Prima pagină format PDF | Forum | Editorial | Arhiva | Redacția | Angajări | Contactați-ne | Oferta publicitate

spacer1.jpg (1537 bytes)

Prima pagină
Calendar
AZI e ziua ta
ANDO
AZI în cifre
Eveniment
Viata de lânga noi
Actualitate
Externe
Justiție
Demnitarul de serviciu
Jurnalul Marthei Bibescu
Bucureștii de altă dat`
Sport
Finanțe/Bănci
Starea economiei
Coșul zilnic
Utile
Telecomunicații
Dacă aveți timp
Fără drepturi de autor
Telecomanda
Vă dorim o zi bună
Pavel
Întrebarea de azi


 

Regizorul Petrika Ionescu

     Marele regizor francez de origine română, Petrika Ionescu, repetă în aceste zile la Naționalul bucureștean. El pregătește premiera "Burghezul gentilom", care va deschide noua stagiune 2006-2007.

     La ora actuală, în Franța, Petrika Ionescu este considerat unul dintre cei mai inventivi și originali regizori europeni. Cei din generația tânără nu au cum să știe de Petrika Ionescu, pentru că el a plecat din România în anul 1970 și s-a stabilit în Franța. Este cunoscut în lume pentru spectacole pe mari scene sau pe stadioane, precum Aida de Verdi, prezentată la Paris, pe Stade de France, cu peste 80.000 de spectatori. În România a revenit de mai multe ori după Revoluție. În timpul directoratului lui Dinu Săraru, intenționa să monteze O scrisoare pierdută, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb, la Opera Națională din București a montat în 2003 Oedipe. Acum, el a fost invitat de Ion Caramitru și se află în repetiți avansate la Sala Mare a TNB cu Burghezul gentilom, o adaptare liberă și nonconformistă după piesa omonimă a lui Moliere. Acțiunea spectacolului este plasată în 2010, după integrarea noastră în Uniunea Europeană. Domnul Jourdain din piesa clasică a dramaturgului francez a devenit, prin urmare, domnul Jurdănescu, Nicole - Niculina, iar Lucile - Lucica. "Am constatat că nimic nu s-a schimbat din vremea lui Moliere. E adevărat, acum personajele au mai mulți cai la mașini și sunt mai cunoscute prin mass-media. Ridicole, aceste personaje s-au multiplicat. În România, ca în orice țară în plină dezvoltare în care noul arde și ultima celulă a creierului, fenomenul s-a extins. Avem materie să ne amuzăm și să medităm la trecutul care ne ține de un picior și e cât pe ce să ne mănânce șoseta. Aceste personaje merită să fie aduse pe scenă și să le arătăm cu degetul. Cum este Burghezul gentilom văzut de mine? Un divertisment, un amuzament sublim, compus pe o structură de commedia dell'Arte, dar cu excese" - a mărturisit Petrika Ionescu. În această savuroasă comedie o să-i descoperiți pe maestrul Victor Rebengiuc, pe Maia Morgenstern, Medeea Marinescu și Marius Manole. Petrika Ionescu îi are alături pe scenograful Dragoș Buhagiar și pe coregraful Răzvan Mazilu. Premiera este programată pe 26 și 27 septembrie, iar la aceste reprezentații vor fi invitați delegați la Summitul Francofoniei, unul dintre cele mai mari și importante evenimente politice organizate în România.

     "Noi eram duplicitari pentru că nu cunoșteam libertatea: nu puteam spune ceva, orice, care să fie în contradicție cu ideile Partidului Comunist sau ale Securității. Unii n-au conștiința că n-au fost liberi. Foarte puțini scriitori și-au asumat apartenența politică la partid, nu și-au asumat faptul că au făcut rapoarte la Securitate. E foarte greu să-ți asumi duplicitatea. Eu sunt mai ușurat, dar ei nu. Asta presupune o încălcare a orgoliului. (...) Da, se putea face mai mult, măcar atât cât au făcut ungurii, polonezii, cehii. Toată lumea are are impresia, transformată în justificare, că la noi a fost cea mai mare teroare a Poliției și a Securității. Dar asta am auzit spunându-se și în Ungaria, și în Cehia, și în Polonia. Toți cred că în țara lor a fost cel mai rău. Dacă toți cred că la ei a fost cel mai rău, înseamnă că e un loc comun. Eu nu pot să spun că la noi a fost cel mai rău. Ceea ce nu trebuie uitat este că a existat o mișcare de protest în fosta Cehoslovacie, Charta '77, ceea ce știu este că scriitorii unguri au fost fie arestați, fie s-au exilat după momentul revoltei din 1956; polonezii au avut mai multă libertate din anii '70, nu doar când s-a înființat sindicatul Solidaritatea, la începutul anilor '80". Gelu Ionescu ("Observator Cultural", 22-28 iunie 2006)

"dramAcum3", un proiect de succes al tinerilor

     Timp de trei zile (26-28 iunie) Teatrul Foarte Mic găzduiește un nou proiect al programului "dramAcum 3". În fapt este vorba despre trei spectacole lectură pe textele care au câștigat a treia ediție a concursului de dramaturgie "dramAcum". Evenimentul este organizat împreună cu fundația "ProHelvetia".
     În această seară, puteți viziona spectacolele În doi de Ioana Blănaru, Karmacuantic de Laurențiu Bănescu și Blifat de Gabriel Pintilei. A doua zi sunt programate Mi-e frică de Mihaela Michailov și With a little help of my friends de Maria Manolescu. Miercuri, vor putea fi văzute Est-Vest, corpuri descompuse de Cristian Panaite și Fragile. Do not drop de Maria Silva Pitea. Așa cum se întâmplă și în Occident după spectacol, realizatorii vor discuta cu publicul despre piesă. Tocmai ca să-i încurajeze pe tineri să dialogheze, accesul în sala de spectacol este gratuit.
     După cum se știe acest program are prevăzute și burse anuale pentru tinerii creatori. Câștigătorii burselor dramAcum oferite cu sprijinul Fondului Cultural Național sunt Ioana Blănaru, Mihaela Michailov, Maria Manolescu, Laurențiu Bănescu și Maria Silvia Pitea.
     Directorul artsitic al teatrului, actorul Mihai Dinvale îi susține în mod constant pe tineri. De altfel, Sala Teatrului Foarte Mic s-a transformat într-o rampă de lansare a proiectelor tinerilor regizori, dramaturgi, actori și scenografi. O inițiativă lăudabilă care ar trebui urmată de cât mai mulți directori de teatre.

Mircea Albulescu are o "Mașină de scărpinat"

     Maestrul Mircea Albulescu ne invită în această seară, la Uniunea Scriitorilor, în Sala Oglinzilor. Marele actor joacă în spectacolul-lectură al fostului său elev, actorul-regizor Dan Tudor. Este vorba despre Mașina de scărpinat, de Ștefan Mitroi. În distribuție se mai află George Motoi, Monica Davidescu, Ileana Olteanu, Ovidiu Cuncea, Silviu Biriș și Dan Tudor.

Adriana Zaharia ne propune premiera "No One"

     Deși majoritatea teatrelor și-au închis stagiunea, compania independentă "Desant" îi invită pe spectatori la premieră. "În această seară, la ora 20,00, teatrul nostru prezintă premiera No One, regizată de Carmen Vioreanu. Acest spectacol face parte din programul MOCAParty, care are ca temă - ne-a spus Adriana Zaharia, fondatoarea Teatrului Desant.

Răzvan Vasilescu îl va aduce pe "Profu'" la Nottara

     Cunoscutul actor de teatru și film, Răzvan Vasilescu, îl va aduce pe Profu' la "George Constantin" a Teatrului Nottara. În cadrul stagiunii estivale, el va prezenta sâmbătă, 1 iulie, acest recital teatral scris de belgianul Jean Pierre Dopagne. Este confesiunea unui profesor de literatură care trece prin diverse stări în relația cu elevii dintr-o clasă terminală de liceu.

"Corespondență. Jurnale"

Corespondență. Jurnale
     La Librăria Cărturești la standul de noutăți, puteți găsi volumul Corespondență. Jurnale, de Mihail Bulgakov, apărut la Editura Polirom în colecția "Clasicii modernității".
     Traducerea și notele sunt semnate de Ana-Maria Brezuleanu.
     În cazul marelui scriitor Mihail Bulgakov, care a avut un destin tulburător în istoria literelor rusești, problema calității artistice a textului din jurnalele și corespondența sa, scrieri considerate adesea extraliterare, cedează în fața relevanței documentului de istorie literară. Poate că publicarea aceastor pagini comite o indiscreție, spărgând întrucâtva carapacea disimulărilor sub care, din decență, scriitorul își ascundea rănile prea omenești și umilințele îndurate. Dar Bulgakov aparține indiscutabil acelei categorii de creatori la care detaliul biografic scoate la iveală valențe nebănuite ale textului artistic propriu-zis. Mai mult, dincolo de informația conținută, scrisorile - adresate fie unor persoane particulare, fie unor personalități istorice, printre care se numără și Stalin - oferă, în diversitatea lor, elemente din registrul inepuizabil al poeticii bulgakoviene.
     Dar ca să vă faceți o idee completă despre opera și personalitatea lui Bulgakov, unul dintre cei mai importanți scriitori ruși ai secolului XX, care și-a desfășurat activitatea în anii cei mai dramatici ai Rusiei, trebuie să citiți și celelate cărți care au apărut la aceeași editură: Cupa vieții, Inimă de câine, Garda albă, Scene moscovite și Însemnările unui tânăr medic.

Pagină realizată de Irina Budeanu
irina.budeanu@azi.ro

Copyright 2005 Cicero Group. Conceput de Andreipac. Întreținut de Dora Mitache, Monica Enășoiu și Gigi Grigorescu. Toate drepturile rezervate.