| Iazul de decantare readuce în discuție
proiectul Roșia Montana |
Ministerul Mediului e acuzat
de organizații ecologiste că încalcă legea |

Sulfina Barbu refuză să facă orice comentariu înainte ca Ministerul Mediului să
organizeze o sesiune de dezbatere publice
|
Greenpeace și Alburnus Maior consideră
ilegală procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de
exploatare a aurului din Roșia Montană, informează un comunicat remis AMOS News.
În luna iunie, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor
(MMGA) a anunțat începerea perioadei de consultări publice pentru acest proiect.
Aceasta a urmat depunerii noului certificat de urbanism și raport de evaluare a
impactului asupra mediului de către compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
Mai multe organizații nonguvernamentale au cerut MMGA să
confirme că noul certificat este incompatibil cu cererea RMGC de a obține acordul de
mediu și, prin urmare, să respingă cererea companiei. Ministerul a ignorat cererea și
a anunțat continuarea procedurii de evaluare.
"Nu este prima dată când Ministerul Mediului încalcă legea
în cazul evaluării impactului asupra mediului pentru Roșia Montană. Prima dată,
procesul de participare publică și informare din etapele precedente ale procedurii nu au
putut fi asigurate, iar acum există incompatibilitatea între certificatul de urbanism
și cererea privind acordul de mediu.
Greenpeace și Alburnus Maior cer Ministerului să facă ce e
corect, să suspende din nou procedura", a declarat Anamaria Bogdan, ofițer de
presă în cadrul Greenpeace România.
E nevoie de altă autorizație pentru iazul de decantare
Iazul de decantare, componentă vitală pentru investiția
minieră de la Roșia Montană, nu poate fi construit decât în baza unui alt certificat
de urbanism, acesta nefigurând între obiectivele enumerate în documentul anexat
studiului de impact asupra mediului, susțin experții.
Potrivit unor specialiști în domeniu, certificatul de urbanism
reprezintă "un soi de acord de principiu" pentru ridicarea unui anumit edificiu,
nicidecum o autorizație pentru aceasta.
Autorizația de construcție se eliberează, totuși, în baza
celor prezentate în certificatul de urbanism. Practic, potrivit specialiștilor,
certificatul de urbanism stă la baza obținerii autorizației de construcție.
"Emitentul autorizației de construcție nu poate autoriza
nimic din ce nu se regăsește în certificatul de urbanism", au spus experții. În
cazul Roșia Montană, aceștia au apreciat că iazul de decantare poate fi, totuși,
construit, însă în baza unui nou certificat de urbanism, care să permită, de
principiu, realizarea investiției.
"Cu acest nou certificat, se poate obține autorizația de
construcție pentru iazul de decantare", au opinat experții. Ei au mai spus că
titularul de proiect poate opta pentru obținerea oricâtor certificate de urbanism, chiar
și câte unul pentru fiecare construcție a ansamblului investiției.
Reprezentanții Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), compania
care dorește să exploateze aurul și argintul de la Roșia Montană, au negat că ar
intenționa să obțină un nou certificat de urbanism pentru amenajarea iazului de
decantare. "Este fundamental greșit. Certificatul de urbanism pe care l-am obținut
anul acesta acoperă întreg proiectul", a declarat, pentru Mediafax, Johanna Fritz,
reprezentant al RMGC.
În sprijinul celor afirmate, aceasta a invocat caracterul
orientativ al certificatului de urbanism, precum și faptul că iazul de decantare poate
fi construit în baza hărților depuse la Consiliul Județean Alba, împreună cu cererea
de eliberare a actului.
Sulfina nu comentează
Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor (MMGA) va prezenta
un punct de vedere față de proiectul exploatării miniere de la Roșia Montană abia
după finalizarea dezbaterilor publice.
"Nu veți auzi nimic de la noi despre acest proiect până
după terminarea sesiunii de dezbateri publice. În toată această perioadă, ministerul
va arbitra dezbaterile publice și, conform legii, va solicita investitorului să
răspundă tuturor problemelor ridicate în această fază a autorizării. Abia după ce
toate acestea vor fi făcute, cu proiectul definitiv pe masă și toate detaliile
lămurite, vom prezenta un punct de vedere", a declarat ministrul Mediului.
Sulfina Barbu a refuzat să facă orice alt comentariu, nici
măcar sub formă de părere personală, asupra intenției Roșia Montană Gold
Corporation (RMGC) de a contrui o exploatare minieră în localitate din Apuseni. Mai
mult, ministrul a refuzat să comenteze inadvertențele între intenția de proiect
prezentată de investitor și certificatul de urbanism eliberat de autoritățile
județene. |
| Conservatorul Nicolae Popa sugerează un
referendum |
"Populația județului Alba
să decidă" |
|
Deputatul conservator Nicolae Popa a anunțat că împreună cu autoritățile
locale din județul Alba, va iniția proceduri pentru organizarea unui referendum în
vederea impulsionării proiectului Roșia Montană.
"Consider că este corect și cinstit ca populația județului Alba să fie singura
îndreptățită să ia o decizie în ceea ce privește continuarea investiției, într-un
cadru legal și organizat, respectiv prin organizarea unui referendum local la nivelul
județului Alba, conform art. 13 din Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea
referendumului", a explicat el.
Popa a precizat că are pentru inițiativa sa acceptul
prefectului și al președintelui Consiliului Județean.
El a criticat încercarea unor parlamentari din alte județe de a
determina anumite decizii, cu scopul de a-și face imagine.
"Am constatat cu stupoare, dar și cu surprindere, în același
timp, că mai mulți parlamentari, dar și aventurieri care nu au nici în clin, nici în
mânecă cu județul Alba, și-au găsit în proiectul investiției de la Roșia Montana
cea mai bună vacă de muls, în goana lor deșănțată după imagine. Nu demult, prin
Munții Apuseni a ajuns o domnișoară deputat, Daciana Sârbu, murdărindu-și
pantofiorii câștigați pe la nu știu ce prezentare de modă și cu mâna la nas,
întrebând dacă miroase a cianură, iar un localnic mai hâtru i-a spus nonșalant că
miroase a dejecții de la animalele din zonă", a declarat deputatul.
Nicolae Popa este de părere că se impune reducerea termenului
de ecologizare a zonei post-investiție, de la opt la patru ani, precum și garantarea
asigurării fondurilor de refacere ecologică, prin constituirea unor depozite bancare
sigure.
"Nu în ultimul rând, Guvernul trebuie să aibă în vedere
revizuirea contractului de asociere dintre statul român și societatea Roșia Montana
Gold Corporation, prin stabilirea unor clauze ferme și fără echivoc, pentru a avea
garanția reușitei investiției", a adăugat el. |
Băsescu își face
departamente
de sănătate și învățământ-cercetare |
|
Președintele Traian Băsescu a aprobat, ieri, înființarea, în cadrul Administrației
Prezidențiale, a două noi departamente, de sănătate publică și de
învățământ-cercetare, primul urmând a fi condus de Virgil Păunescu, fost secretar
de stat în Ministerul Sănătății. Anunțul a fost făcut de Adriana Săftoiu, care a
precizat că șeful statului a aprobat actualizarea organigramei Administrației
Prezidențiale, în baza Legii 47 din 1994 republicată privind serviciile din subordinea
președintelui. Săftoiu a precizat că președintele Traian Băsescu nu a hotărât
încă cine va conduce Departamentul de învățământ cercetare. Șefii celor două
departamente vor avea rang de consilieri prezidențiali, a mai precizat ea. Virgil
Păunescu a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și a fost demis de Eugen
Nicolăescu din fruntea Spitalului Județean Timiș, în urma unei vizite a aceastuia. |
Liberalul Titu Gheorghiof
și-a luat acasă
dosarul de securitate |
|
Deputatul liberal Titu Gheorghiof și-a luat, marți, dosarul de securitate de la CNSAS,
el susținând că a fost deținut politic înainte de 1989, iar după detenție s-au
făcut presiuni asupra sa pentru a colabora cu securitatea. Întrebat dacă a fost
informator, Gheorghiof a negat și a arătat că a fost condamnat politic și urmărit de
organele de securitate. El a precizat că a făcut trei ani de "pușcărie
politică" și că, după ce a ispășit această pedeapsă, "s-au făcut
presiuni" asupra sa pentru a colabora cu securitatea. Întrebat în ce au constat
aceste presiuni, liberalul a răspuns: "S-au dat telefoane". Gheorghiof a mai spus
că a constatat că a fost turnat la securitate de unul dintre cei mai buni prieteni și
că a dorit să-și vadă dosarul "pentru că sunt prea multe lucruri care trebuie
clarificate". La ieșirea de la CNAS, el a refuzat să dea presei amănunte,
susținând că este "prea bulversat", dar a promis că în zilele următoare ar
putea să dea detalii. |
Ralu Filip insistă să
modifice Legea audiovizualului |
|
Președintele CNA, Ralu Filip, a propus înființarea unui grup de lucru care să
elaboreze propuneri pentru modificarea Legii audiovizualului și să le înainteze
Parlamentului. El a propus ca acesta să fie alcătuit din membri ai CNA, ai Ministerului
Culturii, ai Inspectoratului General de Comunicații și Tehnologia Informației, ai
Asociației Române de Comunicații Audiovizuale și un reprezentant al societății
civile. Propunerea vine după ce Consiliul a depus la Parlament, la sfârșitul lunii
iunie, un proiect de modificare a legii în nume propriu, care viza dublarea amenzilor,
eliminarea restricțiilor care împiedică dezvoltarea posturilor de nișă și procesul
de digitalizare, precum și majorarea de la 20 la 40 la sută a procentului din capitalul
social al unei companii pe care o persoană fizică sau juridică îl poate deține atunci
când este deja acționar majoritar la o societate din domeniul audiovizual.
"Modificarea Legii audiovizualului e necesară din două considerente: încă mai avem o
problemă cu stabilirea jurisdicției, iar armonizarea ei cu realitatea din România e mai
mult decât utilă", a explicat Filip. (A.M. Press) |
Flutur a pus
"Romsilva" pe butuci |
|
Vicepreședintele PSD, senatorul Ilie Sârbu, fost ministru al agriculturii, a semnalat
situația gravă în care se găsește Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA.
"Trag un semnal de alarmă în legătură cu haosul provocat în acest sector important
de activitate de ministrul Gheorghe Flutur și echipa sa de neprofesioniști. Preocupat
până la paroxism doar de aspectele de ordin politic și de propria imagine, domnul
Flutur a reușit să pună pe butuci, într-un timp relativ scurt, Regia Națională a
Pădurilor, cunoscută în istorie drept Perla Coroanei", a precizat Sârbu. El
afirmă că cel mai grav aspect este acela că RNP se confruntă cu o lipsă acută de
resurse financiare, ajungând chiar să solicite credite bancare, în condițiile în
care, în perioada guvernării PSD, Regia dispunea de fonduri bănești consistente, ceea
ce i-a permis să susțină un program amplu de investiții: drumuri forestiere,
amenajări hidrografice, construcții, dotări. În teritoriu, situația este, de
asemenea, gravă, direcțiile silvice fiind în imposibilitatea de a executa minimul de
lucrări necesare pentru a asigura continuitatea pădurii. "Nu se mai fac reparații în
infrastructură, au fost abandonate lucrările silvice de întreținere a culturilor
tinere. În multe județe din țară, printre care se numără și Timișul, s-a ajuns în
situația jenantă în care angajații direcțiilor silvice au fost obligați să accepte
produse ale pădurii în locul tichetelor de masă! În concluzie, putem afirma că
actuala guvernare a reușit să aducă în pragul falimentului o regie a statului care,
în perioada 2001-2004, era una dintre cele mai performante din țară", a mai spus
fostul ministru al agriculturii. (A.M. Press) |
|