Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), deficitul bugetar prevăzut pentru acest an va fi majorat de la 0,9%, la 2,5% din PIB, în urma unei noi rectificări a bugetului, prin care vor fi alocate fonduri suplimentare în principal pentru infrastructura rutieră, educaţie şi sănătate.

     Măsurile incluse într-un proiect aflat încă în analiză la MFP sunt creşterea deficitului bugetului general consolidat prin suplimentarea cheltuielilor cu 6,4 miliarde lei (2% din PIB) şi majorarea veniturilor cu 1,3 miliarde lei (0,4% din PIB).
     Fondurile suplimentare vor fi alocate pentru proiecte şi programe de investiţii, cei mai mari beneficiari fiind tot Ministerul Transporturilor (MTCT), cu 1,6 miliarde lei, şi MEdC, cu 1,2 miliarde lei. Din cele 1,6 miliarde prevăzute pentru MTCT, 990 milioane vor fi alocate de la bugetul de stat şi 680 vor proveni din credite externe. Sumele prevăzute pentru Ministerul Educaţiei sunt destinate modernizării şi construirii de campusuri şcolare.
     Fonduri de 1,1 miliarde lei (din care 200 milioane lei din bugetul de stat şi 924,9 milioane lei din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii) vor fi alocate proiectelor de investiţii în infrastructura sistemului sanitar. MEC ar urma să primească 200 milioane lei, iar Ministerul Mediului va beneficia de 213,5 milioane lei pentru întreţinerea sistemelor de apărare împotriva inundaţiilor şi refacerea instalaţiilor afectate de calamităţile naturale. Pentru Ministerul Agriculturii, se propune o sumă de 476,1 milioane lei. MAI ar urma să beneficieze de 514,5 milioane lei (din care 500 milioane lei de la bugetul de stat) pentru acoperirea costurilor aferente suplimentării numărului de posturi cu 19.863 locuri, ca urmare a eliminării serviciului militar obligatoriu. MApN ar urma să primească 142,6 milioane lei. Pentru plata indemnizaţiilor de creştere a copilului, a pensiilor agricultorilor şi a ajutoarelor de încălzire, Ministerul Muncii ar urma să beneficieze de încă 400 milioane lei. Nu mai puţin de 225,1 milioane lei vor fi alocate MFP, pentru plata compensaţiilor acordate cetăţenilor români pentru bunurile preluate de statul bulgar, şi alte 150 milioane lei cu care va fi suplimentat Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului.
     Guvernul estimează că veniturile bugetului general consolidat vor fi suplimentate cu 1,3 miliarde lei, printre care 741,9 milioane lei la bugetul de stat, 477,7 milioane la bugetele locale, 107,1 milioane la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

     Guvernatorul BNR a adăugat că problema băncii centrale rămâne, însă, una grea, toţi factorii ducând spre presiuni inflaţioniste, într-un moment în care au rămas foarte puţine instrumente capabile să se bată cu inflaţia.
     "Şi noi, la banca centrală, cu greu mai putem să apelăm la alte restricţii în domeniul creditului ca să compensăm cheltuieli suplimentare", a mai spus guvernatorul BNR.
     În ceea ce priveşte împrumuturile, Isărescu a explicat că gradul de îndatorare şi evoluţia PIB ar permite atragerea a câtorva zeci de miliarde de euro, dar există pericolul ca sublinierea aspectului financiar să ducă la folosirea ineficientă a banilor. "Într-o listă de 10-15 factori indispensabili pentru realizarea proiectelor de infrastructură fizică şi umană, banii şi resursele financiare sunt aproape pe ultimul loc. Ne trebuie management corect, capacitate tehnică de realizare, capacitate admnistrativă de a utiliza banii în mod eficient şi rapid, corupţie scăzută, birocraţie tolerabilă, tehnologii moderne", a afirmat Isărescu. El a adăugat că răspunsul la întrebarea dacă îşi permite România împrumuturi masive stă în raportul dintre datorie şi PIB. Dar, guvernatorul a subliniat că o ţară nu este bogată numai când are bani, ci când ştie să-i folosească eficient. Isărescu a pledat din nou pentru finanţarea proiectelor de infrastructură cu bani de pe piaţa internă, întrucât resursele mari ale băncilor sunt sterilizate, la costuri mari, de BNR pentru limitarea inflaţiei.
     "Din moment ce am deschis contul de capital, toate resursele şi instrumentele posibile de finanţare interne şi externe trebuie să concureze, pentru că asta înseamnă libertatea mişcărilor de capital care duce la alocarea eficientă a resurselor", a explicat guvernatorul BNR.

Pagină realizată de: Radu Modoianu
radu.modoianu@azi.ro