Dorința si
morala noastră ne impun să îl ținem în viață pe soldatul răpit", a spus
Meshaal într-o conferință de presă de la Damasc.
"În prezent, se desfășoară negocieri cu ușile închise
privind un acord care va include nu doar eliberarea prizonierilor (palestinieni), dar și
o încetare temporară a focului între Israel și gruparea Hamas", a anunțat
publicația saudită, citând mai multe surse. Se crede că expertul a fost preferat
datorită experienței sale profesionale și în pofida faptului că Finlanda deține
președinția semestrială a UE, care consideră Hamas drept "organizație
teroristă". Medierea este asigurată de expertul finlandez, Turcia, Franța și
Rusia. Implicarea Turciei este esențială datorită bunelor sale relații cu Israelul, cu
gruparea Hamas și cu Siria. |
Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro |
|
Irakul cere ONU anularea
imunității forțelor americane |
Autoritățile de la Bagdad vor solicita ONU
să ridice imunitatea de care se bucură militarii americani față de legislația
irakiană, a declarat, re-cent, Guvernul de la Bagdad, după ce armata SUA i-a găsit
vinovați de viol și crimă pe cinci dintre membrii săi.
Într-un interviu publicat la o săptămână după ce
premierul Nouri al-Maliki (foto) a solicitat o rediscutare a
imunității trupelor americane, ministrul pentru Drepturile Omului, Wigdan Michael, a
declarat că acestă solicitare ar putea ajunge la Consiliul de Securitate al ONU (CSONU)
în luna august. "Dacă nu obținem (ridicarea imunității), vom solicita competențe
judiciare în investigațiile aflate în curs de desfășurare. Guvernul irakian trebuie
să fie implicat", a spus Michael. El a adăugat că eșecul comandanților americani
de a-i trage la răspundere pe militarii vinovați a creat un climat de impunitate.
"Fără pedepse, au loc infracțiuni", a punctat el. Analiștii susțin însă că
este puțin probabil ca SUA să accepte ca militarii săi să se supună sistemului
juridic irakian, predominat de haos. Rugat să comenteze afirmațiile ministrului,
purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Tony Snow, le-a calificat drept "un joc
ipotetic". "Înțelegem îngrijorările premierului al-Maliki și dorim să ne
asigurăm că este bine informat și mulțumit că se face dreptate și că poate
demonstra acest lucru în fața irakienilor", a precizat Snow. Cu o zi înainte de
transferul oficial al suveranității către poporul irakian în iunie 2004, SUA au emis
un decret care acordă imunitate trupelor americane față de legislația irakiană,
document confirmat ulterior prin rezoluția 1546 a CSONU. Comandanții americani susțin
că militarii nu sunt imuni în fața justiției, deoarece răspund în fața legii
militare.
Vizită surpriză a lui Rumsfeld
Secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a efectuat,
ieri, o vizită neanunțată în Irak, pe fondul sprijinului tot mai redus acordat SUA în
cadrul războiului din această țară și a intensificării cererilor de retragere.
Șeful Pentagonului a purtat discuții cu comandanții americani și cu oficialitățile
de la Bagdad referitoare la securitatea din Golf, la antrenamentele efectuate de forțele
irakiene și componența acestora. Rumsfeld a declarat că, în prezent, securitatea în
Irak depinde atât de succesul politic al guvernului irakian, cât de înfrângerea
insurgenței. El a dat asigurări că nu se pune problema, deocamdată, a retragerii
trupelor. Rumsfeld, care a vizitat, la începutul săptămânii, Afganistanul și
Tajikistanul, a refuzat până în prezent să comenteze pe marginea numărului
efectivelor americane în Irak, precizând că deciziile în privința acestora trebuie
adoptate în cooperare cu comandanții militari din teren. Vizita are loc într-un moment
dificil, atât pentru guvernul al-Maliki cât și pentru forțele americane din Irak, care
se confruntă cu o serie de anchete privitoare la uciderea de civili nevinovați. |
Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro |
Atentatele din India,
comise de o grupare pakistaneză |
|
Atentatele comise, marți, la Bombay poartă amprenta grupării Lashkar-e-Taiba, mișcare
islamistă extremistă din Pakistan, care activează în Kashmirul indian. "Maniera de
operare pare să fie similară celei utilizate de Lashkar-e-Taiba", a declarat P.S.
Pasricha, șeful poliției din statul Maharashtra, a cărui capitală este Bombay. Surse
guvernamentale au confirmat deja, sub protecția anonimatului, că atentatele sunt, "în
mod clar, opera mișcării Lashkar". Gruparea islamistă a respins însă acuzațiile
potrivit cărora ea s-ar afla la originea atacurilor. "Condamnăm ferm exploziile din
trenurile de la Bombay și respingem acuzațiile privind implicarea grupării noastre.
Aceste masacre sunt inumane", a declarat Abdullah Ghaznavi, purtătorul de cuvânt al
acestei grupări. |
Finlanda îi vrea pe români
puternic motivați pentru aderare |
|
România și Bulgaria ar trebui să fie puternic motivate pentru aderarea la Uniunea
Europeană atât înainte cât și după integrare, a declarat ambasadorul Finlandei la
Sofia, Kauko Jamsen. Procesul de integrare europeană va continua și după aderarea
Bulgariei la UE, a declarat ministrul bulgar al Integrării Europene, Meglena Kuneva,
subliniind că integrarea europeană presupune respectarea acelorași reguli și valori.
Finlanda este unul dintre statele membre UE cu cea mai mică rată de susținere a
extinderii blocului comunitar, în rândul opiniei publice. Astfel, doar 46 la sută
dintre cetățenii finlandezi se pronunță în favoarea integrării Bulgariei în UE,
ambasadorul finlandez amintind însă faptul că sprijinul de care s-au bucurat cele zece
state care au aderat în 2004 a fost mult mai mic. Pe de altă parte, 75 la sută dintre
cetățenii bulgari sprijină integrarea țării lor în structurile europene, deși 34 de
procente dintre aceștia apreciază că țara lor nu este pregătită să devină membră
a Uniunii Europene. |
Nu scăpăm de vize |
|
În chestiunea eliminării vizelor pentru Marea Britanie, repusă recent pe tapet de
președintele Traian Băsescu, ambasadorul britanic Robin Barnett continuă să rămână
rezervat în declarații. Chiar dacă susține că "este clar că regimul vizelor va fi
ridicat înainte de momentul în care România va adera la Uniunea Europeană",
diplomatul britanic refuză să pronunțe o dată de la care vizele vor fi eliminate. Mai
mult decât atât, Barnett a ținut să precizeze că este preocupat de operaționalizarea
actualului sistem de acordare a vizelor. "Știu că există o problemă cu cozile, dar,
din septembrie, vom introduce un sistem on line și sper să rezolvăm această
problemă", a precizat ambasadorul britanic. (AM PRESS) |
|
1.000 de prizonieri în lupta
împotriva terorismului |
|
Aproximativ o mie de persoane sunt deținute în cadrul "luptei împotriva
terorismului", a declarat un oficial din cadrul serviciilor juridice din
Departamentul american al Apărării. Numărul prizonierilor este "probabil de
aproximativ 1.000", a declarat Daniel Dell'Orto, în cursul audierilor în fața
Comisiei pentru Afaceri Juridice din Senatul american. Dell'Orto a precizat că la baza
militară americană de la Guantanamo nu se află decât aproximativ 450 de deținuți,
lăsând să se înțeleagă că alte aproximativ 550 de persoane sunt deținute în alte
centre de detenție din lume, în special în închisori secrete ale CIA. Un raport al
Consiliului Europei publicat, în urmă cu o lună, acuza România și Polonia că ar fi
găzduit centre de detenție clandestine aparținând CIA, unde s-ar afla islamiști
bănuiți de terorism. Raportul nu menționează existența unor "probe formale".
Cele două state au dezmințit însă existența unor astfel de centre. |
|