 |
Regizorul Petrika Ionescu |
Marele
regizor francez de origine română, Petrika Ionescu, repetă în aceste zile la
Naționalul bucureștean. El pregătește premiera "Burghezul gentilom", care va
deschide noua stagiune 2006-2007. La ora
actuală, în Franța, Petrika Ionescu este considerat unul dintre cei mai inventivi și
originali regizori europeni. Cei din generația tânără nu au cum să știe de Petrika
Ionescu, pentru că el a plecat din România în anul 1970 și s-a stabilit în Franța.
Este cunoscut în lume pentru spectacole pe mari scene sau pe stadioane, precum Aida de
Verdi, prezentată la Paris, pe Stade de France, cu peste 80.000 de spectatori. În
România a revenit de mai multe ori după Revoluție. În timpul directoratului lui Dinu
Săraru, intenționa să monteze O scrisoare pierdută, dar acest lucru nu s-a mai
întâmplat. În schimb, la Opera Națională din București a montat în 2003 Oedipe.
Acum, el a fost invitat de Ion Caramitru și se află în repetiți avansate la Sala Mare
a TNB cu Burghezul gentilom, o adaptare liberă și nonconformistă după piesa omonimă a
lui Moliere. Acțiunea spectacolului este plasată în 2010, după integrarea noastră în
Uniunea Europeană. Domnul Jourdain din piesa clasică a dramaturgului francez a devenit,
prin urmare, domnul Jurdănescu, Nicole - Niculina, iar Lucile - Lucica. "Am
constatat că nimic nu s-a schimbat din vremea lui Moliere. E adevărat, acum personajele
au mai mulți cai la mașini și sunt mai cunoscute prin mass-media. Ridicole, aceste
personaje s-au multiplicat. În România, ca în orice țară în plină dezvoltare în
care noul arde și ultima celulă a creierului, fenomenul s-a extins. Avem materie să ne
amuzăm și să medităm la trecutul care ne ține de un picior și e cât pe ce să ne
mănânce șoseta. Aceste personaje merită să fie aduse pe scenă și să le arătăm cu
degetul. Cum este Burghezul gentilom văzut de mine? Un divertisment, un amuzament sublim,
compus pe o structură de commedia dell'Arte, dar cu excese" - a mărturisit Petrika
Ionescu. În această savuroasă comedie o să-i descoperiți pe maestrul Victor
Rebengiuc, pe Maia Morgenstern, Medeea Marinescu și Marius Manole. Petrika Ionescu îi
are alături pe scenograful Dragoș Buhagiar și pe coregraful Răzvan Mazilu. Premiera
este programată pe 26 și 27 septembrie, iar la aceste reprezentații vor fi invitați
delegați la Summitul Francofoniei, unul dintre cele mai mari și importante evenimente
politice organizate în România. |
 |
| "Noi eram duplicitari pentru că nu cunoșteam
libertatea: nu puteam spune ceva, orice, care să fie în contradicție cu ideile
Partidului Comunist sau ale Securității. Unii n-au conștiința că n-au fost liberi.
Foarte puțini scriitori și-au asumat apartenența politică la partid, nu și-au asumat
faptul că au făcut rapoarte la Securitate. E foarte greu să-ți asumi duplicitatea. Eu
sunt mai ușurat, dar ei nu. Asta presupune o încălcare a orgoliului. (...) Da, se putea
face mai mult, măcar atât cât au făcut ungurii, polonezii, cehii. Toată lumea are are
impresia, transformată în justificare, că la noi a fost cea mai mare teroare a
Poliției și a Securității. Dar asta am auzit spunându-se și în Ungaria, și în
Cehia, și în Polonia. Toți cred că în țara lor a fost cel mai rău. Dacă toți cred
că la ei a fost cel mai rău, înseamnă că e un loc comun. Eu nu pot să spun că la
noi a fost cel mai rău. Ceea ce nu trebuie uitat este că a existat o mișcare de protest
în fosta Cehoslovacie, Charta '77, ceea ce știu este că scriitorii unguri au fost fie
arestați, fie s-au exilat după momentul revoltei din 1956; polonezii au avut mai multă
libertate din anii '70, nu doar când s-a înființat sindicatul Solidaritatea, la
începutul anilor '80". Gelu Ionescu ("Observator Cultural",
22-28 iunie 2006) |
|
"dramAcum3",
un proiect de succes al tinerilor |
Timp de trei zile (26-28 iunie) Teatrul Foarte Mic
găzduiește un nou proiect al programului "dramAcum 3". În fapt este vorba
despre trei spectacole lectură pe textele care au câștigat a treia ediție a
concursului de dramaturgie "dramAcum". Evenimentul este organizat împreună cu
fundația "ProHelvetia".
În această seară, puteți viziona spectacolele În doi de
Ioana Blănaru, Karmacuantic de Laurențiu Bănescu și Blifat de Gabriel Pintilei. A doua
zi sunt programate Mi-e frică de Mihaela Michailov și With a little help of my friends
de Maria Manolescu. Miercuri, vor putea fi văzute Est-Vest, corpuri descompuse de
Cristian Panaite și Fragile. Do not drop de Maria Silva Pitea. Așa cum se întâmplă
și în Occident după spectacol, realizatorii vor discuta cu publicul despre piesă.
Tocmai ca să-i încurajeze pe tineri să dialogheze, accesul în sala de spectacol este
gratuit.
După cum se știe acest program are prevăzute și burse anuale
pentru tinerii creatori. Câștigătorii burselor dramAcum oferite cu sprijinul Fondului
Cultural Național sunt Ioana Blănaru, Mihaela Michailov, Maria Manolescu, Laurențiu
Bănescu și Maria Silvia Pitea.
Directorul artsitic al teatrului, actorul Mihai Dinvale îi
susține în mod constant pe tineri. De altfel, Sala Teatrului Foarte Mic s-a transformat
într-o rampă de lansare a proiectelor tinerilor regizori, dramaturgi, actori și
scenografi. O inițiativă lăudabilă care ar trebui urmată de cât mai mulți directori
de teatre. |
Mircea Albulescu
are o "Mașină de scărpinat" |
| Maestrul Mircea Albulescu ne invită în această
seară, la Uniunea Scriitorilor, în Sala Oglinzilor. Marele actor joacă în
spectacolul-lectură al fostului său elev, actorul-regizor Dan Tudor. Este vorba despre
Mașina de scărpinat, de Ștefan Mitroi. În distribuție se mai află George Motoi,
Monica Davidescu, Ileana Olteanu, Ovidiu Cuncea, Silviu Biriș și Dan Tudor. |
Adriana Zaharia
ne propune premiera "No One" |
| Deși majoritatea teatrelor și-au închis stagiunea,
compania independentă "Desant" îi invită pe spectatori la premieră.
"În această seară, la ora 20,00, teatrul nostru prezintă premiera No One,
regizată de Carmen Vioreanu. Acest spectacol face parte din programul MOCAParty, care are
ca temă - ne-a spus Adriana Zaharia, fondatoarea Teatrului Desant. |
Răzvan Vasilescu
îl va aduce pe "Profu'" la Nottara |
| Cunoscutul actor de teatru și film, Răzvan
Vasilescu, îl va aduce pe Profu' la "George Constantin" a Teatrului Nottara.
În cadrul stagiunii estivale, el va prezenta sâmbătă, 1 iulie, acest recital teatral
scris de belgianul Jean Pierre Dopagne. Este confesiunea unui profesor de literatură care
trece prin diverse stări în relația cu elevii dintr-o clasă terminală de liceu. |
 |
"Corespondență.
Jurnale" |
Corespondență. Jurnale
La Librăria Cărturești la standul de noutăți, puteți găsi
volumul Corespondență. Jurnale, de Mihail Bulgakov, apărut la Editura Polirom în
colecția "Clasicii modernității".
Traducerea și notele sunt semnate de Ana-Maria Brezuleanu.
În cazul marelui scriitor Mihail Bulgakov, care a avut un destin
tulburător în istoria literelor rusești, problema calității artistice a textului din
jurnalele și corespondența sa, scrieri considerate adesea extraliterare, cedează în
fața relevanței documentului de istorie literară. Poate că publicarea aceastor pagini
comite o indiscreție, spărgând întrucâtva carapacea disimulărilor sub care, din
decență, scriitorul își ascundea rănile prea omenești și umilințele îndurate. Dar
Bulgakov aparține indiscutabil acelei categorii de creatori la care detaliul biografic
scoate la iveală valențe nebănuite ale textului artistic propriu-zis. Mai mult, dincolo
de informația conținută, scrisorile - adresate fie unor persoane particulare, fie unor
personalități istorice, printre care se numără și Stalin - oferă, în diversitatea
lor, elemente din registrul inepuizabil al poeticii bulgakoviene.
Dar ca să vă faceți o idee completă despre opera și
personalitatea lui Bulgakov, unul dintre cei mai importanți scriitori ruși ai secolului
XX, care și-a desfășurat activitatea în anii cei mai dramatici ai Rusiei, trebuie să
citiți și celelate cărți care au apărut la aceeași editură: Cupa vieții, Inimă de
câine, Garda albă, Scene moscovite și Însemnările unui tânăr medic. |
Pagină
realizată de Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro |
|