|
Prețul pâinii, dispută
între Flutur și producători |

Pe ministrul Gheorghe Flutur îl așteaptă zile grele; producătorii agricoli sunt
nemulțumiți de propunerea lui în legătură cu prețul de referință al grâului și
amenință că vor ieși în stradă
|
Intenția firmelor din industria de
panificație de a majora prețurile la pâine nu este justificată, în condițiile în
care recolta din acest an se anunță destul de bună, a declarat ministrul Agriculturii,
Gheorghe Flutur.
"În fiecare an fac astfel de declarații. Nu au elemente
să scumpească pâinea", a spus el.
Producătorii sunt de altă părere
Aurel Popescu, președintele patronatului din industria de
morărit și panificație Rompan, a declarat la rândul său că pâinea s-ar putea scumpi
în perioada următoare cu 500-1.000 de lei vechi, dacă grâul din noua recoltă va fi
cumpărat cu 5.000 de lei vechi pe kilogram, valoare stabilită în consiliul pe produs.
În prezent, grâul se cumpără la un preț de 3.500 de lei pe
kilogram, afirmă Popescu.
Președintele Ligii Asociatiilor Producătorilor Agricoli din
România (LAPAR), Adrian Rădulescu, susține că pâinea se va scumpi din cauza
prețurilor mai mari la motorină, curent electric și gaz.
Patronatele au solicitat ministrului acordarea de subvenții
pentru producția marfă vândută, precum și luarea de măsuri în vederea păstrării
echilibrului pe piață, în condițiile în care producția de grâu estimată pentru
acest an este de circa 3,5 milioane de tone, cu mult mai mică decât prognozele
ministerului, potrivit lui Rădulescu.
Ministrul Agriculturii a refuzat să facă estimări, pentru a nu
"influența piața".
Ministerul vrea să cumpere grâu
Flutur a declarat că ministerul intenționează să
achiziționeze o cantitate de circa 200.000 de tone de grâu din noua recoltă, la preț
de intervenție, deoarece, în perioada august-septembrie, există o ofertă mare, iar
prețurile obținute de producătorii agricoli sunt mici.
Ministrul nu a dorit să precizeze nivelul prețului de
intervenție, în condițiile în care stocurile trebuie lichidate până la sfârșitul
anului, lăsând însă să se înțeleagă că acesta trebuie să fie mai mic decât
prețul de referință, de 5.000 lei vechi pe kilogram, stabilit recent în consiliul pe
produs, valoare cu care el nu este de acord.
Flutur a lăsat să se înțeleagă că prețul de intervenție
s-ar putea situa în jurul valorii de 3.000 de lei vechi pe kilogram, în condițiile în
care, în UE, acesta este de 101 euro pe tona de grâu. |
China, a patra putere
economică a lumii |
|
China a devenit a patra mare economie a lumii, devansând Marea Britanie în
funcție de produsul național brut, se arată într-un raport al Băncii Mondiale (B.M.).
Produsul național brut al Chinei a fost evaluat la 2.263,825 miliarde dolari în 2005,
depășind cu 94 de milioane, echivalentul a 0,004%, nivelul consemnat de Marea Britanie,
potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale.
În realizarea clasamentului, BM a luat în considerare produsul
național brut al fiecărei țări, exprimat în dolari americani, iar metoda de calcul
implementată, numită "Atlas", presupune utilizarea unei medii pe ultimii trei
ani a ratelor de schimb, care permite excluderea fluctuaților valutare.
Statele Unite, Japonia și Germania ocupă, în aceeași ordine,
primele trei poziții ale clasamentului, în timp ce Marea Britanie a coborât pe locul
cinci.
Astfel, produsul național brut înregistrat de Statele Unite a
atins 12.969,561 miliarde dolari, cel consemnat de Japonia s-a ridicat la 4.988,209
miliarde dolari, iar produsul național brut al Germaniei s-a plasat la 2.852,337 miliarde
dolari.
China a depășit, la distanță considerabilă, Marea Britanie. |
Parcurile industriale, mai
mult afaceri imobiliare |
|
Ministrul delegat pentru Comerț, Iuliu Winkler, spune că de șase luni
așteaptă de la autoritățile locale din municipiul Hunedoara un CD cu promovarea
parcului industrial. "Dacă un ministru nu
poate primi un CD pentru a promova parcul industrial, atunci nu mai spun nimic. Parcul
industrial este tratat ca o afacere imobiliară la Hunedoara și nu pentru a atrage
investiții în acest loc.
Un parc industrial trebuie să sprijine investitorii, să le
ofere facilități. Cred că, la Hunedoara, parcul industrial e privit ca o afacere
imobilară. Altfel nu-mi explic de ce nu am primit un răspuns la cererea mea scrisă.
Consider că nu se dorește promovarea lui", a declarat ministrul.
Bani, bani și iar bani
Parcul industrial din municipiul Hunedoara mai are nevoie de 5
milioane de lei pentru a fi finalizat, întrucât fondurile pentru amenajarea parcelelor
au fost epuizate, s-a plâns directorul SC Parc Industrial Hunedoara, Mihai Klutsch.
"Am cheltuit, până acum, 4,5 de milioane de lei, bani
proveniți de la AVAS, 1,6 milioane lei din vânzarea combinatului Siderurgica, de la
Guvern, care a dat Consiliului Local 2 milioane lei, de la Ministerul Administrației și
Internelor", a declarat Klutsch.
Au fost amenajate 14 parcele, din care patru au fost deja
concesionate unor firme care produc componente pentru telefonie mobilă, materiale de
construcții, construcții metalice.
Consilierii locali din Hunedoara au aprobat scoaterea la
licitație publică a încă zece parcele din parc, cu suprafețe cuprinse între 2.400
și 5.000 de metri pătrați.
Potrivit directorului SC Parc Industrial, mai este nevoie de
încă 5 de milioane lei pentru finalizarea amenajării.
Prețul de pornire pentru concesionarea parcelelor a fost
stabilit la 10 cenți pe metru pătrat, pe an. De asemenea, firmele plătesc o taxă de
administrare cuprinsă între 8 și 12 cenți pe metru pătrat, pe lună, în care este
inclus serviciul de pază și curățenia pe căile de acces din interiorul parcului. |
Țării, tot mai mult cărbune |
Reprezentanții Termoelectrica au solicitat Companiei Naționale a Huilei (CNH) Petroșani
majorarea cantității de producție cu încă aproximativ un milion de tone de huilă,
după ce stocurile de cărbune la Mintia și Paroșeni s-au redus la jumătate.
În prezent, stocul de cărbune energetic de la termocentrala
Mintia este de circa 147.000 de tone.
Potrivit directorului general al CNH, Daniel Surulescu,
cantitatea cerută de Termoelectrica este, însă, "un pic exagerată pentru
posibilitățile actuale ale companiei". "Pretențiile celor de la
Termoelectrica sunt un pic exagerate, sperăm însă să găsim o cale de mijloc și să
dăm cât mai mult cărbune, astfel încât să nu se ajungă la import", a spus
Surulescu.
Compania Națională a Huilei Petroșani trebuie să livreze în
acest an 3,360 milioane tone cărbune, principalii beneficiari fiind termocentralele
Mintia și Paroșeni. |
| Coșul zilnic, de dr. Teodor
Brateș |
Încă un record nedorit |
Indiferent de unghiul din care vom privi lucrurile, deficitul comercial (adică,
diferența dintre importuri și exporturi, în favoarea primelor) nu este de natură a
însănătoși economia. Este adevărat: cifrele urieșești la nivel macroeconomic nu pot
avea niciun impact asupra oamenilor care își drămuiesc leuțul pentru "coșul
zilnic". Ce poate să însemne pentru "beneficiarul" unui salariu mediu un
miliard de euro? Îi apare ca o abstracțiune pură. Cu toate acestea, nu este dificil de
intuit - chiar și la nivelul minimei percepții publice - cât de grav a devenit
dezechilibrul dintre importuri și exporturi. Fie și numai din pricina faptului că o
ofertă internă redusă presupune și locuri de muncă mai puține și, prin urmare,
deminuarea surselor financiare pentru asigurarea supraviețuirii.
Sigur, nu putem să ne limităm la ceea ce am numit "nivelul
minimei percepții publice". Faptul că, în primele cinci luni ale anului, deficitul
comercial a depășit 4,6 miliarde de euro (cu aproape 1,5 miliarde mai mult decât în
perioada corespunzătoare a anului trecut) indică un extrem de grav dezechilibru
macroeconomic. Nu sunt necesare vaste și aprofundate cunoștințe pentru a pricepe că,
din moment ce cumperi din exterior mai mult decât vinzi tot în exterior, diferența
trebuie acoperită într-un fel. Nimeni nu-ți dă de ochii tăi frumoși valută pentru a
acoperi cheltuielile de import. Se fac împrumuturi care - mai devreme sau mai târziu -
trebuie rambursate, cu vârf și îndesat (serviciul datoriei externe a devenit
considerabil) și acest fapt nu poate fi indiferent, mai ales atunci când profilurile
sunt destul de modeste, în cazul majorității întreprinzătorilor.
O discuție pe tema deficitului comercial care, iată, în acest
an, doboară lună de lună recordurile din 2005 impune extrem de numeroase trimiteri la
componente esențiale ale economiei țării, în ansamblul ei. La unele dintre ele m-am
referit în câteva însemnări anterioare.
Astăzi îmi propun să punctez doar două aspecte. Primul
vizează recordul în materie de importuri la produsele alimentare (tinde să se apropie
de un miliard de euro). Există, desigur, produse care nu se pot realiza în țară
(bunăoară, citricele), dar, în rest, dispunem de cele mai bune condiții pedoclimatice
pentru producții mari și... ecologice. În "coșul zilnic", alimentele ocupă
mai mult de jumătate (valoric) din cheltuieli și, prin urmare, nu ne este indiferent
cât plătim și pentru ce plătim. Aici este vorba despre politica în domeniul
agriculturii, ale cărei efecte sunt, cum se vede, predominant negative.
Al doilea aspect privește importul de mașini și echipamente,
care a ajuns la o pondere de 23,5 la sută (o creștere de 33,7 la sută față de cinci
luni din 2005) din totalul importurilor. Oficialitățile zic că este un lucru bun, că
în acest fel se modernizează economia, se crează premise pentru creșterea eficienței.
Teoretic, așa este. Numai că nu toate mașinile și echipamentele reprezintă
investiții cu efecte pozitive în sfera ofertei. Pe de o parte, este un fel de vot de
blam la adresa industriei autohtone, slab competitive, pe de altă parte, contează enorm
nu numai calitatea (deseori îndoielnică, a unor importuri), ci și modul în care produc
valoare adăugată. La ambele consecințe se cuvine să reflectăm cu toată seriozitatea.
Întrucât continuăm să importăm într-o veselie de nedescris, ne vom trezi că nu vom
mai avea bani nici pentru alte cumpărături din străinătate și nici pentru achitarea
datoriilor. Să vedem, atunci pe unde scoatem cămașa! |
|