Preşedintele UDMR, Marko Bela, e nemulţumit că partenerii de guvernare "subordonează problemele majore ale ţării intereselor partinice".

     Liderul UDMR a declarat că problema retragerii trupelor româneşti din Irak a fost abordată de pe "poziţii partinice", atât de către PNL şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, cât şi de către PD şi preşedintele Traian Băsescu.

     "După părerea noastră, propunerea PNL de retragere a trupelor din Irak ar fi trebuit discutată la rece, foarte raţional şi nu prin dezbateri subordonate unor interese sau poziţii partinice", a subliniat Marko. El a adăugat că formaţiunea pe care o conduce "nu poate accepta un discurs politic în care domină aceste controverse între diferitele formaţiuni politice, între diferiţi demnitari şi atunci când este vorba de probleme majore, legate de situaţia întregii societăţi".
     "Or, prezenţa noastră în Irak, retragerea trupelor din Irak, este o astfel de problemă, care necesită dezbateri", a adăugat Marko Bela.
     "În această coaliţie sunt din ce în ce mai dese acele situaţii când primul-ministru declară ceva şi, imediat, apar oponenţii din partea celuilalt partid, respectiv PD sau din partea Preşedinţiei. Sau invers: când preşedintele are o opinie, imediat apar opozanţii din partea celuilalt partid, respectiv PNL".
     Potrivit lui Marko Bela, este nevoie de solidaritate în interiorul arcului guvernamental, mai ales în aceste chestiuni sensibile. "Sunt din ce în ce mai dese aceste situaţii şi, în mod foarte serios, noi am face un apel către colegii noştri din PNL, PD, către Preşedinţie, către primul-ministru, ca, păstrând doctrina şi programele partidelor resprective, să încercăm să acţionăm solidar şi să discutăm problemele majore foarte raţional, nu subordonându-le unor interese partinice", a completat preşedintele UDMR.
     În ceea ce priveşte declaraţia şefului statului - potrivit căreia solicitarea PNL de retragere a trupelor din Irak este "un puci anti-România" -, Marko Bela a spus că "Băsescu a folosit un calificativ exagerat". Liderul UDMR s-a declarat însă împotriva organizării unui referendum în acest sens, "mai ales că nu a fost organizat un referendum nici atunci când au fort trimise trupele în Irak".

UDMR dă avertisment colegilor de coaliţie
     Marko Bela şi-a mai acuzat colegii din coaliţia guvernamentală că au lipsit de la dezbaterea Statutului minorităţilor, provocând "mari nemulţumiri în UDMR".
     "Nu stăm foarte bine în ceea ce priveşte legea minorităţilor. S-a preconizat că finalizarea dezbaterilor să se facă marţi, în comisiile reunite. Dar, nefiind cvorum, nu s-au putut continua dezbaterile. Trebuie să ştiţi că există nemulţumiri foarte mari în UDMR privind tergiversarea acestei legi", a declarat el.
     "De aproape un an şi jumătate discutăm problema acestui proiect. În această perioadă am avut momente când partenerii noştri au creat impresia că vom reuşi să adoptăm această lege. După aceea, unii s-au dezis de ea, am reluat discuţiile asupra principiilor şi, în pofida faptului că, la fel ca Legea finanţării partidelor sau înfinţarea Agenţiei de Integritate, acest proiect este solicitare UE, nu am reuşit să-l adoptăm", a adăugat liderul UDMR.
     Potrivit lui Marko, "acest lucru demonstrează o anumită ipocrizie". "Vom aştepa să vedem ce se întâmplă, dar suntem extrem de dezamăgiţi în urma acestor atitudini, inclusiv din partea coaliţiei din care face parte şi UDMR", a afirmat Marko Bela, adăugând că "suntem martorii amplificării unei retorici naţionaliste, inclusiv în Parlamentul României".
     "Nu opoziţia trebuie să treacă legile. Opoziţia are o altă menire, de a face critica activităţii Guvernului sau a proiectelor venite din partea guvernanţilor. Eu nu am făcut un reproş către opoziţie legat de legea minorităţilor. Văd că actualii noşti parteneri încearcă se fie consecvenţi: nu ne-au sprijinit nici când au fost în opoziţie şi, acum, iarăşi, nu ne sprijină, în pofida faptului că suntem în coaliţie. Deci, coaliţia trebuie să fie solidară. Avem majoritate, deci matematic PNL, PD, UDMR şi PC trebuie să voteze legile", a opinat vicepremierul.
     "Marea problemă" evidenţiată de el este aceea că, "din păcate, această coaliţie nu este capabilă să treacă singură anumite proiecte".
     "Avem un interes care ne ţine împreună - integrarea -, dar dacă, în legătură cu anumite probleme vitale nu reuşim să ne corelăm, atunci nu vom putea merge mai departe după ianuarie 2007. Dacă nu reuşim să ne corelăm, în mod obligatoriu va trebui să ne revedem programul", a avertizat preşedintele UDMR.

     Proiectul de Statut al minorităţilor nu corectează existenţa unor eventuale discriminări, ci duce mai departe suita de drepturi recunoscute şi garantate de Constituţie, chiar până acolo încât să fie mai presus de aceasta, a declarat, pentru MEDIAFAX, senatorul independent Ioan Talpeş
     "Admiterea conceptului de Părţi Constitutive înseamnă o formă de federalizare a României, în condiţii complet diferite de conceptul de drept acceptat în plan internaţional. Aceasta înseamnă inclusiv încălcarea regionalizării - cele opt euroregiuni de dezvoltare - stabilite de comun acord cu UE şi cuprinse în Tratatul de aderare", a subliniat senatorul.
     El a amintit că a susţinut această poziţie şi într-o declaraţie politică depusă la Senat, la 26 iunie. Talpeş consideră că statutul conferit minorităţilor este un subiect care ar trebui dezbătut pe larg, iar transformarea sa în lege nu ar trebui impusă politic într-o manieră forţată.

     Plenul Camerei Deputaţilor a amânat dezbaterea Proiectului de lege privind Statutul minorităţilor naţionale pentru la toamnă, în sesiunea ordinară.
     Aflat pe ordinea de zi, proiectul nu a putut fi dezbătut deoarece cele trei comisii (de învăţământ, pentru drepturile omului şi juridică) nu au prezentat raportul.
     Reamintim că Proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale se află în dezbaterea celor trei comisii de aproape şapte luni, timp în care nu s-au parcurs decât 18 articole, dintr-un total de 73.
     UDMR a considerat decizia o batjocură. "Ceea ce se întâmplă e o batjocură la adresa minorităţilor naţionale din România şi faţă de relaţiile interetnice", a declarat, într-o conferinţă de presă, deputatul UDMR Marton Arpad.
     Deşi, iniţial, decizia de amânare a dezbaterilor la statut i-a supărat atât de tare pe deputaţii UDMR încât au ameninţat cu retragerea de la lucrări, ceea ce reprezenta punerea în pericol a votului la Codul Fiscal, ulterior, aceştia s-au răzgândit şi au spus că vor participa numai la dezbaterea legilor care ţin de integrarea României în Uniunea Europeană, printre care, după cum a precizat Marton Arpad, şi Codul Fiscal. El acuză PD-ul pentru situaţia existentă şi spune că acesta a încercat să tergiverseze, încă de la debutul dezbaterilor în comisii, votul la Statut. (C.D.)

     Parcurgem, în continuarea retrospectivei noastre istorice consacrate evenimentelor din urmă cu 65 de ani, aşa cum s-au oglindit ele în presa vremii, ziarele bucureştene ale lunii iunie 1941 şi o întrebare revine stăruitor: Oare chiar nu s-a ştiut nimic, până în 22 iunie 1941, despre pregătirea şi declanşarea atacului german împotriva Uniunii Sovietice?
     Aşa cum se derulează faptele consemnate de ziarele de atunci nimic nu lasă să se întrevadă că, pe zi ce trecea, se apropia tot mai mult momentul atacului. Dar, repetăm, oare chiar nu s-a ştiut nimic?
     Documente de arhivă făcute publice abia în ultimii ani atestă fără nici un dubiu că mai mulţi conducători de state şi lideri de partide, inclusiv cei din URSS, Stalin personal, erau la curent - prin zeci de semnale - cu pregătirile hitleriştilor de a declanşa ofensiva asupra Uniunii Sovietice. Astfel, la 18 noiembrie 1940, cel mai important agent secret sovietic din perioada interbelică, Richard Sorge, transmitea din Japonia o primă informaţie referitoare la un posibil atac al Germaniei împotriva Uniunii Sovietice. A continuat să avertizeze despre aceasta la 20 decembrie 1940, la 1 şi 5 martie 1941. El este primul care a transmis data exactă a atacului german. Inutil. Stalin nici nu vroia să audă. Nu a fost luat în seamă, cum nu au fost crezute nici alte surse (agenţi secreţi, oameni politici, militari, diplomaţi, inclusiv personalităţile străine) care în zilele de 3, 4, 19, 20, 22, 23 mai şi, respectiv, 1, 11, 13, 14, 17, 19, 20 şi 21 iunie au transmis spre Moscova aceleaşi stăruitoare semnale. La 21 iunie 1941, Susloparov, ataşat militar sovietic la Vichy (Franţa), comunica Moscovei: "Aşa cum afirmă agentul nostru Gilbert, ceea ce bineînţeles eu n-am crezut, comandamentul Wehrmachtului a terminat transferul trupelor sale spre frontiera sovietică şi, mâine, 22 iunie 1941, ele vor ataca pe neaşteptate Uniunea Sovietică". Comunicare pe care Stalin a pus următoarea rezoluţie: "Această informaţie este o provocare engleză. Stabiliţi cine este autorul acestei provocări şi pedepsiţi-l".
     În dimineaţa zilei următoare, Germania atacă Uniunea Sovietică. În cartea sa "Triumf şi tragedie", generalul-colonel Dmitri Volkogonov relatează momentul în care Stalin a primit această veste. "Secretarul general a ridicat receptorul: - Vă ascult... După cum îşi amintea după război, Jukov i-a raportat că aviaţia inamică a bombardat oraşele Kiev, Minsk, Stavropol, Sevastopol, Vilnius şi altele. Apoi l-a întrebat pe Stalin dacă l-a înţeles.
     Secretarul general respira greu şi tăcea. O greutate paralizantă, colosală, fantastică îi căzuse pe umeri şi întrebarea lui Jukov a fost înţeleasă cu greu. S-ar putea ca în mintea lui Stalin să fi revenit textul telegramei de felicitare pe care i-o trimisese Hitler cu ocazia aniversării a 60 de ani [21 decembrie 1939]: Stalin tăcea - Tovarăşe Stalin, m-aţi înţeles? În fine, a înţeles. Zeii tereştri greşesc, iar preţul greşelilor este fantastic de mare.
     Era ora patru dimineaţa, în ziua de 22 iunie a 1941". (Ioana URSU, Ioan LĂCUSTĂ - "Magazin istoric, nr. 6/1991)

Mulţumim Editurii Garamond şi redacţiei Magazin Istoric
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.