Plenul Camerei Deputaţilor a luat, ieri, în dezbatere Proiectul legii noului Cod Fiscal, după ce, la începutul acestei săptămâni, Comisia de buget-finanţe dezbătuse proiectul venit de la Senat cu unele modificări faţă de varianta iniţială, pe care l-a readus la linia de plutire.

     Codul Fiscal a fost adoptat cu 92 de voturi "pentru", 89 "împotrivă" şi nicio abţinere.
     Deputaţii au votat varianta Comisiei de buget-finanţe fără să aprobe niciunul dintre amendamentele respinse în comisie şi reiterate în plen.

Legea intră în vigoare la începutul anului viitor.
     Deputaţii PC nu au participat la vot, retrăgându-se, după ce un amendament referitor la neimpozitarea profitului reinvestit fusese respins.
     După votul final, deputatul PSD Mihai Tănăsescu a declarat că este dezamăgit de viteza cu care s-a discutat şi adoptat acest proiect. "S-a votat în calupuri de câte zece articole, nici la piaţă nu găsim aşa ceva. Este regretabil că un proiect atât de important nu a putut să fie discutat şi înţeles de către parlamentari. Cu siguranţă, proiectul va fi un eşec", a spus el.
     Deputatul PD Cezar Preda şi-a exprimat dezamăgirea faţă de atitudinea PC de a părăsi lucrările din plen. "Dacă vor să fie cu adevărat la guvernare, atunci această formaţiune trebuie să stea alături de noi şi să voteze. Nu poate să fie, în acelaşi timp, şi în căruţă, şi în teleguţă", a spus el.
     Spre deosebire de Senat, deputaţii au respins neimpozitarea profitului reinvestit. De asemenea, microîntreprinderile care realizează venituri, altele decât cele din consultanţă sau management vor avea acelaşi regim fiscal, cu impozit pe cifra de afaceri, al cărui nivel va creşte gradual de la 2% anul viitor la 2,5% în 2008 şi 3% în 2009.
     Deputaţii au respins diminuarea cotei reduse de TVA, de la 9 la 7%, aşa cum aprobaseră senatorii.
     A fost menţinut sistemul de impozitare a câştigurilor pe piaţa de capital, care vor fi taxate în continuare cu cote diferenţiate, în funcţie de perioada de deţinere a acţiunilor. Astfel, cota de 1% va fi aplicată pentru deţinerile mai vechi de un an, urmând ca investitorii care păstrează acţiunile în portofoliu mai puţin de un an să plătească impozit de 16%. Impozitul se aplică la câştigurile obţinute.
     Firmele care realizează investiţii de peste 500.000 de euro pe o perioadă de până la cinci ani, inclusiv, beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi teren.
     A fost eliminată acciza la aparatele de aer condiţionat şi cuptoarele cu microunde, începând de anul viitor, iar accizele la cristale şi bijuterii vor fi reduse gradual, timp de trei ani, până la nivelul zero, la cafea, timp de patru ani, până la zero.
     Tranzacţiile imobiliare vor fi impozitate cu trei la sută din valoarea totală, faţă de o cotă de 16% din diferenţa de preţ aplicată în prezent, iar taxa de timbru de unu la sută a fost eliminată.
     Deputaţii au aprobat majorarea valorii impozabile cu câte cinci procente pentru fiecare 50 de metri pătraţi sau fracţiune din aceştia pentru locuinţele cu suprafaţă mai mare de 150 de metri pătraţi.

     Modificările sunt rezonabile Modificările la Codul Fiscal aduse de Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor sunt rezonabile, iar Ministerul Finanţelor va respecta decizia Parlamentului, deşi este deranjant că anumite propuneri nu respectă principiul cotei unice, a declarat ministrul Sebastian Vlădescu. "Cel mai mult mă deranjează netaxarea uniformă a pieţei de capital şi nu-mi face deloc plăcere amânarea taxării veniturilor din tranzacţiile cu produse agricole, dar mă bucură că a fost acceptat măcar principiul", a adăugat Vlădescu.
     Ministrul Finanţelor s-a arătat nemulţumit şi de scutirile acordate pentru angajaţii din industria de soft, afirmând totodată, că în cazul microîntreprinderilor, statutul preferenţial a fost "îmbrăţişat" de majoritatea parlamentarilor, indiferent de spectrul politic. "Am negociat măcar să nu permitem folosirea microîntreprinderilor pentru evitarea plăţii unor taxe şi impozite."
     În privinţa taxelor pentru înmatricularea autovehiculelor second-hand, şeful Finanţelor s-a pronunţat în favoarea menţinerii, chiar dacă, recent, Comisia Europeană a criticat statele cu astfel de proceduri.
     "Aveam două opţiuni: să lăsăm piaţa complet deschisă şi să se întâmple ca în Polonia, să pierdem un vector de dezvoltare extrem de important pe care-l reprezintă industria de automobile, sau să asigurăm o coerenţă a politicilor, astfel ca numărul autovehiculelor poluante şi periculoase pentru circulaţie să fie redus", a adăugat ministrul Finanţelor.

Cornelia Drăghici
cornelia.draghici@azi.ro

     Uioreanu a făcut declaraţia în cadrul dezbaterii publice cu tema "Proiectul Cathedral Plaza - despre oportunitate, legalitate şi opinie publică", menţionând că a obţinut informaţia în cursul săptămânii trecute.
     Deputatul PNL Mona Muscă, participant la această dezbatere, a dat citire unei scrisori a directorului SRI, Radu Timofte, în care se spune că avizul dat de instituţie în 27 iulie 2001, pentru demararea lucrărilor la clădirea din cadrul proiectului Cathedral Plaza, nu mai este valabil deoarece documentaţia iniţială a fost schimbată, iar între actele Planului de Urbanism Zonal aprobat nu se regăseşte avizul SRI. În scrisoare se precizează că realizarea clădirii ar afecta funcţionarea echipamentelor SRI prin perturbarea undelor electromangenice pe care acestea le emit.
     Arhitectul şef al Capitalei, Adrian Bold, a precizat, însă, că nu mai era nevoie ca SRI-ul să îşi dea din nou acordul, deoarece avizul dat este valabil pe întreaga durată a construcţiei. El a adăugat că, dacă - în clădirea SRI - se află echipamente care emit unde electromagnetice, acestea ar trebui mutate într-o zonă mai puţin populată.
     Bold s-a arătat reţinut şi în privinţa datei la care a fost emis avizul SRI, precizând că, "atunci când SRI şi-a dat avizul, clădirea acestuia era în construcţie".

Proiectul iniţial a fost modificat
     Reprezentantul Arhiepiscopiei, Înalt Prea Sfinţia Sa Ioan Robu, a dezaprobat construirea clădirii "mamut". "Noi am fost de acord cu construirea unei clădiri de 17 m. Între timp, aceasta a crescut în înălţime şi adâncime, schimbându-şi structura şi menirea. Nu mai e acelaşi proiect, ci unul foarte schimbat. Factorii de decizie au invocat legalitatea, însă legile au fost interpretate la limita lor. A fost cerută introducerea de noi legi pentru a proteja acest edificiu" , s-a plâns Ioan Robu.

     Fundaţia pentru o Societate Deschisă a dat, ieri, publicităţii Barometrul de Opinie Publică pentru luna mai, cercetarea sociologică având ca temă principală "Percepţii despre mass-media" şi fiind realizată în colaborare cu Gallup Organization Romania. Volumul eşantionului reprezentativ a fost de 2004 persoane cu vârsta mai mare de 18 ani, eroarea tolerată a cercetării fiind de +/- 2,3%.

     Preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Renate Weber, a anunţat drept îmbucurător faptul că instituţiile mass-media se situează pe locul al treilea în încrederea cetăţenilor în instituţiile statului - cu o medie de 57% -, fiind devansate de Biserică şi Armată, în timp ce codaşele sunt Justiţia, Guvernul, Parlamentul şi partidele politice.
     "83% dintre români se uită zilnic la televizor, în timp ce doar 12% răsfoiesc zilnic un ziar central. Cele mai urmărite emisiuni sunt cele de ştiri, acestea captând zilnic atenţia a 70% dintre privitorii de televiziune. Din datele analizate rezultă că 67% dintre respondenţi consideră că jurnaliştii sunt bine pregătiţi profesional, iar 63% dintre cei chestionaţi sunt de părere că aceştia transmit corect informaţiile. Pe de altă parte, 57% dintre respondenţi afirmă că presa serveşte interesele populaţiei. Puţin peste jumătate dintre români consideră că presa aduce critici opoziţiei, iar un număr similar cred că presa este critică la adresa puterii politice. De asemenea, 45% sunt de părere că mass-media contribuie la combaterea corupţiei", se precizează în raportul Barometrului.
     Conform studiului sociologic, principala motivaţie a populaţiei pentru consumul de media este nevoia de informare (70-80%), urmată de dorinţa de a se distra şi obişnuinţa în cazul televiziunii (60%) şi a radioului (50%), respectiv nevoia de educaţie şi obişnuinţa în cazul ziarelor (35%).
     La întrebarea "Credeţi că, în ţara noastră, lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?", 54% au răspuns că direcţia este greşită, 37% că direcţia este bună, iar 9% nu au răspuns.
     În proporţie de 47%, respondenţii nu s-au arătat, în general, prea mulţumiţi de felul în care trăiesc, 23% deloc mulţumiţi, 28% destul de mulţumiţi şi doar 2% foarte mulţumiţi.
     Chestionaţi fiind "Cum este viaţa dumneavoastră în prezent, comparativ cu cea de acum un an?", 42% au răspuns "aproximativ la fel", 31% "mai proastă", 4% "mult mai proastă", 20% "mai bună", 2% "mult mai bună", iar 1% nu au ştiut ce să răspundă.
     În ceea ce priveşte nemulţumirile cetăţenilor faţă de activitatea Guvernului Tăriceanu, cele mai multe vizează domenii precum Agricultura (31% foarte nemulţumiţi, 45% nemulţumiţi); Sănătatea (29% foarte nemulţumiţi, 47% nemulţumiţi); Combaterea corupţiei (31% foarte nemulţumiţi, 44% nemulţumiţi); Justiţia (18% foarte nemulţumiţi, 43% nemulţumiţi); Protecţia mediului (15% foarte nemulţumiţi, 44% nemulţumiţi); Educaţia (13% foarte nemulţumiţi, 35% nemulţumiţi).