Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în cadrul unei dezbateri organizată de Asociaţia "George C. Marshall" pentru România, că politica externă promovată de ţara noastră nu se mai poate baza pe abordări de tip "România-lider regional sau alte asemenea penibilităţi emise după Revoluţie".

     "Principalele obiective ale politicii promovate de ţara noastră în plan extern decurg din tot ceea ce înseamnă interesul naţional şi cel al alianţelor din care facem parte, NATO şi Uniunea Europeană". Şeful statului a recunoscut că, după 1990, nici unul dintre guvernele care s-au aflat la conducere n-au avut altă orientare decât cele două obiective de bază, integrarea în NATO şi UE.
     "La 1 ianuarie, urmează integrarea în Uniunea Europeană. E obligatoriu să vedem cum stăm în jur. Din acest motiv am promovat, în ultima perioadă, o politică zonală, nu agresivă, dar suficient de puternică", a explicat Băsescu.

Fiecare cu pragmatismul lui
     Preşedintele a punctat, apoi, necesitatea continuării unor relaţii bilaterale tradiţionale, cum ar fi cele cu China, Japonia, Rusia şi ţările arabe. "În privinţa relaţiilor cu Federaţia Rusă, trebuie să ne bazăm pe un pragmatism deosebit. Avem abordări diferite în ceea ce înseamnă pragmatism, dar important este să reuşim transferul elementelor necesare unei cooperări eficiente în zona Mării Negre". Despre Forumul Mării Negre, Băsescu a spus că nu este vizată o formulă finală instituţionalizată, ci doar adoptarea de către participanţi "a unei Carte a Mării Negre, Cartă care să nu afecteze alte convenţii, cum ar fi cea de la Montreux. O Cartă a Mării Negre care să cuprindă punctele comune de interes ale statelor riverane. O zonă comună de dezvoltare se poate realiza la nivelul administraţiilor locale, în ceea ce priveşte infrastructura, creşterea nivelului de trai, facilitarea circulaţiei persoanelor în zona Mării Negre".

Viitorul sună bine
     Relaţia cu Ucraina este privită de Băsescu ca fiind una care "nu poate evolua decât bine. Nici una dintre problemele bilaterale - Canalul Bâstroe, Platforma Continentală şi Insula Şerpilor - nu a fost rezolvată până acum, dar nu există interesul unor relaţii tensionate. Nu facem un steag din problematica bilaterală. Atunci când nu putem rezolva, există instituţii internaţionale care vin cu soluţii obligatorii pentru state. În privinţa Platoului Continental, România a depus, deja, actele necesare la Curtea Internaţională de la Haga. Ucraina a venit cu o contrapropunere, care vizează exploatarea comună a Platoului Continetal, dar nu ni se pare o soluţie. Problematica de fond în relaţia cu Ucraina este cea care vizează viitorul în regiune în condiţiile atragerii Ucrainei către integrarea în NATO". O punte comună cu Ucraina ar putea-o constitui proiectul gazoductului convenit între Qatar şi România. "Proiectul construirii unui terminal de gaz petrol lichefiat la Constanţa nu este unul nou, el datează din 1992. Există perspective serioase pentru realizarea sa, cu o singură condiţie: să existe interes din partea europenilor. Mai precis, cofinanţare din partea celor interesaţi. Gazoductul trebuie privit nu neapărat ca o alternativă de traseu, ci ca o sursă diferită de aprovizionare. Întrucât e aproape inutil un alt traseu, cât sursa este aceeaşi. Alternativa la terminalul LPG care ar urma să fiinţeze la Constanţa este unul în Croaţia. Acesta din urmă are avantajul că evită Bosforul şi Dardanelele, dar este departe de Ucraina şi Polonia, primii doi mari consumatori europeni de energie. Eu, personal, cred că acest proiect are şanse, în special faţă de alternativele de aprovizionare ale Ucrainei".

"Moldova trebuie mişcată spre UE"
     Nu în ultimul rând, Băsescu a răspuns întrebărilor legate de relaţia cu Republica Moldova, pe care o consideră o prioritate de politică externă: "Au loc discuţii cu liderii europeni şi cei ai NATO în care explicăm că Moldova trebuie mişcată spre Uniunea Europeană în timpul ţărilor din Balcanii de vest. N-ar trebui să fie o mare problemă dacă ne gândim la cei 4,5 milioane de locuitori, câţi are Moldova. România nu are ce negocia, ci doar să insiste. Transnistria rămâne o problemă dificilă. Nici Moldova, nici Federaţia Rusă şi nici Ucraina n-au dorit România la masa negocierilor în această chestiune. Sunt licee în Moldova care şi-au schimbat denumirea din în şi la fel în cazul liceului româno-francez. Îmi impun să nu generez îngheţarea relaţiilor cu Republica Moldova, aşa cum s-a produs anterior. Mă străduiesc serios să nu găsesc motive în acest sens. Pentru asta, trebuie să înţelegem că Moldova este stat suveran şi independent şi că poporul român se poate unifica în interiorul Uniunii Europene".

dan florea
danflorea@azi.ro

     Referitor la articolul publicat în ziarul dumneavoastră din data de 20 iunie 2006, cu titlul "Institutul de Politici Publice dezinformează!", IPP cere dreptul la replică în publicaţia dumneavostră.
     Problemele ridicate de domnul Victor Viorel Ponta nu reprezintă poziţia oficială a Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, ci păreri personale cărora IPP le-a răspuns, precizând următoarele:
     "Datele eronate" invocate de domnul deputat se referă la baza de date cuprinzând voturile nominale ale deputaţilor pe proiecte de lege pe care IPP o realizează preluând exclusiv date speciale din pagina de internet a Camerei Deputaţilor. Aveţi ataşat cele două scrisori trimise de domnul Victor Viorel Ponta către IPP, precum şi răspunsurile noastre. Din acestea rezultă faptul că baza de date de pe siteul IPP, şi pe cale de consecinţă, cea oficială a Camerei Deputaţilor, de unde IPP preia datele, conţin voturile deputaţilor exprimate pe baza cartelelor de vot. Orice altă activitate parlamentară nu poate fi reflectată în aplicaţia electronică creată pentru a număra şi sistematiza toate voturile.
     Prin urmare, vă asigurăm că toate informaţiile conţinute de aplicaţia software ce prezintă voturile exprimate de deputaţi (accesibilă la www.ipp.ro/ cummuncescparlamentarii) sunt corecte şi identice cu datele conţinute şi de siteul Camerei Deputaţilor (www.cdep.ro).
     Ne îndoim de onestitatea autorului articolului (semnat C.D.) care probabil nu a avut bunăvoinţa să acceseze această bază de date şi să vadă în ce constă, cum funcţionează, ce fel de date foloseşte şi dacă acestea sunt identice cu cele de pe siteul Camerei Deputaţilor. De asemenea, considerăm că verdictul din titlul articolului reprezintă o afirmaţie gravă pe care autorul trebuie să o demonstreze sau să prezinte public scuze.
     Permiteţi-mi să vă exprim sincerul meu regret pentru modul în care ziarul dumneavoastră înţelege să se achite de sarcina informării corecte a cititorilor săi (conform art.31, alin.4 din Constituţia României). Sunt convinsă că articolul "Institutul de Politici Publice dezinformează!" reprezintă un accident de care v-aţi dat seama deja ci nu modul în care reflectaţi evenimente din realitatea românească şi că, pe viitor, jurnaliştii publicaţiei vor încerca să afle opiniile tuturor părţilor implicate înainte de a emite sentinţe.
     Prin urmare vă solicităm să publicaţi integral acest drept la replică în aceeaşi pagină în care a apărut articolul mai sus menţionat. În caz contrar IPP se vede nevoit să constate reaua voinţă a publicaţiei şi să uzeze de căile legale pe care le consideră potrivite.

     Ne facem datoria deontologică de a publica dreptul la replică al Institutului pentru Politici Publice, încredinţând instituţia cu pricina că redacţia noastră se confruntă rar cu asemenea situaţii, colecţia ziarului stând mărturie. Avem totdeauna fair-play-ul de a recunoaşte atunci când greşim şi de a prezenta scuze, dacă ele se impun. În ce priveşte tonul ultimativ în care ne este solicitat acest drept la replică, credem că nu este un pas potrivit spre o bună colaborare, necesară ambelor părţi, în vederea informării corecte, echilibrate şi decente a opiniei publice.

* Editura Garamond, 2004

Mulţumim Editurii Garamond şi redacţiei Magazin Istoric
pentru bunăvoinţa de a ne pune la dispoziţie volumele.