Preşedintele bulgar, Gheorghi Părvanov, a recunoscut, la sfârşitul săptămânii trecute, că ştia de existenţa unui dosar cu numele său întocmit de fostele servicii comuniste, care l-au urmărit în calitate de cercetător ştiinţific, a relatat site-ul Novinite.com.

      "Există un dosar cu numele Gotse. Conţine informaţii despre mine şi nici un cuvânt scris de mine", a declarat liderul de la Sofia, după mai mulţi ani în care a refuzat să comenteze informaţiile privind existenţa dosarului. Aflat la o conferinţă dedicată securităţii naţionale, Părvanov a explicat că dosarul urmăreşte activitatea sa de consultant ştiinţific şi editor al unei cărţi de istorie, despre care a aflat ulterior că făcea obiectul interesului serviciilor secrete ale fostului regim comunist. Preşedintele bulgar a ţinut să precizeze că a contribuit la elaborarea unui studiu despre activitatea unui mare patriot bulgar în Macedonia, la finele secolului al XIX-lea. Documentul a fost cerut de o persoană care s-a legitimat ca fiind funcţionar al Ministerului de Externe, munca fiindu-i platită în numerar, fără ca el să semneze vreun document. În opinia preşedintelui Pârvanov, acest subiect a fost adus în actualitate de liderul de dreapta Ivan Kostov, fost prim-ministru al Bulgariei.

Opoziţia cere demisia
     Kostov, actualul şef al partidului "Democraţi, pentru o Bulgarie puternică", a solicitat demisia preşedintelui Pârvanov, considerând că este anormal ca liderul unei ţări membre NATO să existe în arhivele securităţii cu un nume de cod. Interesant este că, în urmă cu aproximativ o lună, preşedintele şi vicepreşedintele fostei comisii a dosarelor - desfiinţată după instalarea Guvernului Simeon de Saxa Coburg Gotha - au anunţat că dosarul în cauză conţine o declaraţie de colaborare semnată, chitanţe, analize şi informaţii despre Macedonia şi despre unii cetăţeni macedoneni. Însă, după ultimele declaraţii ale preşedintelui Părvanov, membrii comisiei sunt de părere că anumite documente compromiţătoare au fost "sustrase" din dosarul "Gotse". În schimb, fostul ministru de Interne, Bogomil Bonev, a declarat pentru postul de radio Darek, că dosarul preşedintelui a fost studiat în două rânduri, în 1997 şi 2001, de către două comisii speciale, care au arătat că "nu există dovezi din care să reiasă că Pârvanov a lucrat pentru serviciile secrete".

Angajament al Sofiei
     Coaliţia de guvernământ bulgară s-a angajat să revizuiască legislaţia privind deschiderea arhivelor fostelor servicii secrete comuniste, urmând să stabilească un mecanism clar pentru a evita producerea de prejudicii în momentul publicării acestora. Raportorul pentru Bulgaria al Parlamentului European, Geoffrey van Orden, a recomandat ca deschiderea arhivelor să nu devină un instrument politic şi să fie gestionată de un organism independent. Dezbaterea a fost relansată după ce Ministerul de Interne a publicat numele a doi cunoscuţi jurnalişti de televiziune, bănuiţi de colaborare cu serviciile secrete comuniste. Premierul a sugerat atunci arderea arhivelor, după exemplul Greciei şi Spaniei, după înlăturarea dictaturii. Dosarele a 46 la sută dintre colaboratori, 30 la sută dintre urmăriţi şi 91 la sută dintre informatori au fost distruse în ianuarie 1990, la scurt timp după înlăturarea de la putere a fostului dictator comunist Todor Jivkov. Dosarul lui Gheorghi Markov, cunoscut disident asasiant la Londra în 1978 în circumstanţe încă neclarificate, se numără printre documentele dispărute.

Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro