Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a declarat, după audierea de marţi de trei ore, în faţa Comisiilor parlamentare de apărare, că nu ia în calcul demisia din fruntea MApN în cazul în care propunerea sa de retragere a militarilor români din Irak nu va fi pusă în aplicare, adăugând: "Eu sunt dispus să prezint CSAT o soluţie alternativă, pentru că, pentru mine, bugetul este insuficient, dacă trimitem trupe în Irak, tăiem ceva de acasă. Nu mai ţinem 90.000 de oameni în Armata română, ci 80.000 sau 70.000, depinde ce calcul facem, sau nu mai operaţionalizăm o forţă angajată la NATO, sau nu mai luăm maşini de luptă în locul ARO-urilor româneşti".

     Atanasiu a spus că banii alocaţi de la buget Ministerului Apărării nu sunt suficienţi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor, aşa că va propune CSAT nu mai puţin de opt alternative, pentru ca acesta să ia o decizie în cunoştinţă de cauză.
     "Nu iau în calcul demisia mea, ci a celor care nu sunt în stare să respecte deciziile luate la încadrarea acestui Guvern, trebuie să am 2,38% din PIB alocaţi şi nu 1,7%". Ministrul a precizat că a cerut tot timpul o suplimentare a bugetului, fără succes până acum, dar că speră ca, de data aceasta, să aibă succes, pentru că, în caz contrar, multe din obiectivele ministerului nu pot fi îndeplinite.

Nu s-au încălcat axele de politică externă
     Ministrul Apărării Naţionale crede că i-a convins pe parlamentarii din Comisiile de apărare că propunerea sa privind retragerea trupelor din Irak nu a încălcat nici legea şi nici axele de politică externă.
     Potrivit lui Atanasiu, parlamentarii au primit explicaţii în legătură cu telegramele trimise ataşaţilor militari. "Le-am oferit toate explicaţiile şi textul telegramei şi s-au lămurit că nu era cazul să se îngrozească nimeni", a spus ministrul. El a precizat că ataşaţii militari au fost doar informaţi prin această telegramă, arătând că aceştia primesc circa 450 de telegrame pe săptămână. "E un fenomen obişnuit ca ataşaţii să fie informaţi. Nu era niciun secret de stat această telegramă".
     Atanasiu a refuzat să comenteze declaraţiile preşedintelui Băsescu potrivit cărora propunerea PNL de retragere a trupelor din Irak ar fi reprezentat un puci.

"Propunerea de retragere n-am făcut-o de capul meu"
     Ministrul Apărării susţine că a cerut retragerea la propunerea Departamentului de Politici de Apărare din cadrul ministerului.
     "Propunerea de retragere nu fost făcută de capul meu, ci la propunerea Departamentului de Politici de Apărare din cadrul ministerului. Eu am scris <<Da>> şi am semnat Memorandumul", a precizat Atanasiu. "Cred că, acum, acest subiect devine mai puţin interesant pentru că vorbim aceeaşi limbă şi membri comisiilor de apărare au toate elementele relevante şi nu mai trebuie să facă speculaţii. Atanasiu a precizat că subiectul retragerii trupelor române din Irak necesită o dezbatere.

Sergiu Medar nu a divulgat informaţii secrete
     Ministrul Apărării a mai declarat că ancheta pe care a cerut-o în privinţa declaraţiilor lui Sergiu Medar a relevat că nu este un fenomen de divulgare de informaţii secrete. Potrivit anchetei Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, "cifrul de stat nu a fost pus în pericol" şi "nu e cazul să se intervină".

     Împreună cu câţiva colegi din presa braşoveană am avut privilegiul ca, în acest an, să "deschidem" Transfăgărăşanul, şoseaua de cea mai mare altitudine din această parte a Europei. Este o adevărată performanţă să fi primul care circulă pe un drum după ce acesta a fost închis mai bine de şapte luni.

     Îmbarcaţi într-o maşină de "colecţie" în floarea vârstei, care chiar în ziua de 1 iulie a împlinit 28 de ani de când a ieşit de pe banda de montaj a uzinei din Piteşti, am izbutit, la concurenţă cu numeroşi colegi de la diverse posturi de radio şi televiziune, să fim primii care am "spart" bariera iernii, care în munţii Făgăraş durează mai bine de opt luni din an. Notăm că "performanţa" noastră va fi prezentată de colegii de la un post de televiziune din München, care ne-au însoţit, îmbarcaţi într-un car de reportaj ultramodern.

Intenţii
     Ne-am propus să scriem despre puritatea munţilor Făgăraş, despre oamenii muntelui, despre "iarna din plină vară", despre schi şi schiori, despre minunatul drum care este Transfăgăraşanul. Ne-am propus să scriem despre floarea de colţ, despre "elegantele" capre negre şi, nu în ultimul rând, despre iubitorii muntelui, ai muntelui mai greu accesibil. De asemenea, ne-am propus să scriem despre numeroşii turişti veniţi din străinătate - Germania, Elveţia, Franţa şi chiar din unele ţări din Africa - care, fie iarnă, fie vară, "atacă Transfăgărăşanul" în căutarea măreţiei, purităţii înălţimilor, a peisajelor unice. Nu putem scrie doar despre toate acestea întrucât am fost copleşiţi de mizeria şi slinul ce tind să cuprindă întreg Transfăgărăşanul.

Realitate tristă
     Din nefericire, întreg drumul este flancat de peturi, cioburi, sticle din toate podgoriile şi fabricile de bere, resturi menajere, farfurii de unică folosinţă, sobe, hârtie, încălţăminte uzată etc. Peisajul este trist mai ales că estompează nişte privelişti sălbatice şi inaccesibile. Atât la Bâlea Cascadă, cât şi la Bâlea Lac mizeria asaltează cabanele. Topirea zăpezii dezvăluie gunoaiele anilor trecuţi. Haine vechi, resturi de clăpari, piese auto, o uşă de autoturism "Lada", un pat, o noptieră şi un butoi turtit. Mai grav este că au început să apară grămezi de moloz şi chiar de gunoi menajer.
     Un cioban, pe care l-am întâlnit aproape de Bâlea Cascadă, ne-a mărturisit că, de vreo doi ani, se aduce gunoi cu camioane, adunat de prin satele de la şes, iar molozul provine de la construcţia vilelor din "vale". La Bâlea Lac, pe luciul apei, pe lângă "tradiţionalele" peturi, plutesc ciocălăi de porumb şi cutii de îngheţată. Trist este şi peisajul de pe pârtia de la Bâlea Lac, unde pe 1 iulie se mai putea schia, iar zăpada mai sfida soarele. Chiar pe pârtie erau amenajate nu mai puţin de cinci dozatoare de bere, devenite, practic, jaloane pentru schiori sau cei cu "placa". S-a ajuns la adevărate "performanţe". Se cobora pe zăpadă bând bere... Nici nu a început bine "sezonul" de vară şi iată că deja se văd urmele turiştilor de duminică. În numai două zile, de-a lungul întregului drum am numărat peste 100 de vetre de foc care dau adevărata imagine a turistului român, "iubitor de munte".

Perspective
     Despre aceste aspecte şi despre dezvoltarea turismului pe Transfăgărăşan am avut o interesantă discuţie cu domnul Constantin-Crişan Constantinescu, cetăţean român care, de mai bine de 25 de ani, lucrează la o mare companie de investiţii în turism din Elveţia.
     "După modesta mea părere, având în vedere condiţiile din România, Transfăgărăşanul şi zonele limitrofe ale acestui superb drum de mare altitudine trebuie tratate în mod special. Bine ar fi să se stabilească două locaţii, la altitudine de peste 1500 de metri, în care să se construiască două staţiuni pentru sporturi de iarnă şi baze pentru raiduri montane. Pentru asemenea investiţii se găsesc întodeauna bani. În prezent, se investesc bani pentru staţiuni montane în Cehia, Polonia, Slovacia, în Austria, Germania şi chiar în scunzii munţi din Ungaria. Cu amenajări minime, munţii Făgăraş, care au deja un drum bine făcut, pot deveni un rai al iubitorilor de munte şi sporturi de iarnă.
     Mizeria din Făgăraş, care tinde să se generalizeze, are drept cauză o anume lipsă de educaţie a turiştilor şi chiar a celor care deţin aici spaţii de cazare şi restaurante. Eu, unul, am constatat că Transfăgărăşanul nu este cunoscut nici măcar în ţările din jurul României. Voi propune organelor competente din România ca, pentru a populariza zona, pentru a putea ridica preţul terenurilor şi a eventualelor concesiuni, să angreneze Transfăgărăşanul într-o serie de evenimente europene. De pildă, aici se poate organiza un "circuit ciclist" la care să participe sportivi de înaltă performanţă. Deja, anul viitor, un impresar englez va organiza o serie de concerte rock sub marca Vechi şi nou, concerte ce vor avea loc într-un spaţiu natural, cu un loc de campare superb. Eu sunt sigur că într-un viitor nu prea îndepărtat pe Transfăgărăşan vor apărea două staţiuni montane, dar aceasta cu condiţia ca autorităţile române să nu mai acorde cu generozitate autorizaţii de construcţia de-a lungul drumului şi să stopeze acumularea mizeriei din munţi", crede dl Crişan Constantinescu. (Dumitru Toma)

     Garnitura ar urma să transporte circa 5.000 de mineri din Oltenia spre Valea Jiului, vineri dimineaţă, acţiunea de protest fiind programată să înceapă la ora 10.00 şi să dureze trei ore.
     Sindicaliştii cer crearea unor complexuri energetice pentru asigurarea unei independenţe energetice viabile şi competitive pe piaţa europeană, precum şi programe sociale şi de reabilitare a zonelor miniere. Centrala Naţională militează, de asemenea, pentru ecologizarea minelor închise, rectificarea bugetelor companiilor miniere pentru anul în curs şi pensionarea personalului muncitor din cariere şi de la suprafaţa minelor, în vârstă de 55 de ani.
     Marin Condescu afirmă că, în cazul în care problemele sindicale nu vor fi rezolvate, minerii vor protesta în 14 iulie la Bucureşti. Liderul sindical nu a putut menţiona câţi mineri ar urma să meargă în Capitală, precizând că o analiză în acest sens va fi făcută după protestul de la Petroşani.
     Reprezentanţii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului au dezaprobat acţiunile de protest anunţate de Centrala Naţională Minieră condusă de Marin Condescu şi susţin că niciun miner din Valea Jiului nu va lua parte la astfel de manifestări de protest.