Cursul valutar:
1 EURO - 3,5792 RON; 1 DOLAR
- 2,8041 RON |
| Adrian Vasilescu semnalează existența unui
balon cu lichid fierbinte care s-ar putea sparge |
Banca Națională veghează
piața imobiliară |

În condițiile decalajului dramatic dintre consum și oferta de bunuri și servicii,
Adrian Vasilescu arată că BNR trebuie să intervină chiar dacă o face cu inima
strânsă
|
Potrivit lui Adrian Vasilescu, consilier al
guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), banca centrală este obligată să
intervină pe piața imobiliară, așa cum fac și instituțiile similare din Statele
Unite ale Americii și Europa, întrucât piață imobiliară este instabilă și are
fluctuații nefirești.
"Nu este vorba că BNR vrea sau nu vrea să se amestece
în problemele pieței imobiliare, ci este obligată. Acesta este curentul în lume. Banca
centrală a Americii, Banca Centrală Europeană și alte bănci centrale se amestecă în
piața imobiliară", a explicat Vasilescu.
În opinia sa, pe piața imobiliară trebuie regândiți factorii
care determină conceptul de preț corect.
"Trebuie să vedem, pe termen lung, cât timp vor mai fi
bani să se cumpere aceste case vânturate, pentru că sunt foarte puține case noi. Nu
pot spune nici dacă piața se prăbușește, nici dacă nu se prăbușește. Trag doar un
semnal de alarmă asupra unui balon cu lichid fierbinte care s-ar putea sparge", a
declarat Vasilescu.
El a adăugat că singurul instrument prin care BNR poate
interveni în piața imobiliară este politica de creditare și a apreciat că o
eventuală intervenție este justificată, chiar dacă, deocamdată, prețurile imobiliare
nu sunt incluse în coșul de consum, în funcție de care se calculează rata inflației.
"România are o mare rămânere în urmă din acest punct de vedere, dar piața
imobiliară este instabilă și are fluctuații nefirești, care ar afecta grav curbele
inflației și nu este cazul, deocamdată, să fie inclusă în acest coș", a
precizat Vasilescu. El a arătat că principalul obiectiv al BNR este stabilitatea
prețurilor, iar faptul că prețul caselor și al terenurilor nu intră în coșul de
consum nu restrânge dreptul băncii centrale de a încerca să ajusteze dezechilibrele
pieței imobiliare.
"Este normal ca BNR să se amestece, indiferent că
operatorii pieței imobiliare vor sau nu. Le place sau nu, BNR se amestecă și se va
amesteca în piața imobiliară", a promis Vasilescu. Consilierul a adăugat însă
că "fiecare intervenție este făcută cu inima strânsă, pentru că sunt
intervenții care taie din aripile bunăstării, deoarece creditele sunt o cale spre
bunăstare", dar BNR nu are, deocamdată, alte soluții în condițiile în care
România se află în fața unui decalaj dramatic între consum și oferta de bunuri și
servicii.
Cine așteaptă cumpărători din UE ar putea rămâne cu buzele umflate
Oficialul BNR a menționat că, atunci când lucrurile se vor
așeza pe piață și va exista un preț corect la terenuri și case, atunci acestea vor
intra în coșul de consum.
"În ceea ce privește prețul corect, dacă privim
lucrurile din punct de vedere strict al economiei de piață, vom spune că un preț
corect nu există sau este în funcție de ofertă și cerere. Cererea și oferta
stabilesc, însă, prețul pe termen scurt, dar, pe termen lung, intervin și alți
factori care vor influența aceste prețuri", a mai spus Vasilescu. El a arătat că
foarte mulți vânzători privesc spre ianuarie 2007, data programată de aderare a
României la Uniunea Europeană și așteaptă să vină cetățenii străini să cumpere
case în România.
"În București sunt case mai scumpe decât în alte țări
europene. Nu cred că va veni cineva, de undeva, de unde poate să cumpere mai ieftin, în
București, să cumpere case mai scumpe", a mai afirmat oficialul BNR. El a reamintit
că depunerile românilor în băncile din străinătate se apropie de un miliard de euro,
ceea ce ar putea determina o orientare a cererii interne spre piața externă. "Cei
care așteaptă să vândă pentru cetățenii din UE s-ar putea să vadă că, în loc de
cumpărători, vor veni pe piața românească constructori care vor da altă perspectivă
ofertei lor", a mai spus Vasilescu. |
Persoanele fizice rămân
ținta predilectă a băncilor |
Cotidianul britanic Financial Times și revista The Banker au organizat, la București,
seminarul "Banking on Romania". În cadrul acestuia, bancheri și analiști
și-au exprimat părerile legate de situația actuală și viitoare a sistemului bancar
din România.
Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Radu
Ghețea, a arătat că, în perioada următoare, interesul băncilor pentru finanțarea
IMM și a proiectelor de stat va crește, însă retailul (serviciile destinate
persoanelor fizice) va continua să aibă o pondere importantă în structura veniturilor
instituțiilor de credit, băncile ajustând produsele la cerințele clienților și la
restricțiile impuse de BNR.
Potrivit lui Ghețea, concurența pe piața de retail determină
reducerea dobânzilor și a comisioanelor practicate de bănci, dar și profitul pe
tranzacție. În ceea ce privește rezultatele totale, băncile au însă de câștigat.
Totodată, președintele ARB a atras atenția asupra importanței finanțării afacerilor
din sectorul agricol.
"Cred că, într-un viitor apropiat, România, ca țară
europeană, va trebui să tragă foloasele de pe urma potențialului agricol dezvoltat.
În acest moment, există bănci care finanțează agricultura, dar nu la un nivel care
să asigure necesarul", a spus Ghețea.
Referindu-se la dezvoltarea sectorului bancar în următorii ani,
Daniel Bunea, vicepreședinte al BCR, a arătat că, până în 2010, va crește ponderea
băncilor universale, care oferă o largă varietate de produse. În același timp, piața
va consemna o serie de fuziuni și achiziții, dar și listarea la bursele de valori a
titlurilor unora dintre instituțiile de credit. |
 |
Vlădescu așteaptă o
ofertă irezistibilă |
|
Ministrul Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, președintele Comisiei pentru
privatizarea CEC, a anunțat că privatizarea instituției de credit va continua potrivit
calendarului anunțat, pentru că o ofertă "irezistibilă" pentru preluarea
băncii este de așteptat. "Există în strategie o prevedere care spune că avem
posibilitatea să stopăm procesul în orice moment, clauză inclusă și în strategia de
la BCR, unde am primit o ofertă nu irezistibilă, ci inimaginabilă. Dacă, la CEC,
așteptăm o ofertă irezistibilă, înseamnă că suntem în zona posibilului", a
afirmat Vlădescu. Statul român intenționează să vândă 69,9% din acțiunile CEC unei
instituții financiar-bancare internaționale sau unui consorțiu din care face parte cel
puțin o instituție financiar-bancară internațională. Participanții pot depune
ofertele angajante până pe 17 iulie. Câștigătorul licitației va fi anunțat la
mijlocul lunii septembrie. |
Ministrul Finanțelor
confirmă cerințele BNR |
|
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) ar putea majora valoarea emisiunilor titlurilor de
stat programate pentru finalul acestui an, întrucât un împrumut extern este puțin
probabil în 2006. "Nu exclud, totuși, o ieșire pe piețele internaționale, în
cazul tragerilor pentru toate cheltuielile suplimentate la rectificare, dar este puțin
probabil, pentru că timpul este foarte scurt", a declarat ministrul Finanțelor,
Sebastian Vlădescu. Legat de colaborarea cu BNR, ministrul a afirmat că majorarea
deficitului a fost acceptată de guvernatorul Isărescu. "Atât eu cât și
guvernatorul suntem convinși că deficitul de 2,5% din PIB este necesar și controlat.
Dacă banii nu se cheltuiesc pe proiectele stabilite, nu se vor cheltui deloc", a
promis ministrul. De la începutul acestui an, MFP nu a realizat nicio emisiune de
titluri, deși avea programate mai multe licitații începând cu luna februarie. MFP a
anulat și emisiunea de obligațiuni de stat de tip benchmark (referință) aferente lunii
iulie și cele două emisiuni de certificate de trezorerie programate pentru iulie și
august. Anularea licitațiilor a fost determinată de evoluția prognozată a
disponibilităților contului curent general al trezoreriei statului. |
Mâine încetează acordul cu
FMI |
|
Potrivit ministrului Finanțelor, Sebastian Vlădescu, acordul stand-by cu FMI va înceta,
formal, la data de 7 iulie, iar relația cu Fondul va continua ca și până acum prin
colaborările curente cu experții instituției. "Nu o să vină experți ca să
facem bugetul, vin experți ai FMI cu care avem colaborări permanente, mai ales la Banca
Națională, pentru a vedea evoluția macroeconomică", a explicat Vlădescu. La
sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu
FMI, semnat în iulie 2004, au eșuat, după ce autoritățile de la București au respins
solicitările instituției financiare, care consideră aranjamentul "deraiat".
Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea
nerealistă a proiectului de buget pentru 2006 și a țintei de deficit bugetar,
dezechilibrele macroeconomice (inflație, deficit de cont curent), precum și derapajele
în politica salarială și lipsa unor reforme structurale. |
Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro |
|