Coreea de Nord a lansat, ieri, un tir de şapte rachete, dintre care una cu rază de acţiune lungă, provocând un val de critici din partea SUA, Japoniei, Coreei de Sud şi Rusiei. Coreea de Sud a confirmat existenţa testelor efectuate în Marea Japoniei.

     Şase dintre rachete au rază de acţiune mică, iar una este de tip "Taepodong", a declarat Mike Cuckarek, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Nord-American. Potrivit autorităţilor de la Seul, acestă rachetă poate transporta o încărcătură de o tonă, pe o distanţă de aproximativ 6.700 de kilometri, suficientă pentru a ajunge în Alaska sau insulele Hawaii. Phenianul a anunţat deja că dispune de arma nucleară. Exerciţiul militar a eşuat însă în Marea Japoniei, la 40 de secunde de la lansare, a afirmat Ministerul sud-coreean al Apărării. Casa Albă a afirmat că aceste rachete nu au reprezentat o ameninţare directă pentru SUA, care "sunt hotărâte să găsească o soluţie diplomatică". Toate torpilele au căzut în Marea Japoniei, fără a necesita utilizarea sistemului de apărare antirachetă, potrivit armatei americane. "Este clar ca Taepodong a fost un eşec, care demonstrează anumite deficienţe", a subliniat Stephen Hadley, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Bush.
     Phenianul consideră însă că lansarea rachetelor este o problemă de "suveranitate". "Decizia de a lansa rachete priveşte suveranitatea noastră şi nimeni nu are dreptul să ne spună dacă acest lucru este bun sau nu", a declarat, ieri, Ri Pyong-dok, un oficial al Ministerului nord-coreean de Externe. Diplomatul a refuzat să confirme dacă ţara sa a efectuat teste ori nu.

Pasibilă de sancţiuni
     Operaţiunea a suscitat critici vehemente din partea comunităţii internaţionale, în special din partea Japoniei, care a convocat, ieri seară, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate. Japonia va "coopera cu SUA astfel încât Consiliul de Securitate să adopte măsurile adecvate", a precizat purtătorul de cuvânt al Gvernului nipon, Shinzo Abe. Japonia protestează "cu tărie" împotriva gestului făcut de Coreea de Nord şi ar putea recurge unilateral la sancţiuni împotriva Phenianului. "Aceasta este o problemă gravă din punctul de vedere al păcii şi stabilităţii, nu numai a Japoniei, ci şi a comunităţii internaţionale", a declarat Abe. Instituirea unor sancţiuni economice ar putea costa regimul comunist peste un miliard de dolari, antrenând o scădere cu şapte procente a economiei nord-coreene. Armata japoneză a sporit nivelul de alertă, începând operaţiunile de recuperare şi analizare a fragmentelor de rachetă care au căzut în Marea Japoniei.
     Pe de altă parte, o oficialitate a Departamentului de Stat a numit lansarea rachetei Taepodong-2 "un act provocator, menit să atragă atenţia". "În mod clar, nord-coreenii s-au izolat din nou", le-a spus reporterilor secretarul de presă al Casei Albe, Tony Snow. El a mai declarat că preşedintele Bush a discutat cu ministrul de externe, Condoleeza Rice, cu ministrul Apărării, Donald Rumsfeld şi cu consilierul pe probleme de securitate internaţională, Stephen Hadley. De asemenea, adjunctul secretarului american de stat pentru Afaceri asiatice, Christopher Hill, s-a deplasat, ieri, în regiune pentru a discuta cu partenerii SUA (Coreea de Sud, China, Japonia şi Rusia) asupra următoarelor etape diplomatice. Preşedintele american a avertizat săptămâna trecută, Coreea de Nord că riscă o accentuare a izolării în cazul în care va lansa rachete Taepong-2.

China nu comentează
     China, un aliat al Coreei de Nord, a refuzat să comenteze situaţia, Beijingul fiind gazda negocierilor multilaterale pe tema programului nuclear al Phenianului.
     "China are cea mai mare capacitate de a influenţa Coreea de Nord şi sper că va utiliza acest potenţial", a spus premierul australian John Howard. În schimb, Rusia a criticat Coreea de Nord pentru lansarea rachetelor, considerând comportamentul acesteia drept o "provocare" ce prejudiciază eforturile de neproliferare nucleară. Seulul şi-a avertizat omologii nord-coreeni că "trebuie să-şi asume responsabilitatea tuturor consecinţelor" care decurg din lansarea rachetelor, a declarat Suh Choo-suk, consilierul pentru securitate al preşedintelui sud-coreean.
     Regimul nord-coreean refuză, din noiembrie 2005, să revină la masa negocierilor multilaterale, care urmăresc să convingă Phenianul să-şi abandoneze activităţile nucleare. Ultima testare a unei rachete cu rază lungă de acţiune, efectuată de Coreea de Nord, a fost în 1998, când a lansat o rachetă Taepodong-1, deasupra părţii de nord Japoniei.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro

     Matti Vanhanen le-a prezentat eurodeputaţilor priorităţile Finlandei, prilej cu care a insistat ca uşile UE să rămână deschise după integrarea României şi Bulgariei.
     "Ţările europene care îndeplinesc criteriile de aderare trebuie să aibă posibilitatea să o facă. Decizia privind data aderării României şi Bulgariei va fi luată în timpul preşedinţiei noastre. De asemenea, negocierile cu Turcia şi Croaţia vor continua să avanseze, pe baza progreselor realizate şi pe baza rapoartelor Comisiei", a declarat Vanhanen. Potrivit şefului Guvernului de la Helsinki, soarta extinderii este strâns legată de soarta Constituţiei europene, document respins, anul trecut, de cetăţenii francezi şi olandezi. "Sunt convins că o Uniune extinsă are nevoie de Tratatul constituţional negociat între statele membre", a precizat premierul finlandez, adăugând că va urmări şi eficientizarea modului de funcţionare a forului comunitar în absenţa unui consens privind ratificarea Constituţiei. La şedinţa de plen a Parlamentului European au asistat atât preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cât şi comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. După discursul lui Matti Vanhanen, Barroso a luat cuvântul şi a întărit cele spuse de acesta. Extinderea este o condiţie preliminară pentru existenţa unei Uniuni puternice, a subliniat el. Fără a face referire directă la România şi Bulgaria, Barroso a salutat decizia oficialilor UE de a "onora angajamentele existente". În concluzie, dacă, la toamnă, rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene vor fi favorabile celor două ţări, şefii de state şi de guverne vor da undă verde aderării lor la 1 ianuarie 2007.
     Premierul finlandez a vorbit şi despre importanţa relaţiilor dintre UE şi Rusia, doi actori globali de care depinde viitorul Europei. "Relaţiile cu Rusia nu trebuie să se limiteze la comerţ şi energie. Scopul nostru este acela de a avea un parteneriat bazat pe valorile europene comune, de a intensifica implicarea Rusiei în cooperarea la nivel european", a explicat Matti Vanhanen. "Să sperăm că Rusia va fi un partener democratic", a replicat liderul popularilor europeni din legislativul UE, Hans-Gert Poettering. El a dezvăluit că, recent, a fost vizitat de unul dintre avocaţii oligarhului rus Mihail Hodorkowski. "Este inacceptabil ce i se întâmplă" magnatului încarcerat în Siberia, a declarat Poettering, convins că acestuia îi sunt încălcate drepturile fundamentale.