Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Actualitate
Externe
Sport
Demnitarul de serviciu
Bucureștii de altă dat`
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
O zi în jurul lumii
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Iazul de decantare readuce în discuție proiectul Roșia Montana

Ministerul Mediului e acuzat de organizații ecologiste că încalcă legea


Sulfina Barbu refuză să facă orice comentariu înainte ca Ministerul Mediului să organizeze o sesiune de dezbatere publice

     Greenpeace și Alburnus Maior consideră ilegală procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de exploatare a aurului din Roșia Montană, informează un comunicat remis AMOS News.

     În luna iunie, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) a anunțat începerea perioadei de consultări publice pentru acest proiect. Aceasta a urmat depunerii noului certificat de urbanism și raport de evaluare a impactului asupra mediului de către compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
     Mai multe organizații nonguvernamentale au cerut MMGA să confirme că noul certificat este incompatibil cu cererea RMGC de a obține acordul de mediu și, prin urmare, să respingă cererea companiei. Ministerul a ignorat cererea și a anunțat continuarea procedurii de evaluare.
     "Nu este prima dată când Ministerul Mediului încalcă legea în cazul evaluării impactului asupra mediului pentru Roșia Montană. Prima dată, procesul de participare publică și informare din etapele precedente ale procedurii nu au putut fi asigurate, iar acum există incompatibilitatea între certificatul de urbanism și cererea privind acordul de mediu.
     Greenpeace și Alburnus Maior cer Ministerului să facă ce e corect, să suspende din nou procedura", a declarat Anamaria Bogdan, ofițer de presă în cadrul Greenpeace România.

E nevoie de altă autorizație pentru iazul de decantare
     Iazul de decantare, componentă vitală pentru investiția minieră de la Roșia Montană, nu poate fi construit decât în baza unui alt certificat de urbanism, acesta nefigurând între obiectivele enumerate în documentul anexat studiului de impact asupra mediului, susțin experții.
     Potrivit unor specialiști în domeniu, certificatul de urbanism reprezintă "un soi de acord de principiu" pentru ridicarea unui anumit edificiu, nicidecum o autorizație pentru aceasta.
     Autorizația de construcție se eliberează, totuși, în baza celor prezentate în certificatul de urbanism. Practic, potrivit specialiștilor, certificatul de urbanism stă la baza obținerii autorizației de construcție.
     "Emitentul autorizației de construcție nu poate autoriza nimic din ce nu se regăsește în certificatul de urbanism", au spus experții. În cazul Roșia Montană, aceștia au apreciat că iazul de decantare poate fi, totuși, construit, însă în baza unui nou certificat de urbanism, care să permită, de principiu, realizarea investiției.
     "Cu acest nou certificat, se poate obține autorizația de construcție pentru iazul de decantare", au opinat experții. Ei au mai spus că titularul de proiect poate opta pentru obținerea oricâtor certificate de urbanism, chiar și câte unul pentru fiecare construcție a ansamblului investiției.
     Reprezentanții Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), compania care dorește să exploateze aurul și argintul de la Roșia Montană, au negat că ar intenționa să obțină un nou certificat de urbanism pentru amenajarea iazului de decantare. "Este fundamental greșit. Certificatul de urbanism pe care l-am obținut anul acesta acoperă întreg proiectul", a declarat, pentru Mediafax, Johanna Fritz, reprezentant al RMGC.
     În sprijinul celor afirmate, aceasta a invocat caracterul orientativ al certificatului de urbanism, precum și faptul că iazul de decantare poate fi construit în baza hărților depuse la Consiliul Județean Alba, împreună cu cererea de eliberare a actului.

Sulfina nu comentează
     Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) va prezenta un punct de vedere față de proiectul exploatării miniere de la Roșia Montană abia după finalizarea dezbaterilor publice.
     "Nu veți auzi nimic de la noi despre acest proiect până după terminarea sesiunii de dezbateri publice. În toată această perioadă, ministerul va arbitra dezbaterile publice și, conform legii, va solicita investitorului să răspundă tuturor problemelor ridicate în această fază a autorizării. Abia după ce toate acestea vor fi făcute, cu proiectul definitiv pe masă și toate detaliile lămurite, vom prezenta un punct de vedere", a declarat ministrul Mediului.
     Sulfina Barbu a refuzat să facă orice alt comentariu, nici măcar sub formă de părere personală, asupra intenției Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) de a contrui o exploatare minieră în localitate din Apuseni. Mai mult, ministrul a refuzat să comenteze inadvertențele între intenția de proiect prezentată de investitor și certificatul de urbanism eliberat de autoritățile județene.

Conservatorul Nicolae Popa sugerează un referendum

"Populația județului Alba să decidă"

     Deputatul conservator Nicolae Popa a anunțat că împreună cu autoritățile locale din județul Alba, va iniția proceduri pentru organizarea unui referendum în vederea impulsionării proiectului Roșia Montană.

     "Consider că este corect și cinstit ca populația județului Alba să fie singura îndreptățită să ia o decizie în ceea ce privește continuarea investiției, într-un cadru legal și organizat, respectiv prin organizarea unui referendum local la nivelul județului Alba, conform art. 13 din Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului", a explicat el.
     Popa a precizat că are pentru inițiativa sa acceptul prefectului și al președintelui Consiliului Județean.
     El a criticat încercarea unor parlamentari din alte județe de a determina anumite decizii, cu scopul de a-și face imagine.
     "Am constatat cu stupoare, dar și cu surprindere, în același timp, că mai mulți parlamentari, dar și aventurieri care nu au nici în clin, nici în mânecă cu județul Alba, și-au găsit în proiectul investiției de la Roșia Montana cea mai bună vacă de muls, în goana lor deșănțată după imagine. Nu demult, prin Munții Apuseni a ajuns o domnișoară deputat, Daciana Sârbu, murdărindu-și pantofiorii câștigați pe la nu știu ce prezentare de modă și cu mâna la nas, întrebând dacă miroase a cianură, iar un localnic mai hâtru i-a spus nonșalant că miroase a dejecții de la animalele din zonă", a declarat deputatul.
     Nicolae Popa este de părere că se impune reducerea termenului de ecologizare a zonei post-investiție, de la opt la patru ani, precum și garantarea asigurării fondurilor de refacere ecologică, prin constituirea unor depozite bancare sigure.
     "Nu în ultimul rând, Guvernul trebuie să aibă în vedere revizuirea contractului de asociere dintre statul român și societatea Roșia Montana Gold Corporation, prin stabilirea unor clauze ferme și fără echivoc, pentru a avea garanția reușitei investiției", a adăugat el.

Băsescu își face departamente
de sănătate și învățământ-cercetare

     Președintele Traian Băsescu a aprobat, ieri, înființarea, în cadrul Administrației Prezidențiale, a două noi departamente, de sănătate publică și de învățământ-cercetare, primul urmând a fi condus de Virgil Păunescu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Anunțul a fost făcut de Adriana Săftoiu, care a precizat că șeful statului a aprobat actualizarea organigramei Administrației Prezidențiale, în baza Legii 47 din 1994 republicată privind serviciile din subordinea președintelui. Săftoiu a precizat că președintele Traian Băsescu nu a hotărât încă cine va conduce Departamentul de învățământ cercetare. Șefii celor două departamente vor avea rang de consilieri prezidențiali, a mai precizat ea. Virgil Păunescu a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și a fost demis de Eugen Nicolăescu din fruntea Spitalului Județean Timiș, în urma unei vizite a aceastuia.

Liberalul Titu Gheorghiof și-a luat acasă
dosarul de securitate

     Deputatul liberal Titu Gheorghiof și-a luat, marți, dosarul de securitate de la CNSAS, el susținând că a fost deținut politic înainte de 1989, iar după detenție s-au făcut presiuni asupra sa pentru a colabora cu securitatea. Întrebat dacă a fost informator, Gheorghiof a negat și a arătat că a fost condamnat politic și urmărit de organele de securitate. El a precizat că a făcut trei ani de "pușcărie politică" și că, după ce a ispășit această pedeapsă, "s-au făcut presiuni" asupra sa pentru a colabora cu securitatea. Întrebat în ce au constat aceste presiuni, liberalul a răspuns: "S-au dat telefoane". Gheorghiof a mai spus că a constatat că a fost turnat la securitate de unul dintre cei mai buni prieteni și că a dorit să-și vadă dosarul "pentru că sunt prea multe lucruri care trebuie clarificate". La ieșirea de la CNAS, el a refuzat să dea presei amănunte, susținând că este "prea bulversat", dar a promis că în zilele următoare ar putea să dea detalii.

Ralu Filip insistă să modifice Legea audiovizualului

     Președintele CNA, Ralu Filip, a propus înființarea unui grup de lucru care să elaboreze propuneri pentru modificarea Legii audiovizualului și să le înainteze Parlamentului. El a propus ca acesta să fie alcătuit din membri ai CNA, ai Ministerului Culturii, ai Inspectoratului General de Comunicații și Tehnologia Informației, ai Asociației Române de Comunicații Audiovizuale și un reprezentant al societății civile. Propunerea vine după ce Consiliul a depus la Parlament, la sfârșitul lunii iunie, un proiect de modificare a legii în nume propriu, care viza dublarea amenzilor, eliminarea restricțiilor care împiedică dezvoltarea posturilor de nișă și procesul de digitalizare, precum și majorarea de la 20 la 40 la sută a procentului din capitalul social al unei companii pe care o persoană fizică sau juridică îl poate deține atunci când este deja acționar majoritar la o societate din domeniul audiovizual. "Modificarea Legii audiovizualului e necesară din două considerente: încă mai avem o problemă cu stabilirea jurisdicției, iar armonizarea ei cu realitatea din România e mai mult decât utilă", a explicat Filip. (A.M. Press)

Flutur a pus "Romsilva" pe butuci

     Vicepreședintele PSD, senatorul Ilie Sârbu, fost ministru al agriculturii, a semnalat situația gravă în care se găsește Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA. "Trag un semnal de alarmă în legătură cu haosul provocat în acest sector important de activitate de ministrul Gheorghe Flutur și echipa sa de neprofesioniști. Preocupat până la paroxism doar de aspectele de ordin politic și de propria imagine, domnul Flutur a reușit să pună pe butuci, într-un timp relativ scurt, Regia Națională a Pădurilor, cunoscută în istorie drept Perla Coroanei", a precizat Sârbu. El afirmă că cel mai grav aspect este acela că RNP se confruntă cu o lipsă acută de resurse financiare, ajungând chiar să solicite credite bancare, în condițiile în care, în perioada guvernării PSD, Regia dispunea de fonduri bănești consistente, ceea ce i-a permis să susțină un program amplu de investiții: drumuri forestiere, amenajări hidrografice, construcții, dotări. În teritoriu, situația este, de asemenea, gravă, direcțiile silvice fiind în imposibilitatea de a executa minimul de lucrări necesare pentru a asigura continuitatea pădurii. "Nu se mai fac reparații în infrastructură, au fost abandonate lucrările silvice de întreținere a culturilor tinere. În multe județe din țară, printre care se numără și Timișul, s-a ajuns în situația jenantă în care angajații direcțiilor silvice au fost obligați să accepte produse ale pădurii în locul tichetelor de masă! În concluzie, putem afirma că actuala guvernare a reușit să aducă în pragul falimentului o regie a statului care, în perioada 2001-2004, era una dintre cele mai performante din țară", a mai spus fostul ministru al agriculturii. (A.M. Press)

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.