Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Actualitate
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
O zi în jurul lumii
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Mișcarea Hezbollah a răpit doi militari evrei, amplificând tensiunile în Orientul Mijlociu

Armata israeliană bombardează Libanul


Armata israelienă a avertizat, ieri, că ar putea reocupa sudul Libanului dacă militarii săi nu vor fi eliberați

     Mișcarea șiită libaneză Hezbollah a răpit, ieri, doi soldați israelieni și a omorât alți șapte, agresiunea fiind calificată de statul evreu drept "un act de război" și pedepsită cu bombardamente. "Libanul va plăti", a declarat șeful Guvernului de la Ierusalim, Ehud Olmert.

     Anunțul privind răpirea celor doi militari a fost făcut de către televiziunea grupării Hezbollah, Al-Manar. "Îndeplinindu-și angajamentul de a-i elibera pe deținuții arabi, rezistența islamică a capturat doi soldați la granița cu Palestina ocupată. Ostaticii au fost transportați într-un loc sigur", a informat un comunicat al rebelilor. Potrivit poliției libaneze, bărbații ar fi fost capturați pe teritoriul Libanului, în regiunea Aita al-Shaab, situată lângă frontiera cu Israelul, zonă unde o unitate a armatei statului evreu pătrunsese în cursul dimineții.
     Cu puțin timp înainte, zeci de rachete de tip Katiușa și obuze de mortieră, lansate din Liban de mișcarea șiită Hezbollah, loviseră poziții ale armatei israeliene din zona fermele din Shebaa, situate la granița dintre Liban, Siria și Israel. Zeci de rachete de tip Katiușa și obuze de mortieră au căzut în Galileea Superioară, regiune situată în nordul Israelului, rănind patru persoane, a anunțat o sursă militară israeliană. Atacurile, însoțite de focuri de armă automată, au început la ora locală 9.00 (9.00 ora României) și au vizat ținte situate în vestul Galileei, în regiunea litoralului mediteranean.

Premierul Olmert acuză Guvernul libanez
     Premierul Ehud Olmert a declarat că răpirea militarilor israelieni este un atac neprovocat asupra unei națiuni suverane, de care se face responsabil Libanul. "Răspunsul Israelului va fi reținut, dar foarte, foarte, foarte dureros", a adăugat Olmert, citat de cotidianul "Jerusalem Post". "Există persoane care continuă să ne compromită stabilitatea. Există persoane care încearcă să ne slăbească hotărârea, însă vor fi înfrânți și vor plăti un preț greu pentru actele lor", a conchis premierul israelian.
     Și ministrul Apărării, Amir Peretz, a ținut să acuze Libanul, țară în care un membru Hezbollah face parte din Executiv. "Israelul consideră că Guvernul libanez este pe deplin responsabil de incidentele care au avut loc în această dimineață (miercuri, n.r.), în zona de frontieră, de soarta militarilor și trebuie să acționeze imediat pentru găsirea" lor, precizează un comunicat al ministrului, care subliniază, de asemenea, că autoritățile libaneze au datoria de a-i proteja pe cei doi captivi și de a-i preda Israelului.
     Ieri, armata israelienă a pătruns în sudul Libanului cu tancuri, avioane și vase de luptă, aruncând în aer două poduri peste râul Litani, precum și autostrada care leagă orașele Tyre și Sidon. Conform televiziunii Al-Arabiya, violențele s-au soldat cu moartea a doi civili libanezi și a șapte militari israelieni.

În Gaza, ofensiva israeliană continuă
     Operațiunile pentru eliberarea caporalului Gilad Shalit, răpit de rebelii palestinieni luna trecută, s-a intensificat. Israelul a lansat, în cursul nopții de marți spre miercuri, un atac aerian care s-a soldat cu moartea a șase palestinieni. Aceștia se aflau într-un imobil cu trei etaje, complet distrus de bombardamente. Incidentul a coincis cu incursiunea blindatelor israeliene în Fâșia Gaza, parte a ofensivei declanșate de statul evreu în teritoriul palestinian.
     În paralel, un mediator finlandez poartă negocieri cu Israelul și cu liderul biroului politic al mișcării Hamas, Khaled Meshaal, pentru a soluționa criza generată de răpirea lui Gilad Shalit, relatează cotidianul saudit "Al-Watan". Potrivit informațiilor din presă, Guvernul israelian a cerut implicarea expertului, care s-a întâlnit deja cu Meshaal, la Damasc. "Dorința si morala noastră ne impun să îl ținem în viață pe soldatul răpit", a spus Meshaal într-o conferință de presă de la Damasc.
     "În prezent, se desfășoară negocieri cu ușile închise privind un acord care va include nu doar eliberarea prizonierilor (palestinieni), dar și o încetare temporară a focului între Israel și gruparea Hamas", a anunțat publicația saudită, citând mai multe surse. Se crede că expertul a fost preferat datorită experienței sale profesionale și în pofida faptului că Finlanda deține președinția semestrială a UE, care consideră Hamas drept "organizație teroristă". Medierea este asigurată de expertul finlandez, Turcia, Franța și Rusia. Implicarea Turciei este esențială datorită bunelor sale relații cu Israelul, cu gruparea Hamas și cu Siria.

Dan Stancu
dan.stancu@azi.ro

Irakul cere ONU anularea
imunității forțelor americane

     Autoritățile de la Bagdad vor solicita ONU să ridice imunitatea de care se bucură militarii americani față de legislația irakiană, a declarat, re-cent, Guvernul de la Bagdad, după ce armata SUA i-a găsit vinovați de viol și crimă pe cinci dintre membrii săi.

     Într-un interviu publicat la o săptămână după ce premierul Nouri al-Maliki (foto) a solicitat o rediscutare a imunității trupelor americane, ministrul pentru Drepturile Omului, Wigdan Michael, a declarat că acestă solicitare ar putea ajunge la Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) în luna august. "Dacă nu obținem (ridicarea imunității), vom solicita competențe judiciare în investigațiile aflate în curs de desfășurare. Guvernul irakian trebuie să fie implicat", a spus Michael. El a adăugat că eșecul comandanților americani de a-i trage la răspundere pe militarii vinovați a creat un climat de impunitate. "Fără pedepse, au loc infracțiuni", a punctat el. Analiștii susțin însă că este puțin probabil ca SUA să accepte ca militarii săi să se supună sistemului juridic irakian, predominat de haos. Rugat să comenteze afirmațiile ministrului, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Tony Snow, le-a calificat drept "un joc ipotetic". "Înțelegem îngrijorările premierului al-Maliki și dorim să ne asigurăm că este bine informat și mulțumit că se face dreptate și că poate demonstra acest lucru în fața irakienilor", a precizat Snow. Cu o zi înainte de transferul oficial al suveranității către poporul irakian în iunie 2004, SUA au emis un decret care acordă imunitate trupelor americane față de legislația irakiană, document confirmat ulterior prin rezoluția 1546 a CSONU. Comandanții americani susțin că militarii nu sunt imuni în fața justiției, deoarece răspund în fața legii militare.

Vizită surpriză a lui Rumsfeld
     Secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a efectuat, ieri, o vizită neanunțată în Irak, pe fondul sprijinului tot mai redus acordat SUA în cadrul războiului din această țară și a intensificării cererilor de retragere. Șeful Pentagonului a purtat discuții cu comandanții americani și cu oficialitățile de la Bagdad referitoare la securitatea din Golf, la antrenamentele efectuate de forțele irakiene și componența acestora. Rumsfeld a declarat că, în prezent, securitatea în Irak depinde atât de succesul politic al guvernului irakian, cât de înfrângerea insurgenței. El a dat asigurări că nu se pune problema, deocamdată, a retragerii trupelor. Rumsfeld, care a vizitat, la începutul săptămânii, Afganistanul și Tajikistanul, a refuzat până în prezent să comenteze pe marginea numărului efectivelor americane în Irak, precizând că deciziile în privința acestora trebuie adoptate în cooperare cu comandanții militari din teren. Vizita are loc într-un moment dificil, atât pentru guvernul al-Maliki cât și pentru forțele americane din Irak, care se confruntă cu o serie de anchete privitoare la uciderea de civili nevinovați.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

Atentatele din India,
comise de o grupare pakistaneză

     Atentatele comise, marți, la Bombay poartă amprenta grupării Lashkar-e-Taiba, mișcare islamistă extremistă din Pakistan, care activează în Kashmirul indian. "Maniera de operare pare să fie similară celei utilizate de Lashkar-e-Taiba", a declarat P.S. Pasricha, șeful poliției din statul Maharashtra, a cărui capitală este Bombay. Surse guvernamentale au confirmat deja, sub protecția anonimatului, că atentatele sunt, "în mod clar, opera mișcării Lashkar". Gruparea islamistă a respins însă acuzațiile potrivit cărora ea s-ar afla la originea atacurilor. "Condamnăm ferm exploziile din trenurile de la Bombay și respingem acuzațiile privind implicarea grupării noastre. Aceste masacre sunt inumane", a declarat Abdullah Ghaznavi, purtătorul de cuvânt al acestei grupări.

Finlanda îi vrea pe români
puternic motivați pentru aderare

     România și Bulgaria ar trebui să fie puternic motivate pentru aderarea la Uniunea Europeană atât înainte cât și după integrare, a declarat ambasadorul Finlandei la Sofia, Kauko Jamsen. Procesul de integrare europeană va continua și după aderarea Bulgariei la UE, a declarat ministrul bulgar al Integrării Europene, Meglena Kuneva, subliniind că integrarea europeană presupune respectarea acelorași reguli și valori. Finlanda este unul dintre statele membre UE cu cea mai mică rată de susținere a extinderii blocului comunitar, în rândul opiniei publice. Astfel, doar 46 la sută dintre cetățenii finlandezi se pronunță în favoarea integrării Bulgariei în UE, ambasadorul finlandez amintind însă faptul că sprijinul de care s-au bucurat cele zece state care au aderat în 2004 a fost mult mai mic. Pe de altă parte, 75 la sută dintre cetățenii bulgari sprijină integrarea țării lor în structurile europene, deși 34 de procente dintre aceștia apreciază că țara lor nu este pregătită să devină membră a Uniunii Europene.

Nu scăpăm de vize

     În chestiunea eliminării vizelor pentru Marea Britanie, repusă recent pe tapet de președintele Traian Băsescu, ambasadorul britanic Robin Barnett continuă să rămână rezervat în declarații. Chiar dacă susține că "este clar că regimul vizelor va fi ridicat înainte de momentul în care România va adera la Uniunea Europeană", diplomatul britanic refuză să pronunțe o dată de la care vizele vor fi eliminate. Mai mult decât atât, Barnett a ținut să precizeze că este preocupat de operaționalizarea actualului sistem de acordare a vizelor. "Știu că există o problemă cu cozile, dar, din septembrie, vom introduce un sistem on line și sper să rezolvăm această problemă", a precizat ambasadorul britanic. (AM PRESS)

1.000 de prizonieri în lupta împotriva terorismului

     Aproximativ o mie de persoane sunt deținute în cadrul "luptei împotriva terorismului", a declarat un oficial din cadrul serviciilor juridice din Departamentul american al Apărării. Numărul prizonierilor este "probabil de aproximativ 1.000", a declarat Daniel Dell'Orto, în cursul audierilor în fața Comisiei pentru Afaceri Juridice din Senatul american. Dell'Orto a precizat că la baza militară americană de la Guantanamo nu se află decât aproximativ 450 de deținuți, lăsând să se înțeleagă că alte aproximativ 550 de persoane sunt deținute în alte centre de detenție din lume, în special în închisori secrete ale CIA. Un raport al Consiliului Europei publicat, în urmă cu o lună, acuza România și Polonia că ar fi găzduit centre de detenție clandestine aparținând CIA, unde s-ar afla islamiști bănuiți de terorism. Raportul nu menționează existența unor "probe formale". Cele două state au dezmințit însă existența unor astfel de centre.

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.